Este deosebit de greu pentru oricine să stea neclintit, încercând să nu facă anume lucru sau nici măcar să nu se gândească la acesta. Este cu mult mai uşor să ne antrenăm într-o activitate, să facem ceva – altceva decât ceea ce încercăm să evităm.
La fel şi cu băutul. Doar încercarea, ca atare, de a evita paharul (sau gândul la unul) nu pare a fi destul. Cu cât ne gândim mai mult la paharul de care încercăm să ne ţinem departe, cu atât va ocupa el mai mult loc central în mintea noastră. Şi aceasta nu ne serveşte la nimic. Este mai bine pentru noi să ne ţinem ocupaţi cu ceva, aproape orice, ceva ce ne va concentra atenţia şi ne va canaliza energia către sănătate.
Mulţi dintre noi ne-am întrebat ce-o să facem, odată ce am încetat băutul, cu tot timpul acesta la dispoziţie. De îndată ce n-am mai băut, toate acele ore pe care le petrecuserăm înainte plănuind şi procurându-ne ceva de băut, bând şi recuperându-ne din efectele imediate ale beţiei, s-au transformat în lungi perioade goale care trebuiau umplute cumva.
Mulţi aveam un serviciu. Dar chiar şi aşa, existau clipe sau ore lungi, vacante, care „se zgâiau” la noi. Ne trebuiau noi obiceiuri de activitate cu care să umplem acele spaţii şi să folosim energia nervoasă pe care ne-o monopolizase preocuparea (sau obsesia) de a bea.
Oricine a încercat să se descotorosească de vreun obicei ştie că, dacă l-a înlocuit cu o activitate nouă, diferită, i-a fost mult mai uşor, decât dacă a încetat doar vechea activitate, fără a pune nimic în loc.
Alcoolicii recuperaţi spun adesea că simpla oprire din băut nu este suficientă. A nu bea sună ca o negaţie sterilă. Experienţa noastră a dovedit-o clar. Ca să trăim fără alcool, am descoperit că era nevoie ca, în locul băutului, să punem un program pozitiv de acţiune. Ar trebui să învăţăm cum să trăim nebăuţi.
Poate că teama a fost ceea ce ne-a împins spre a ne întreba dacă avem sau nu o problemă cu băutul. Pe termen scurt, frica singură ne poate ţine departe de pahar. Dar starea de frică nu este o stare de fericire sau de relaxare, pe care s-o menţinem pe termen lung. De aceea, încercăm să ne cultivăm, în locul fricii, un respect sănătos faţă de puterea alcoolului, exact aşa cum alţi oameni au un respect sănătos faţă de cianură, iod sau orice altă otravă. În loc să fim hăituiţi de groaza de aceasta, majoritatea oamenilor respectă efectele asupra corpului uman şi sunt suficient de inteligenţi să se abţină de la a le consuma. Noi, cei din AA, ştim acum acelaşi lucru despre alcool, faţă de care avem atitudinea descrisă mai sus. Am aflat toate acestea din propria experienţă, nu din desenul cu două oase încrucişate şi un craniu, de pe etichetă.
Nu ne putem baza pe frică pentru a traversa acele ore în care nu bem; deci, ce ne rămâne de făcut?
Am descoperit felurite activităţi, unele mai utile şi mai profitabile, altele mai puţin. Iată două tipuri de astfel de activităţi, în ordinea eficienţei lor, în experienţa noastră.
A. Activităţi în AA şi legate de acesta
Când membri AA cu experienţă spun că au constat că „a fi activ” i-a ajutat în recuperarea din alcoolism, ei se referă de obicei la activităţi în AA şi legate de acesta.
Le puteţi desfăşura şi dumneavoastră, chiar şi înainte de a decide dacă vreţi sau nu să deveniţi membru. Nu vă trebuie permisiune şî nici invitaţie de la cineva.
De fapt, s-ar putea să fie o idee bună ca, înainte de a decide dacă aveţi o problemă cu băutul, să petreceţi un timp în contact cu AA-ul. Fiţi fără grijă – doar stând în jurul mesei şi observând ce se discută în şedinţele AA, nu vă etichetează drept alcoolic sau membru AA exact aşa cum nu v-aţi transforma în găină, numai pentru că v-aţi fi cocoţat pe coteţul găinilor. Vă puteţi oferi o „perioadă de probă” sau de „tatonare” a AA-ului, înainte de a vă hotărî să aderaţi.
Activităţile de început în AA, s-ar putea să vi se pară destul de nesemnificative, dar rezultatele le dovedesc valoarea. Le-am putea numi activităţi de „spart gheaţa”, pentru că ele ne dau un sentiment de confort printre necunoscuţi.
021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.
. Fă ceva, fii activ
- tudor
- Veteran
- Mesaje: 3643
- Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
- Zile de abstinență: 14,04,2008
- Ani de abstinență: 10 ani
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
. Fă ceva, fii activ
OLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules Renard
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules Renard
- tudor
- Veteran
- Mesaje: 3643
- Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
- Zile de abstinență: 14,04,2008
- Ani de abstinență: 10 ani
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Re: . Fă ceva, fii activ
. Activităţi nelegate deAA
Curios, dar adevărat, unii dintre noi, de îndată ce am încetat băutul, parcă am trăi un scurt circuit al imaginaţiei.
Faptul este curios, pentru că e vremea când beam, mulţi făcuserăm dovada unei puteri a imaginaţiei aproape incerdibil fertile. În mai puţin de o săptămână, puteam visa instantaneu atâtea raţiuni (sau scuze?) pentru a bea, câte nu pot aduce majoritatea oamenilor, în legătură cu alte scopuri, într-o viaţă întreagă. (Referitor la acest fapt, se ştie sigur că băutorii normali – adică, nealcoolici – nu au nevoie de şi nu recurg niciodată la nici un fel de justificări pentru a bea sau a nu bea!)
Deoarece nu mai trebuie să ne căutăm scuze pentru a bea (fiindcă nu mai bem), creierul nostru parcă intră în grevă. Unii nici nu ne mai putem imagina că am putea face ceva, fără băutură, pentru că ne-am pierdut acest obicei sau pentru că probabil, mintea noastră are nevoie de o convalescenţă prin repaus, după încetarea alcoolismului activ. În orice caz, acest gol se va umple. După prima lună de abstinenţă, mulţi am sesizat o diferenţă remarcabilă. După trei luni, mintea ni s-a limpezit şi mai mult. Iar în cursul celui de-al doilea an de restabilire, schimbarea devine izbitoare, cu o rezervă de energie mintală mai bogată decât oricând înainte.
Dar, în timpul a ceea ce pare a fi interminabila perioadă iniţială de sevraj, ne puteţi auzi întrebând: „Şi cam ce anume aş putea face?”
Lista care urmează nu este decât o unealtă, pentru demarat. Ştim că aceste activităţi sunt sufieciente, pentru că le-am făcut:
1. Mersul pe jos – în special în locuri pe unde nu mai umblaserăm înainte şi prin parcuri ori la ţară; plimbări relaxate, de plăcere, nu marşuri obositoare.
2. Cititul – deşi mulţi nu prea avem răbdare să citim nimic ce ar fi solicitat multă concentrare.
3. Vizitat muzee şi galerii de artă.
4. Exerciţii fizice – înot, golf, jogging, yoga sau alte exerciţii recomandate de medic.
5. Începerea unor treburi gospodărăşti îndelung neglijate – curăţenie într-un sertar de birou, aranjarea actelor, răspuns la câteva scrisori, agăţat tablouri pe pereţi sau altceva asemănător, care a fost atât amânat.
Găsim că este important să nu exagerăm nici una din aceste activităţi. Planuri de curăţenie mare prin dulapuri (sau în pod, ori în garaj, în pivniţă sau în apartament) poate că sună ca ceva simplu, dar, după o zi întreagă de trudit, s-ar putea să ne pomenim , murdari, departe de a fi terminat treaba şi descurajaţi. Aşa că sfatul pe care ni-l dăm reciproc este: scurtează planul de dimensiuni realiste. Pentru început, nu te omorî să faci curăţenie în bucătărie sau în dulapul de acte; fă ordine într-un singur sertar sau un singur dosar; te vei ocupa de un altul a doua zi.
6. Un hobby nou – nimic costisitor, ca bani sau efort; ceva plăcut şi uşor, în care să nu fie nevoie să excelăm sau să ieşim învingători, ci doar să ne bucurăm de prospeţimea clipelor de relaxare. Mulţi ne-am ales hobby-uri la care, înainte, nici nu îndrăznisem să visăm, ca de exemplu operă, peşti tropicali, tâmplărie, broderie, scrisul, cântatul, cuvintele încrucişate, îndeletniciri culinare, ornitologie, teatrul amator, pielăritul, grădinăritul, marinăritul, cinema-ul, dansul, jocul de bile, colecţionar de diverse etc. Mulţi am descoperit că ne fac plăcere lucruri la care nici nu ne gândiserăm vreodată.
7. Reluarea unui vechi hobby – altul decât ştim – noi – ce. Poate că o trusă de acuarele sau un goblen început se află pitite undeva, de nu le-aţi mai întins de ani de zile – ori poate un acordeon, o masă de tenis, o colecţie de casete cu muzică sau nişte însemnări pentru un roman. Unora dintre noi ne-a făcut bine să dezgropăm astfel de lucruri, de pe unde erau dosite, să le scuturăm de praf şi să ne îndeletnicim din nou cu ele. Dacă, dimpotrivă astfel de treburi nu vă mai cad bine, descotorosiţi-vă de ele.
8. Înscrisul la un curs. V-aţi dorit mereu să invăţaţi chineza sau rusa, să vă desfătaţi cu istoria sau cu matematica, să înţelegeţi arheologia sau antropologia? Întotdeauna se va găsi undeva un curs, prin corespondenţă sau la televizor, ori un curs pentru adulţi (ceva facultativ nu pentru diplomă) şi care se ţine săptămânal. De ce să nu încercaţi? Mulţi dintre noi am descoperit că un astfel de curs a condus la o nouă carieră.
Dar, dacă studiatul devine o povară, nu ezitaţi să vă retrăgeţi. Aveţi dreptul să vă răzgândiţi şi să abandonaţi ceva în care „e mai mare daraua decât ocaua”. De multe ori e nevoie de curaj şi de gândire sănătoasă, pentru a putea lăsa baltă ceva ce este în detrimentul nostru sau care nu ne aduce nimic pozitiv, plăcut sau sănătos în viaţă.
9. Munca benevolă într-un domeniu util. Multe spitale, organisme dedicate copiilor, biserici şi alte instituţii şi organizaţii au nevoie disperată de voluntari pentru tot soiul de activităţi. Aveţi din ce alege, de la a cit cu voce tare pentru nevăzători, până la a sigila plicurile de corespondenţă a unei biserici sau la a strange semnături pentru o petiţie politică. Contactaţi spitalele, bisercile, agenţiile neguverneamentale sau cluburile civice din localitatea dumneavoastră. Noi am descoperit că stima de sine ne-a crescut după fiecare serviciu adus în beneficiul semenilor. Chiar şi actul în sine de a investiga posibilităţile pentru astfel de servicii este ceva informativ şi interesant.
10. Îmbunătăţirea aspectului personal. Mulţi ne neglijăm destul de des. Un tuns proaspăt, ceva haine noi, o pereche nouă de ochelari, poate chiar o nouă proteză dentară ne poate aduce o stare de bine. În multe cazuri, ne gândiserăm serios la astfel de schimbari înainte de AA, iar primele luni de abstinenţă s-au dovedit a fi momentul propice pentru a le face.
11. Un divertisment! Nu tot ce facem trebuie să fie doar strădanii într auto-depăşire, deşi astfel de eforturi îşi au valoarea lor şi contribuie puternic la sporirea stimei de sine.
Mulţi dintre noi consideră că este important să contrabalansăm prioadele serioase cu momentele de pur divertisment.
Curios, dar adevărat, unii dintre noi, de îndată ce am încetat băutul, parcă am trăi un scurt circuit al imaginaţiei.
Faptul este curios, pentru că e vremea când beam, mulţi făcuserăm dovada unei puteri a imaginaţiei aproape incerdibil fertile. În mai puţin de o săptămână, puteam visa instantaneu atâtea raţiuni (sau scuze?) pentru a bea, câte nu pot aduce majoritatea oamenilor, în legătură cu alte scopuri, într-o viaţă întreagă. (Referitor la acest fapt, se ştie sigur că băutorii normali – adică, nealcoolici – nu au nevoie de şi nu recurg niciodată la nici un fel de justificări pentru a bea sau a nu bea!)
Deoarece nu mai trebuie să ne căutăm scuze pentru a bea (fiindcă nu mai bem), creierul nostru parcă intră în grevă. Unii nici nu ne mai putem imagina că am putea face ceva, fără băutură, pentru că ne-am pierdut acest obicei sau pentru că probabil, mintea noastră are nevoie de o convalescenţă prin repaus, după încetarea alcoolismului activ. În orice caz, acest gol se va umple. După prima lună de abstinenţă, mulţi am sesizat o diferenţă remarcabilă. După trei luni, mintea ni s-a limpezit şi mai mult. Iar în cursul celui de-al doilea an de restabilire, schimbarea devine izbitoare, cu o rezervă de energie mintală mai bogată decât oricând înainte.
Dar, în timpul a ceea ce pare a fi interminabila perioadă iniţială de sevraj, ne puteţi auzi întrebând: „Şi cam ce anume aş putea face?”
Lista care urmează nu este decât o unealtă, pentru demarat. Ştim că aceste activităţi sunt sufieciente, pentru că le-am făcut:
1. Mersul pe jos – în special în locuri pe unde nu mai umblaserăm înainte şi prin parcuri ori la ţară; plimbări relaxate, de plăcere, nu marşuri obositoare.
2. Cititul – deşi mulţi nu prea avem răbdare să citim nimic ce ar fi solicitat multă concentrare.
3. Vizitat muzee şi galerii de artă.
4. Exerciţii fizice – înot, golf, jogging, yoga sau alte exerciţii recomandate de medic.
5. Începerea unor treburi gospodărăşti îndelung neglijate – curăţenie într-un sertar de birou, aranjarea actelor, răspuns la câteva scrisori, agăţat tablouri pe pereţi sau altceva asemănător, care a fost atât amânat.
Găsim că este important să nu exagerăm nici una din aceste activităţi. Planuri de curăţenie mare prin dulapuri (sau în pod, ori în garaj, în pivniţă sau în apartament) poate că sună ca ceva simplu, dar, după o zi întreagă de trudit, s-ar putea să ne pomenim , murdari, departe de a fi terminat treaba şi descurajaţi. Aşa că sfatul pe care ni-l dăm reciproc este: scurtează planul de dimensiuni realiste. Pentru început, nu te omorî să faci curăţenie în bucătărie sau în dulapul de acte; fă ordine într-un singur sertar sau un singur dosar; te vei ocupa de un altul a doua zi.
6. Un hobby nou – nimic costisitor, ca bani sau efort; ceva plăcut şi uşor, în care să nu fie nevoie să excelăm sau să ieşim învingători, ci doar să ne bucurăm de prospeţimea clipelor de relaxare. Mulţi ne-am ales hobby-uri la care, înainte, nici nu îndrăznisem să visăm, ca de exemplu operă, peşti tropicali, tâmplărie, broderie, scrisul, cântatul, cuvintele încrucişate, îndeletniciri culinare, ornitologie, teatrul amator, pielăritul, grădinăritul, marinăritul, cinema-ul, dansul, jocul de bile, colecţionar de diverse etc. Mulţi am descoperit că ne fac plăcere lucruri la care nici nu ne gândiserăm vreodată.
7. Reluarea unui vechi hobby – altul decât ştim – noi – ce. Poate că o trusă de acuarele sau un goblen început se află pitite undeva, de nu le-aţi mai întins de ani de zile – ori poate un acordeon, o masă de tenis, o colecţie de casete cu muzică sau nişte însemnări pentru un roman. Unora dintre noi ne-a făcut bine să dezgropăm astfel de lucruri, de pe unde erau dosite, să le scuturăm de praf şi să ne îndeletnicim din nou cu ele. Dacă, dimpotrivă astfel de treburi nu vă mai cad bine, descotorosiţi-vă de ele.
8. Înscrisul la un curs. V-aţi dorit mereu să invăţaţi chineza sau rusa, să vă desfătaţi cu istoria sau cu matematica, să înţelegeţi arheologia sau antropologia? Întotdeauna se va găsi undeva un curs, prin corespondenţă sau la televizor, ori un curs pentru adulţi (ceva facultativ nu pentru diplomă) şi care se ţine săptămânal. De ce să nu încercaţi? Mulţi dintre noi am descoperit că un astfel de curs a condus la o nouă carieră.
Dar, dacă studiatul devine o povară, nu ezitaţi să vă retrăgeţi. Aveţi dreptul să vă răzgândiţi şi să abandonaţi ceva în care „e mai mare daraua decât ocaua”. De multe ori e nevoie de curaj şi de gândire sănătoasă, pentru a putea lăsa baltă ceva ce este în detrimentul nostru sau care nu ne aduce nimic pozitiv, plăcut sau sănătos în viaţă.
9. Munca benevolă într-un domeniu util. Multe spitale, organisme dedicate copiilor, biserici şi alte instituţii şi organizaţii au nevoie disperată de voluntari pentru tot soiul de activităţi. Aveţi din ce alege, de la a cit cu voce tare pentru nevăzători, până la a sigila plicurile de corespondenţă a unei biserici sau la a strange semnături pentru o petiţie politică. Contactaţi spitalele, bisercile, agenţiile neguverneamentale sau cluburile civice din localitatea dumneavoastră. Noi am descoperit că stima de sine ne-a crescut după fiecare serviciu adus în beneficiul semenilor. Chiar şi actul în sine de a investiga posibilităţile pentru astfel de servicii este ceva informativ şi interesant.
10. Îmbunătăţirea aspectului personal. Mulţi ne neglijăm destul de des. Un tuns proaspăt, ceva haine noi, o pereche nouă de ochelari, poate chiar o nouă proteză dentară ne poate aduce o stare de bine. În multe cazuri, ne gândiserăm serios la astfel de schimbari înainte de AA, iar primele luni de abstinenţă s-au dovedit a fi momentul propice pentru a le face.
11. Un divertisment! Nu tot ce facem trebuie să fie doar strădanii într auto-depăşire, deşi astfel de eforturi îşi au valoarea lor şi contribuie puternic la sporirea stimei de sine.
Mulţi dintre noi consideră că este important să contrabalansăm prioadele serioase cu momentele de pur divertisment.
OLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules Renard
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules Renard