conceptul de boala- partea a 2-a

[tudor]

Domeniul tratamentului alcoolismului nu a venit împotriva acestei simple dar extraordinare observaţii clinice.
Alcoolismul şi-a asumat pe deplin statutul de boală pe la mijlocul sec. XX. Asociaţia Medicală Americană a declarat oficial alcoolismul ca boală în 1956, într-un articol dintr-o revistă numit „Spitalizarea pacienţilor cu Alcoolism”, menţionând următoarele:
Alcoolismul trebuie privit ca şi în perspectiva pur medicală. Consiliul de Sănătate Mentală al Asociaţiei, Comitetul pentru Alcoolism, ca şi profesia în general acceptă acest sindrom al alcoolismului ca o boală, care merită pe deplin atenţia medicilor.(4)
Această afirmaţie constituie acceptarea oficială a conceptului de boală de către profesia de medici din S.U.A., cu toate că nu toţi medicii acceptau această poziţie. În realitate, conceptul de boală al alcoolismului nu a fost acceptat pe scară largă de către medici.

Formula simplă a dr.-ului Silkworth
De-alungul istoriei medicale, unii medici au sprijinit cu entuziasm conceptul de boală. În anii 30, în timp ce lucra cu alcoolicii în Spitalul Orăşenesc din New York, dr. William Silkworth a ajuns la o simplă formulă pentru a explica alcoolismul. El a afirmat că alcoolismul este o alergie fizică la alcool, prezentă doar la cei care erau predestinaţi să ajungă alcoolici, dar nu şi la băutorii temperaţi.(5)

Clarificarea conceptului de boală
Dr. Harry Tiebout, un psihiatru, a lucrat în deaproape cu membrii Alcoolicilor Anonimi în anii 40 şi 50 pentru a perfecţiona conceptul de boală, definit de dr. Silkworth şi de către alţii din AA. În scrierile din reviste medicale, Tiebout a aplicat teoria psihodinamică a lui Freud, în descrierile sale despre alcoolism. În special, el a accentuat semnificaţia mecanismelor defensive ale negării, raţionalizării şi minimalizării în alcoolism. El a deosebit predarea (renunţarea) de complezanţă şi importanţa atingerii celei dintâi în stabilirea unei recuperării susţinute. El a intervievat mulţi alcoolici în practica sa psihiatrică.(6)

Munca lui Jellinek
Conceptul de boală şi-a primit afirmarea definitivă din partea lui Elvin Morton Jellinek, un profesor de cercetare în psihologia aplicată la Universitatea din Yale. În 1960, Jellinek a publicat o carte intitulată Conceptul de Boală al Alcoolismului. El a concluzionat că majoritatea din evidenţe vin în favoarea alcoolismului ca boală. Jellinek vedea alcoolismul ca o adicţie similară cu orice altă dependenţă de droguri. El a şi prevăzut faptul că termenul de dependenţă de alcool nu va câştiga teren, datorită stigmei pe care o are cuvântul adicţie. (7)

Evidenţele se înmulţesc
Creşterea rapidă a Alcoolicilor Anonimi, fondat în 1935, reprezintă dezvoltarea eficientă a programelor de tratament al alcoolismului, bazate pe conceptul de boală.
De asemenea, acumularea în acelaşi timp a evidenţelor ştiinţifice au adus un suport important. Studiile sofisticate despre alcoolism au stabilit cu certitudine că alcoolismul are importante caracteristici asemeni altor boli, aducând suficiente dovezi cum că alcoolismul este transmis genetic. Ne vom întoarce la acest capitol după ce vom revizui mai în detaliu natura adicţiei ca boală.

Natura adicţiei
Institutul Naţional al Alcoolismului şi al Abuzului de Alcool a definit recent alcoolismul în aceşti termeni: „Abuzul de alcool implică tipare persistente de consum mare de alcool asociat cu serioase consecinţe de sănătate şi/sau imposibilitatea funcţionării sociale adecvate”. În contrast, definim alcoolismul(adicţia de alcool) ca o preocupare în procurarea de alcool, folosirea compulsivă(repetată) a alcoolului în ciuda consecinţelor adverse şi tipare de recădere în consumul de alcool în ciuda acestor consecinţe.
Venind în sprijinul acestor trei criterii ale adicţiei, mai este lipsa de control a alcoolicului; un alcoolic nu îşi poate controla consumul său de alcool în timp ce bea. Rezultatul consumului de alcool, astfel duce la consecinţe adverse. Această pierdere a controlului faţă de alcool, odată instalată, va persista pe tot parcursul vieţii sale şi îi va distruge viaţa. Efectele includ, tulburări în relaţiile interpersonale şi la locul de muncă, asemenea unui sigur declin fizic şi mental. Pentru un alcoolic, singura metodă de control este abstinenţa.
Adicţia de alcool este un proces morbid. Mai simplu spus, îi va cauza alcoolicului moartea dacă nu este tratată.