021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Aplicatia mobila Alcohelp poate fi descarcata acum din App Store si Play Store.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti, Suceava, Brasov, Constanta: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Campulung Moldovenesc - Spitalul Municipal, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

ALCOOLICI ANONIMI :: Cum să le explic oamenilor de ce nu beau acum?1

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

Cum să le explic oamenilor de ce nu beau acum?1

Mesajde tudor » 28 Iun 2012, 21:29

PARTEA INTAI

Acum, fiind abstinenţi şi având ochi pentru "toată lumea", sun¬tem surprinşi să constatăm că nu toţi oamenii beau şi că, mulţi din¬tre cei care beau, beau mult mai puţin decât presupuseserăm noi.
Anticipând astfel de ocazii, orice alcoolic proaspăt abstinent se întreabă ce să răspundă, când prietenii şi rudele care beau spun ceva de genul:
"Hai să bem ceva". "Ce vrei să bei?"
"Fii serios, tu nu poţi fi alcoolic!" "Nu bei?"
"Una mică n-o fi foc".
"De ce nu bei ceva?"... şi altele, asemănătoare.
Spre uşurarea noastră, am descoperit că astfel de întrebări ne
sunt adresate mult mai rar decât ne-am aşteptat şi că răspunsul nostru are mult mai puţină importanţă, decât am crezut noi. Fap¬tul că nu bem alcool creează mai puţine "valuri", decât ne temuserăm că va crea.
Exista o excepţie. Din când în când, un băutor înrăit se va apuca să ne "fitilească" pe tema abstinenţei. Mulţi ajungem să credem că o asemenea atitudine este dubioasă. Oamenii civilizaţi, politicoşi, nu trăncănesc fără încetare despre ceea ce beau sau nu, ce mănâncă sau nu, alţii. Doar cineva imatur procedează astfel, nu-i aşa? Ni se pare ciudat ca cineva să forţeze un om să bea, când omul nu vrea să bea; şi, de ce ar dori cineva ca un om care a avut o problemă gravă cu băutul, să bea din nou?
Învăţăm să ocolim clar asemenea persoane. Dacă ele se luptă cu propriile dificultăţi psihologice, le dorim să se facă bine. În ce ne priveşte, nu este nevoie să ne justificăm drumul ales, faţă de aceste persoane - nici faţă de nimeni altcineva. Nu contrazicem asemenea oameni şi nu încercăm să le schimbam părerile. Şi aici, atitudinea noastră este aceea de "traiste şi lasă-i şi pe alţii să trăiască".
Să ne întoarcem acum la întrebările politicoase şi nevino¬vate, puse din bune intenţii, de prieteni şi rude şi la răspunsul nostru. Exista tot atâtea căi de a le răspunde, câţi nebăutori. Pro¬pria inteligenţă vă va conduce spre răspunsul cel mai bun şi cu care vă simţiţi cel mai confortabil.
Totuşi, din experienţa Alcoolicilor Anonimi, acumulată în peste şaizeci de ani (Comunitatea A.A. s-a născut în 1935. , puteţi distinge liniile majore ale câtorva metode eficiente de a va formula răspunsul. Ar fi o greşeală să nu ne hrănim din aceste rezerve de înţelepciune.
Un mare număr dintre noi (dar nu toţi) credem că cel mai
bine este ca, celor apropiaţi, să le spunem adevărul, cât mai curând posibil. Nu este necesar să ne prefacem; iar majoritatea oamenilor cumsecade ne vor aprecia onestitatea şi ne vor încuraja eforturile de a rămâne abstinenţi. Spunând cu voce tare, în faţa altora, că nu bem, ajuta mult la întărirea hotărârii de a ne păstra abstinenţa. Şi, se poate întâmpla un fenomen de dorit: o aseme¬nea declaraţie este de natura să încurajeze, cu acea ocazie, pe altcineva de faţă, să-şi dezvăluie nevoia şi dorinţa de a nu bea.
Din acest motiv, mulţi dintre noi nu ezităm, când împrejurările o cer, să spunem: "Nu beau acum".
"Nu beau astăzi (sau săptămâna aceasta)" sau "Mulţumesc, nu" ori un verde-n faţă: "Nu am chef să beau", adesea îl satisface pe interlocutor.
Dacă simţim nevoia să explicăm de ce nu bem, încercăm s-o facem fără să minţim şi într-un mod în care ceilalţi pot înţelege şi accepta repede. De pildă, există acele faimoase scuze, precum: "din motive de sănătate", "sunt la regim" şi "ordin de la doctor". Majoritatea dintre noi, într-o împrejurare sau alta, am primit această recomandare de la un medic, verbal sau în scris.
Alte expresii oneste sunt:
"Eu mi-am făcut norma", "mi-am făcut plinul" sau "alcoolul şi cu mine nu suntem neamuri bune".
Deşi între noi, membrii A.A., nu folosim expresia "m-am lăsat de băut", ea este ceva înţeles şi respectat de majoritatea oameni¬lor, câta vreme nu-i împingem de la spate, s-o facă şi ei.
Nu putem recomanda minciuna, din cauza efectului ei asupra noastră, dar, din când în când, din disperare, unii mai recurgem şi la o "minciunică inofensivă", unul din acele şiretlicuri fără consecinţe şi uneori descrise ca "stratageme indispensabile armoniei sociale".
Dacă, pentru a nu bea, trebuie să murmurăm o scuză inven¬

tata pe moment, încercăm să evităm "motivele deplasate". Expre¬şii precum: "sufăr de o boală misterioasă" ori "iau nişte medica¬mente", s-ar putea să le închidă gura celor curioşi, dar, de cele mai multe ori, ele stârnesc şi mai multe întrebări.
De obicei, "sunt alergic la alcool" pare acceptabil. În reali¬tate, în termeni strict ştiinţifici, alcoolismul nu este o alergie rea¬lă, după cum ne informează specialiştii din zilele noastre. Totuşi, cuvântul "alergie" este o figură de stil destul de sugestivă, cu privire la starea noastră; dacă bem alcool, apar negreşit consecinţe regretabile.
Un asemenea răspuns produce de obicei reacţia dorita, adică oa¬menii acceptă faptul că n-o să bem acum şi încetează cu întrebările. Când ne întreabă cineva ce-am dori să bem, este politicos şi de bun simţ să cerem prompt şi să acceptăm ceva nealcoolic, in¬diferent dacă este o băutură favorită sau nu. Servim o apă mine¬rală sau un suc de fructe ori de legume sau altă băutură neal¬coolică disponibilă. (Ne putem preface că sorbim din ea, dacă nu ne place sau nu ne este sete.) Aceasta ne face să ne simţim mai relaxaţi şi o scuteşte de griji pe o gazdă care umple paharele întruna, neputând îndura să vadă un oaspete care nu are nimic de băut.
Un banchet obişnuit, la care toţi stau la masă, cu şirul de pa¬hare în faţă, nu prezintă probleme deosebite. Punând paharul cu gura în jos, i-am dat oricărui ospătar un mesaj clar, chiar şi în ţările băutoare de vin, precum cele europene. Unii comandăm apă gazoasă şi, la momentul toastului, nimeni nu poate ghici cu ce închinăm, câtă vreme ridicăm un pahar cu ceva în el.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

Re: Cum să le explic oamenilor de ce nu beau acum?2

Mesajde tudor » 28 Iun 2012, 21:36

Partea a a doua

Nimeni nu poate fi obligat să răspundă la nişte întrebări nepoliticoase sau indiscrete; de aceea, în rarele ocazii când ni se

pune o asemenea întrebare, o ignorăm sau dăm un răspuns ghiduş ori schimbăm subiectul. Dacă vi se va întâmpla aşa ceva, amintiţi-vă că există sute de mii de oameni recuperaţi din alcoolism, care sunt de partea dumneavoastră şi care înţeleg perfect prin ce treceţi şi de ce faceţi ceea ce faceţi, chiar dacă nimeni altcineva nu pare să înţeleagă. Chiar dacă nu suntem prezenţi acolo, inimi¬le noastre sunt cu dumneavoastră şi va puteţi linişti, spunându-vă că noi vă dorim tot binele din lume.
Unora dintre noi ni s-a întâmplat să trecem şi printr-un alt in¬cident. Nu este ceva deosebit de grav sau de periculos, dar ne gândim că dacă sunteţi prevenit, veţi putea evita supărările, în cazul în care vi se va întâmpla şi dumneavoastră. Câteodată, fără să vrea, cineva bun la suflet, precum un prieten sau un membru al familiei, din cele mai bune intenţii, nu reuşeşte decât să vă pună într-o situaţie stânjenitoare (dacă nu sunteţi destul de echilibrat, ca să nu vă deranjeze), declarând în gura mare şi în faţa tuturor, că v-aţi lăsat de băut.
De pilda, o şotie nealcoolică, temându-se pe bună dreptate că am putea bea din nou şi încercând prea abitir să ne protejeze, poate scăpa o vorbă de genul: "Soţul meu a încetat băutul". Sau, un prieten plin de zel, poate atrage atenţia celorlalţi asupra faptu¬lui că nu bem alcool, arătând cu degetul spre paharul cu suc de pe tavă, spunând tare: "Asta-i pentru tine".
Este drăguţ din partea lor că vor să ne ajute iar noi ne con¬centrăm asupra dorinţei lor de a fi amabili. Să fim cinstiţi, nu le putem pretinde să înţeleagă pe loc cum ne simţim noi. Unii nici nu putem spune cum ne simţim, până după ce am acumulat mai mult timp în abstinenţă, deci până nu a dispărut stânjeneala excesivă, resimţită în societatea oamenilor.
Natural, preferăm să fim lăsaţi să decidem ce vrem să facem,

între cei patru pereţi ai camerei noastre, discret, nicidecum în public. Dar dacă devenim prea sensibili la ce spun sau fac alţii, aceasta nu ne dăunează decât nouă înşine. Este mai bine să zâmbim şi să răbdăm, aşteptând să treacă momentul penibil. De obi¬cei, nu durează mai mult de cinci minute. Poate că mai târziu, când suntem din nou calmi, putem explica celui care a spus prea multe că îi apreciem grija, dar că ne-am simţi mult mai bine, dacă ne-ar permite să ne "scuzăm" singuri. Putem adăuga faptul că dorim să exersăm cum să ne protejam în societate, pentru ca nimeni să nu se mai teamă pentru noi, când suntem lăsaţi singuri.
După trecerea unui timp mai îndelungat în abstinenţă, mulţi dintre noi atingem un stadiu de confort real cu şine şi cu prezenţa alcoolului în preajma; atunci, suntem suficient de netensionaţi, ca să spunem adevărul gol-goluţ - că suntem "alcoolici recuperaţi" sau că suntem în A.A..
Aceasta dezvăluire despre sine, făcută confidenţial, de la om la om, nu intra în nici un conflict cu tradiţia A.A. a anonimatului, care sugerează să nu dezvăluim acest fapt despre altcineva, ci nu¬mai despre noi înşine şi să evităm orice publicitate în mass-media.
Atunci când putem vorbi despre problema noastră cu inima uşoară, această este o dovada a faptului că nu avem nimic de as¬cuns şi că nu ne ruşinăm că suntem în recuperare dintr-o boală; de asemenea, ne va ajuta şi la întărirea respectului de şine. Astfel de declaraţii îndepărtează nemilosul stigmat pus pe nedrept, de către oameni ignoranţi, asupra celor afectaţi de boala noastră şi ajută la înlocuirea noţiunii învechite, stereotipe, despre "alcooli¬ci", cu percepţii mai realiste.
În treacăt fie spus, o asemenea declaraţie convinge adesea pe altcineva de faţă, care vrea să-şi depăşească problema băutului şi se află în căutare de ajutor.

Acum, un ultim cuvânt asupra ocaziilor cu băutură. Mulţi dintre noi, când presiunile de a bea au devenit neplăcut de pu¬ternice, au avut curajul să formuleze o scuză şi să plece, indife¬rent de ce au gândit ceilalţi. La urma urmelor, este în joc viaţa noastră. Noi trebuie să luăm toate măsurile necesare, pentru a ne păstra sănătatea. Iar reacţiile altora sunt problema lor, nu a noastră.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Relus
Veteran
Veteran
Mesaje: 3800
Membru din: 27 Dec 2010, 12:17
Zile de abstinență:
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: Cum să le explic oamenilor de ce nu beau acum?1

Mesajde Relus » 10 Aug 2012, 12:08

Inainte de toate, trebuie spus ca diagnosticul de alcoolism nu spune nimic despre felul, cauza si gradul afectiunii de baza. Cercetari recente au evidentiat faptul ca in cazul dependentei de alcool nu este vorba de o boala uniforma ci de o maladie fizico-psihica complexa.
Oameni din toate paturile sociale si cu diferite meserii sunt dependenti de alcool.
Exista probleme de natura psiho-somatica, sociala si ideologica, adica trebuie sa existe anumite trasaturi psihice si fizice intr-o anumita situatie data de anturaj in corelatie cu o anumita atitudine fata de viata, ca toxicomania alcoolica sa se poata produce.
Alunecarea unei persoane dintr-o situatie conflictuala intr-o boala, in sinucidere, in dependenta sau in fapte culpabile, presupune niste trairi si un anume comportament, o tulburare a prelucrari trairilor necorespunzatoare normei, un dezacord intre fortele vointei si dorinta arzatoare de rezolvare a unor relatii tensionate insuportabile si/sau o lipsa a capacitatii de adaptare la situatia respectiva. Evolutia dependentei de alcool este strans
legata de structura caracterului sau, adica de trairile si comportamentul sau in societate.
In multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. La femei se intalnesc des rani psihice din cauza unor abuzuri sexuale sau unor agresiuni.
. Dar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea dependentei.
Se pare insa ca, in multe cazuri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la consumul de alcool, ci intreaga atitudine fata de viata a fiecaruia dintre noi.
O trasatura deosebit de pregnanta la aceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. Fie ca speranta lor este reala sau nu, ei cred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. Dar in realitate viata decurge dupa o sinusoida mai mult sau mai putin pronuntata, iar dispozitia este o suita de urcusuri si coborasuri intr-o alternanta continua.Alcoolicul incearca sa niveleze aceasta sinuozitate a vietii pe cale chimica sau pe cat
posibil chiar sa-i riduce nivelul.Pe termen lung, efectul este exact invers.
Cauze profesionale. Exista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor grupe profesionale. Cei care au asa numitele meserii alcoolice adica producatorii si distribuirorii de bauturi alcoolice sunt deosebit de periclitati.
De asemenea sunt periclitati angajatii in constructii, angajatii in transporturi in special in transporturi maritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si meseriile cu multa rutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si fara supervizare tehnica. S-a constatat ca solicitatea si suprasolicitarea la locul de munca este adesea biruita cu ajutorul alcoolului. Este foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa dispui de un loc de munca ce-ti corespunde si este sigur.
Somajul este un factor de stres cu risc foarte mare.La femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia lor economica si sociala este buna.
Cauze educative .Parintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia dependentei de alcool a copilului lor sunt chinuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. Unii cred ca l-au rasfatat prea mult, ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura sufleteasca, altii cred ca au fost prea severi, prea reci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-au respins prea tare. Daunatoare este si educatia in care copilul este supraingrijit si nu este lasat sa devina independent.
Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea zidului numit dependenta. De regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cauza-efect. De aceea aceste indoieli si temeri isi au rostul lor atata vreme cat ajuta la intelegerea si rezolvarea problemei. Mai simplu este raspunsul in acele cazuri in care unul dintre parinti este alcoolic, cand cea mai importanta influenta este probabil aceea ca fiul
sau fiica nu a invatat de la parinti cum sa biruie o problema in mod corect. Desi tanarul a trait experienta negativa a alcoolismului parintelui sau poate prelua el insusi exemplul acestuia pentru a-si rezolva propriile probleme, o invatare dupa model.Cauze conflictuale. Fiecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abuzul de alcool. Dar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati familiale si probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica. Devine din ce in ce mai puternica dorinta de a evita aceste conflicte si astfel putem constata cum se inchide acest cerc vicios, care dupa un timp nu mai poate fi rupt decat cu foarte mult efort. Analizand mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel
care determina dependenta, ci modul cum este el abordat, cel in cauza putand sa-l rezolve sau sa-l evite. In acest sens nu conflictul este problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajuta la evitarea conflictelor.Cauze sociale. Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic
este echivoca. In timp ce alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc sa bea cat mai mult. Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia diferitelor sarbatri, este considerat un semn al barbatiei. Un barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de chef. Prin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica sprijina consumul de alcool si promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului. Societatea minimalizand consumul crescut de alccol il ajuta de fapt pe cel
amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa vreme ca pericolul in care se afla nu este atat de mare.

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

Re: Cum să le explic oamenilor de ce nu beau acum?1

Mesajde tudor » 10 Aug 2012, 20:18

PARTEA INTAI

Acum, fiind abstinenţi şi având ochi pentru "toată lumea", sun¬tem surprinşi să constatăm că nu toţi oamenii beau şi că, mulţi din¬tre cei care beau, beau mult mai puţin decât presupuseserăm noi.
Anticipând astfel de ocazii, orice alcoolic proaspăt abstinent se întreabă ce să răspundă, când prietenii şi rudele care beau spun ceva de genul:
"Hai să bem ceva". "Ce vrei să bei?"
"Fii serios, tu nu poţi fi alcoolic!" "Nu bei?"
"Una mică n-o fi foc".
"De ce nu bei ceva?"... şi altele, asemănătoare.
Spre uşurarea noastră, am descoperit că astfel de întrebări ne
sunt adresate mult mai rar decât ne-am aşteptat şi că răspunsul nostru are mult mai puţină importanţă, decât am crezut noi. Fap¬tul că nu bem alcool creează mai puţine "valuri", decât ne temuserăm că va crea.
Exista o excepţie. Din când în când, un băutor înrăit se va apuca să ne "fitilească" pe tema abstinenţei. Mulţi ajungem să credem că o asemenea atitudine este dubioasă. Oamenii civilizaţi, politicoşi, nu trăncănesc fără încetare despre ceea ce beau sau nu, ce mănâncă sau nu, alţii. Doar cineva imatur procedează astfel, nu-i aşa? Ni se pare ciudat ca cineva să forţeze un om să bea, când omul nu vrea să bea; şi, de ce ar dori cineva ca un om care a avut o problemă gravă cu băutul, să bea din nou?
Învăţăm să ocolim clar asemenea persoane. Dacă ele se luptă cu propriile dificultăţi psihologice, le dorim să se facă bine. În ce ne priveşte, nu este nevoie să ne justificăm drumul ales, faţă de aceste persoane - nici faţă de nimeni altcineva. Nu contrazicem asemenea oameni şi nu încercăm să le schimbam părerile. Şi aici, atitudinea noastră este aceea de "traiste şi lasă-i şi pe alţii să trăiască".
Să ne întoarcem acum la întrebările politicoase şi nevino¬vate, puse din bune intenţii, de prieteni şi rude şi la răspunsul nostru. Exista tot atâtea căi de a le răspunde, câţi nebăutori. Pro¬pria inteligenţă vă va conduce spre răspunsul cel mai bun şi cu care vă simţiţi cel mai confortabil.
Totuşi, din experienţa Alcoolicilor Anonimi, acumulată în peste şaizeci de ani (Comunitatea A.A. s-a născut în 1935. , puteţi distinge liniile majore ale câtorva metode eficiente de a va formula răspunsul. Ar fi o greşeală să nu ne hrănim din aceste rezerve de înţelepciune.
Un mare număr dintre noi (dar nu toţi) credem că cel mai
bine este ca, celor apropiaţi, să le spunem adevărul, cât mai curând posibil. Nu este necesar să ne prefacem; iar majoritatea oamenilor cumsecade ne vor aprecia onestitatea şi ne vor încuraja eforturile de a rămâne abstinenţi. Spunând cu voce tare, în faţa altora, că nu bem, ajuta mult la întărirea hotărârii de a ne păstra abstinenţa. Şi, se poate întâmpla un fenomen de dorit: o aseme¬nea declaraţie este de natura să încurajeze, cu acea ocazie, pe altcineva de faţă, să-şi dezvăluie nevoia şi dorinţa de a nu bea.
Din acest motiv, mulţi dintre noi nu ezităm, când împrejurările o cer, să spunem: "Nu beau acum".
"Nu beau astăzi (sau săptămâna aceasta)" sau "Mulţumesc, nu" ori un verde-n faţă: "Nu am chef să beau", adesea îl satisface pe interlocutor.
Dacă simţim nevoia să explicăm de ce nu bem, încercăm s-o facem fără să minţim şi într-un mod în care ceilalţi pot înţelege şi accepta repede. De pildă, există acele faimoase scuze, precum: "din motive de sănătate", "sunt la regim" şi "ordin de la doctor". Majoritatea dintre noi, într-o împrejurare sau alta, am primit această recomandare de la un medic, verbal sau în scris.
Alte expresii oneste sunt:
"Eu mi-am făcut norma", "mi-am făcut plinul" sau "alcoolul şi cu mine nu suntem neamuri bune".
Deşi între noi, membrii A.A., nu folosim expresia "m-am lăsat de băut", ea este ceva înţeles şi respectat de majoritatea oameni¬lor, câta vreme nu-i împingem de la spate, s-o facă şi ei.
Nu putem recomanda minciuna, din cauza efectului ei asupra noastră, dar, din când în când, din disperare, unii mai recurgem şi la o "minciunică inofensivă", unul din acele şiretlicuri fără consecinţe şi uneori descrise ca "stratageme indispensabile armoniei sociale".
Dacă, pentru a nu bea, trebuie să murmurăm o scuză inven¬

tata pe moment, încercăm să evităm "motivele deplasate". Expre¬şii precum: "sufăr de o boală misterioasă" ori "iau nişte medica¬mente", s-ar putea să le închidă gura celor curioşi, dar, de cele mai multe ori, ele stârnesc şi mai multe întrebări.
De obicei, "sunt alergic la alcool" pare acceptabil. În reali¬tate, în termeni strict ştiinţifici, alcoolismul nu este o alergie rea¬lă, după cum ne informează specialiştii din zilele noastre. Totuşi, cuvântul "alergie" este o figură de stil destul de sugestivă, cu privire la starea noastră; dacă bem alcool, apar negreşit consecinţe regretabile.
Un asemenea răspuns produce de obicei reacţia dorita, adică oa¬menii acceptă faptul că n-o să bem acum şi încetează cu întrebările. Când ne întreabă cineva ce-am dori să bem, este politicos şi de bun simţ să cerem prompt şi să acceptăm ceva nealcoolic, in¬diferent dacă este o băutură favorită sau nu. Servim o apă mine¬rală sau un suc de fructe ori de legume sau altă băutură neal¬coolică disponibilă. (Ne putem preface că sorbim din ea, dacă nu ne place sau nu ne este sete.) Aceasta ne face să ne simţim mai relaxaţi şi o scuteşte de griji pe o gazdă care umple paharele întruna, neputând îndura să vadă un oaspete care nu are nimic de băut.
Un banchet obişnuit, la care toţi stau la masă, cu şirul de pa¬hare în faţă, nu prezintă probleme deosebite. Punând paharul cu gura în jos, i-am dat oricărui ospătar un mesaj clar, chiar şi în ţările băutoare de vin, precum cele europene. Unii comandăm apă gazoasă şi, la momentul toastului, nimeni nu poate ghici cu ce închinăm, câtă vreme ridicăm un pahar cu ceva în el.
OLD Tudor
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Înapoi la “ALCOOLICI ANONIMI”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 8 vizitatori