Evoluţia ta:Ai parcurs 00/10 şedinţe. Nu poţi trece la urmãtoare şedinţã decât dupã cel puţin 12 ore de la terminarea şedinţei anterioare.
Cere ajutor acum!Specialiştii noştri sunt gata sã te asculte şi sã-ţi ofere sfaturi în orice moment. Contacteazã un specialist.
Dacã ai o problemã tehnicã, contacteazã-ne aici.
Riscul de implicare într-un scandal, de deteriorare a vieţii de familie, a cãsniciei, de compromitere a muncii, a studiilor, a prieteniilor, a vieţii sociale, riscul general de alunecare pe o pantã descendentã creşte proporţional cu cantitatea de alcool consumatã.
Performanţe scãzute în activitateConsumul crescut de alcool are ca efect reducerea numãrului celor care muncesc şi, implicit, creşterea ratei şomajului; totodatã, are ca efect şi scãderea productivitãţii muncii.
Existã o legãturã între consumul de alcool şi tendinţa de implicare în acte de violenţã; aceastã tendinţã este mai puternicã în cazul consumului ocazional abuziv decât în cel al consumului regulat. Cu cât este mai mare cantitatea de alcool ingeratã, cu atât mai severe sunt actele de violenţã.
Conducerea auto sub influenţa alcooluluiRiscul de a conduce sub influenţa alcoolului poate creşte atât în urma consumului regulat al unei cantitãţi din ce în ce mai mari de alcool, cât şi ca urmare a consumului ocazional abuziv din ce în ce mai frecvent. Riscul de a provoca un accident creşte cu 38% atunci când alcoolemia este de cel puţin 0,5g/l (0,5%).
VãtãmãriExistã o corelaţie între consumul de alcool şi provocarea unor accidente sau vãtãmãri fatale şi nefatale. Se expun unui risc mai mare persoanele care consumã de obicei cantitãţi mici de alcool şi care, ocazional, consumã abuziv. De multe ori, direct proporţional cu cantitatea de alcool ingeratã, starea consumatorului poate impune internarea în regim de urgenţã.
SuicidulExistã o legãturã directã între consumul de alcool şi riscul de suicid sau tendinţa latentã de sinucidere. Tendinţa spre sinucidere este mai puternicã în cazul consumului abuziv ocazional decât în cel al consumului regulat.
Una din opt persoane care suferã de o tulburare de anxietate are şi probleme cu consumul de alcool. Alcoolul agraveazã tulburãrile de somn.
Depresiaîn funcţie de cantitatea consumatã, tulburãrile legate de consumul de alcool constituie un factor de risc pentru apariţia tulburãrilor depresive, adesea precedând tulburarea depresivã şi cu ameliorarea stãrii depresive consecutiv abstinenţei la alcool.
Dependenţa de alcoolRiscul de instalare a dependenţei la alcool apare odatã cu consumarea unor cantitãţi mici de alcool şi se amplificã direct proporţional atât cu cantitatea consumatã, cât şi cu frecvenţa ocaziilor de consum abuziv. Adulţii tineri sunt cei mai predispuşi la a dezvolta dependenţã de alcool.
Leziuni neurologiceStudii clinice au descoperit cã între un sfert şi o treime din pacienţii dependenţi de alcool suferã de leziuni ale nervilor periferici, riscul de apariţie şi severitatea leziunilor fiind direct proporţionale cu lungimea perioadei din viaţã în care aceştia au consumat alcool.
Leziuni ale creieruluiConsumul abuziv de alcool accelereazã atrofierea creierului, care, în timp, conduce la declinul funcţiilor cognitive. Procesul deteriorativ pare a avansa constant în cazul persoanelor care au fost dependente de alcool pe termen lung.
Deteriorare cognitivã şi demenţãCu cât consumul de alcool este mai ridicat, cu atât creşte riscul de deteriorare cognitivã.
Consumul de alcool, direct proporţional cu cantitatea ingeratã, creşte riscul de apariţie a cirozei hepatice. Indiferent de cantitatea de alcool consumatã, existã o probabilitate mai mare de apariţie a cirozei hepatice în cazul femeilor.
PancreatitaExistã o legãturã direct proporţionalã între consumul de alcool şi riscul de apariţie a pancreatitei acute sau cronice.
Diabetul zaharat tip II (DZ II)în cazul acestei afecţiuni, existã douã situaţii: comparativ cu persoanele abstinente, cei care consumã alcool în cantitãţi mici prezintã un risc mai mic de apariţie a bolii; în schimb, riscul de apariţie a DZ II creşte în cazul celor care consumã alcool în cantitãţi mari.
SupraponderabilitateAlcoolul conţine 7,1Kcal/g, ceea ce poate contribui la creşterea în greutate a consumatorilor. în cazul consumatorilor înrãiţi, alcoolul duce la scãderea aportului caloric ca urmare a faptului cã aceste persoane neglijeazã adeseori propria alimentaţie sau renunţã la mese în urma scãderii apetitului alimentar. în consecinţã, aceastã situaţie poate conduce adeseori la malnutriţie.
GutaConsumul de alcool creşte nivelul acidului uric din sânge şi riscul de apariţie a gutei. Aceste efecte survin direct proporţional cu cantitatea utilizatã.
Tract gastrointestinalAlcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului la nivelul cavitãţii bucale, a cancerului esofagian şi a celui laringian (cãile respiratorii superioare). într-o mãsurã mai micã, de asemenea proporţional cu cantitatea consumatã, alcoolul creşte şi riscul de apariţie a cancerului de stomac, de colon şi al celui rectal.
FicatAlcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului hepatic în relaţie exponenţialã cu cantitatea ingeratã..
Consecinţe sociale negativeRiscul de implicare într-un scandal, de deteriorare a vieţii de familie, a cãsniciei, de compromitere a muncii, a studiilor, a prieteniilor, a vieţii sociale, riscul general de alunecare pe o pantã descendentã creşte proporţional cu cantitatea de alcool consumatã.
SâniDirect proporţional cu cantitatea, consumul de alcool creşte în cazul femeilor probabilitatea de apariţie a cancerului mamar.
Alcoolul are ca efect şi creşterea presiunii sângelui, ceea ce conduce la creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii arteriale, în funcţie de cantitatea consumatã.
InfarctulConsumul de alcool, în funcţie de cantitate, creşte riscul de producere a infarctului hemoragic. Legãtura dintre alcool şi riscul de apariţie a atacului ischemic este direct proporţionalã: un consum mic reduce riscul de producere a infarctului, în timp ce un consum crescut, abuziv, îl creşte. Consumul abuziv ocazional este un important factor de risc în cazul producerii ambelor tipuri de infarct (ischemic şi hemoragic); de asemenea, el constituie o cauzã importantã de producere a infarctului la adolescenţi şi tineri.
AritmiileConsumul abuziv ocazional mãreşte riscul de producere a aritmiilor şi a morţii subite, chiar şi în cazul persoanelor fãrã istoric sau semne anterioare de afecţiuni cardiace.
Afecţiunile coronarieneDeşi consumul de alcool în cantitãţi mici ( <20g/zi - cantitatea de alcool asociatã cu cel mai mic risc) reduce riscul afecţiunilor coronariene, chiar şi în aceastã dozã el creşte riscul de apariţie a celorlalte afecţiuni cardiace. în cazul persoanelor în vârstã, consumul scãzut de alcool reduce doar într-o foarte micã mãsurã riscul de apariţie a bolilor coronariene.
CardiomiopatiaConsumul de alcool în cantitãţi mari şi pe o perioadã îndelungatã de timp, direct proporţional cu dozele ingerate, creşte riscul de leziune a muşchilor cardiaci (cardiomiopatia).
Alcoolul poate afecta funcţionarea normalã a sistemului imunitar, generând o probabilitate crescutã de dezvoltare a anumitor boli infecţioase, inclusiv pneumonie, tuberculozã şi posibil infectare HIV.
Persoanele dependente de alcool sunt expuse unei probabilitãţi de douã pânã la patru ori mai mare de apariţie a sindromului respirator acut, în condiţii de septicemie sau traumatism.
Direct proporţional cu cantitatea consumatã, alcoolul creşte riscul de apariţie a complicaţiilor post-operatorii şi a necesitãţii mãsurilor de terapie intensivã.
Se pare cã existã o relaţie directã între consumul de alcool şi riscul de apariţie a fracturilor, atât în cazul bãrbaţilor cât şi în cel al femeilor, acesta depinzând de cantitatea consumatã. Totuşi, riscul de apariţie a fracturilor este mai mare la bãrbaţi. în cantitãţi mari, depinzând de dozã, consumul de alcool produce afecţiuni ale musculaturii.
Consumul de alcool poate duce la scãderea fertilitãţii, atât în cazul bãrbaţilor, cât şi al femeilor.
Studiile au evidenţiat - cel puţin în Marea Britanie - faptul cã, în cazul tinerilor (femei sub 45 ani şi bãrbaţi sub 35 ani), consumul oricãrei cantitãţi de alcool creşte riscul general de mortalitate, riscul fiind cu atât mai mare cu cât cantitatea de alcool consumatã creşte.
Studiile realizate pe populaţia generalã au arãtat cã în urma consumului de alcool pot apãrea senzaţii plãcute şi îmbunãtãţiri ale stãrii subiective de sãnãtate.
ServiciuExistã o relaţie invers proporţionalã între consumul de alcool şi capacitatea individului de a conştientiza starea sa de boalã şi anume: cu cât consumul este mai mare cu atât scade capacitatea individului de a-şi sesiza problemele de sãnãtate (ceea ce ar putea duce la concluzia greşitã cã persoanele abstinente au mai multe probleme de sãnãtate).
Consumul unor cantitãţi mici de alcool poate reduce riscul de apariţie a demenţei vasculare. Legãtura dintre consumul de alcool şi apariţia demenţei Alzheimer sau a altor tulburãri cognitive este neclarã, întrucât studiile au evidenţiat atât efecte benefice cât şi negative.
Existã dovezi cã alcoolul ar putea reduce riscul de apariţie a calculilor biliari, deşi nu toate studiile susţin aceastã concluzie.
Existã o relaţie directã între consumul de alcool şi apariţia DZ II. Comparativ cu persoanele abstinente, cei care consumã doze mici ( <20g/zi ) de alcool au şanse mai mici de îmbolnãvire, în timp ce persoanele care consumã cantitãţi mari prezintã un risc crescut de a dobândi boala. Totuşi, nu toate studiile confirmã influenţa beneficã a dozelor mici de alcool pentru prevenirea acestei boli.
Dozele mici de alcool (cel mult 24g/zi) scad rata de apariţie a atacurilor ischemice, în timp ce dozele mari au un efect contrar.
Existã o legãturã între consumul de alcool şi riscul de apariţie a bolilor coronariene. O meta-analizã a estimat cã persoanele care consumã cel mult 20g alcool/zi prezintã un risc cu 20% mai scãzut de apariţie a bolilor coronariene. Totuşi, acest efect protectiv pare a fi scãzut în cazul persoanelor în vârstã. Deşi relaţia dintre consumul de alcool şi apariţia bolilor coronariene este biologic plauzibilã, în cadrul diferitelor studii persistã îngrijorarea cã dimensiunea efectelor a fost supraestimatã din cauza dificultãţilor de mãsurare a cantitãţilor de alcool şi de monitorizare a eşantionului de subiecţi.
Existã dovezi cã femeile care consumã alcool în cantitãţi mici au, în general, masa osoasã mai mare decât cea a femeilor abstinente.
în cazul persoanelor în vârstã, cei care consumã alcool în cantitãţi mici prezintã o ratã a mortalitãţii mai scãzutã comparativ cu persoanele abstinente. Un studiu realizat în Marea Britanie aratã cã existã un consum de alcool cu risc minim de mortalitate la persoanele de peste 65 ani (femei - 4g alcool/zi, bãrbaţi - 11g/zi).