SIMPTOMELE ADICłIEI
Preocuparea faŃă de drog (persoane, locuri, lucruri);
Cresterea toleranŃei (nevoia de o cantitate mai mare pentru a obŃine aceeasi
schimbare a dispoziŃiei);
Manifestări de sevraj la încetarea consumului;
Esuarea sistemului de valori a persoanei (aceasta minte, înseală, ascunde, neagă);
Deteriorare socială, mentală, spirituală, emoŃională si fizică.
Spirituală = esuarea sistemului de valori
Mentală = negare, raŃionalizare, minimalizare, generalizare
EmoŃională = exprimată prin sentimente de vinovăŃie, rusine, frică, învinovăŃirea
celorlalŃi
Fizică = de ex., în cazul alcoolului: ciroza hepatică, probleme cerebrale, stomacale,
cancer al gurii si al gâtului, gastrite, sindrom alcoolic fetal sau efecte ale
alcoolismului fetal, accidente de muncă relaŃionate cu alcoolul - cazaturi,
electrocutări, etc.
BOALA ADICłIEI AFECTEAZĂ TOATE DIMENSIUNILE PERSOANEI
CONSUMATOARE, PRECUM SI PE TOłI MEMBRII FAMILIEI ACESTUIA!
AbstinenŃa Uz inadecvat ? Abuz AdicŃie
------------- --------------------- -------------- --------------
? intervalul în care se face trecerea de la uzul inadecvat la abuz, neputându-se
marca un punct exact pentru aceasta tranziŃie.
Statisticile arată că intervalul de la primul consum până la instalarea adicŃiei
diferă funcŃie de vârsta:
5 ani……….15 ani = Adult
5 luni………15 luni = Adolescent
5săptămâni…..15 săptămâni = Pre-adolescenŃi
17
Săptămâna 3
Alcoolismul - o boală de familie.
Scopul acestei sesiuni este de a descrie modul în care alcoolismul unei persoane afectează întreagul
sistem familial în modul de gândire, simŃire si comportare al tuturor membrilor săi. Invitatul grupului
Al-Anon din localitate va accentua si necesitatea recuperării întregii familii prin implicarea în programe
de recuperare a acesteia. Prezentarea va conŃine si cele mai uzuale simptome întâlnite la familiile care se
confruntă cu alcoolismul, rolurile pe care le adoptă acestia în relaŃia cu alcoolicul si lumea întreagă,
precum si programul de recuperare al comunităŃii Al-Anon.
Sperăm ca exemplul viu al unui ‚aparŃinător’ să combată credinŃa gresită conform căreia singura
problemă din familie este băutul alcoolicului si că, dacă acesta ar înceta băutul, toată lumea ar trăi
fericită.
Materiale informative:
o Rolurile familiei – scurtă descriere a posibilelor atitudini adoptate de membrii familiei în
care există problema alcoolismului; materialul oferă si indicii specifice privind
recuperarea fiecăruia dintre ‚roluri’.
o ÎnŃelegerea alcoolismului - o descriere a simptomelor alcoolismului adresată
partenerului de viaŃă si copiilor alcoolicilor, cu sublinierea caracterului de boală de
familie si a simptomelor prezentate de aparŃinători.
o Scrisoare deschisă către familia mea. Harta V a bolii de familie – un mesaj emoŃionant
adresat familiei de către un alcoolic ipotetic, un mesaj care încurajează familia să înceteze
practicarea comportamentelor de întreŃinere a adicŃiei; Harta V prezintă simptomele
progresive ale bolii de familie, precum si indicatorii recuperării acesteia.
o Invitat : membru Al-Anon
18
Spmvsjmf!gbnjmjfj!
Familia ca sistem. Familia reprezintă un grup de indivizi uniŃi între ei prin legături biologice si emoŃionale. Fiecare membru
este unic, are drepturile sale, însă, împreună, ei formează o “unitate” - familia. Fiecare membru îi influenŃează pe ceilalŃi, iar
familia ca “întreg” îl influenŃează pe fiecare individ în parte. Acesta este sistemul familial. O bună comparaŃie este cea cu o
jucărie care are mai multe obiecte suspendate, în echilibru; dacă un obiect cade sau se strică, si celelalte obiecte vor fi
afectate si se vor răsuci, încercând să îsi recapete echilibrul. Un copil bolnav îi va antrena în jurul său pe toŃi ceilalŃi membri
ai familiei care fie îl îngrijesc, fie sunt gelosi pe atenŃia primită de acesta. Atunci când un membru al familiei devine alcoolic,
ceilalŃi membri ai familiei va fi pus în situaŃia de a „face faŃă”, de a supravieŃui noii situaŃii. Iată câteva variante:
1. Persoana dependentă / Alcoolic.
o Comportamente: pierderea controlului asupra băutului; negare; superficialitate; neputinŃa de îndeplinire a rolului de
adult / a sarcinilor ce-i revin; egocentrism; acuzare / învinovăŃirea celorlalŃi; sarm; atitudine de atotstiutor,
perfecŃionism; rigiditate; grandomanie; ostilitate; auto-compătimire; agresivitate; apologetic (“maestru al scuzelor”);
retras; pasiv; inadecvare sexuală;
o Sentimente: durere; vinovăŃie; frică; mânie; rusine; dispreŃ si ură faŃă de propria persoană;
2. ÎntreŃinător principal.
o Comportamente: supra-responsabilitate; seriozitate; manipulare; auto-învinovăŃire; auto-compătimire; martiraj;
căutarea controlului; neputinŃă; “bun”; fragilitate; bolnăvicios.
o Sentimente: durere; mânie; frică; vinovăŃie, neajutorare; inadecvare; neîncredere în propria persoană.
o Oferă familiei: responsabilitate
3.Erou:
o comportamente: ”substitut pentru părinŃi”; lider; seriozitate; încercare de control; nevoia de aprobare din partea
celorlalŃi; dependenŃă de muncă; concentrare asupra sarcinilor realizabile; obsedat de performanŃă; obŃine succese;
nu îi place să piardă; îsi dezvoltă un stil de viaŃă independent, departe de căminul părinŃilor; supta-estimare; doreste
să fie în centrul atenŃiei, să domine grupul si să accelereze lucrurile; genul nu are o prea mare semnificaŃie;
competitiv; tendinŃe de alcoolism; vrea să aibă mereu dreptate; neasertiv, uneori agresiv; pare calm, dar se simte
rănit; se căsătoreste deseori cu un alcoolic;
o sentimente: durere; însingurare; inadecvare; confuzie; mânie; frică; vinovăŃie
4. łap ispăsitor / Problematicul / Oaia neagră / Heringul rosu / Rebelul:
o Comportamente: sfidare; identificarea cu prietenii din gască (“pierde-vară”); confruntare; consum de substanŃe
timpuriu; rebeliune (relaŃionată cu stima de sine); retras; nu respectă regulile; sarcină neplanificată; delicvenŃă; fuga
de acasă; reactiv; agresiv în joc; accidente; riscă foarte mult; antisocial; nemotivat; toŃi ceilalŃi îi sunt dusmani,
nimeni nu e de încredere; iritabilitate; furie; imită comportamentele persoanei dependente; La scoală: performanŃe
scăzute, absenteism, revoltă; elev-problemă; ajunge la consiliere / psiholog;
o Sentimente: durere; frică; însingurare; respingere; mânie; inadecvare; resentimente;
o Oferă familiei: distragerea atenŃiei; direcŃionarea acuzelor; punct de concentrare a familiei
5. Copilul pierdut:
o Comportamente: conformare; spontaneitate; imaginaŃie bogată; materialism; comportamente alimentare tulburate
(supra-ponderabilitate); distant; linistit; supra-independent; singuratic; izolare; deprinderi fizice slab dezvoltate;
reprimarea identităŃii sexuale; copilăros; fragil; anxietate; marginalizare; “ciudat”; La scoală: elev mediocru; nu iese
în evidenŃa nici prin rezultate bune, nici rele; ignorat atât de profesori, cât si de colegi;
o Sentimente: durere; însingurare; inadecvare; mânie; frică; neputinŃă; lipsa valorii personale;
o Oferă familiei: usurare
6. Mascota:
o Comportamente: căldură; sensibilitate; abilitatea de a asculta; comportament de clovn; face orice pentru a atrage
atenŃia; evitarea conflictelor; hiper-activitate; nevoia de aprobare din partea celorlalŃi; “animăluŃul de casă al
familiei”; imaturitate; are prieteni mai mici decât el; nu are definite limitele sexuale; încearcă să scape de consecinŃe
fiind “drăguŃ”; asteaptă ajutorul celorlalŃi; caută un “erou” pentru a-l proteja; pare vesel, dar se simte furios; La
scoală: probleme de concentrare, rezultate slabe datorită acestui fapt; tulbură orele; poate fi îndrumat către consilier;
o Sentimente: frică; însingurare; insecuritate; mânie; resentimente; vinovăŃie; inadecvare; nemulŃumire; confuzie;
o Oferă familiei: distracŃie si amuzament; relaxare;
19
Sfdvqfsbsfb///
... e importantă si posibilă în programele de 12 pasi pentru:
persoana dependentă de alcool ® Alcoolicii Anonimi
întreŃinător / partener de viaŃă ® Al-Anon
copii ® Alateen
Eroul:
o puncte tari… calităŃile sale îl fac un lider responsabil care stie să stabilească obiective pe termen scurt; se oferă voluntar
si manifestă un instinct de a avea succes;
o trebuie să înveŃe să… se relaxeze si să se distreze; să fie spontan; să urmeze si indicaŃiile celorlalŃi; să negocieze; să
ceară ajutor;
o ce atitudine să aibă adulŃii... să îi ofere atenŃie eroului si atunci când nu obŃine un rezultat deosebit; să consolideze
valoarea intrinsecă a eroului si să încerce să-i separe sentimentul propriei valori de cel al succeselor obŃinute; să-l înveŃe
că e normal să gresesti;
o ce atitudine să nu aibă adulŃii… să nu îl lase pe copil să monopolizeze conversaŃia sau să fie mereu primul care
răspunde la întrebări sau care se oferă voluntar;
łapul ispăsitor:
o puncte tari… deseori, este un copil foarte creativ si inventiv; el “spune lucrurilor pe nume” si are un puternic simŃ al
loialităŃii;
o trebuie să înveŃe să… îsi exprime mânia într-un mod constructiv; să facă diferenŃa între greselile lor si cele pentru care
sunt în mod nedrept acuzaŃi si să îsi asume responsabilitatea pentru cele din prima categorie; să se implice în activităŃi
care le vor aduce atenŃie pozitivă; să îsi exprime sentiment ele de durere; să se ierte pe ei însisi;
o ce atitudine să aibă adulŃii... să îi spună copilului când anume comportamentul său este inadecvat; să îl laude ori de
câte ori îsi asumă responsabilitatea pentru ceva; să fie empatic faŃă de copil si comportamentul său;
o ce atitudine să nu aibă adulŃii… să îl compătimească pe copil; să îl trateze în mod preferenŃial si să îi ofere mai multă
putere; să fie de acord cu plângerile copilului despre ceilalŃi copii sau adulŃi; să perceapă comportamentul copilului ca pe
un atac la persoană sau să se considere incompetent ca si profesor / consilier / etc.
Copilul pierdut:
o puncte tari… este un copil cooperant si are o imaginaŃie puternică; munceste bine independent si urmează cu grijă
indicaŃiile si regulile;
o trebuie să înveŃe să… cum să îsi recunoască importanŃa; cum să îsi identifice sentimentele; cum să îsi identifice nevoile
si dorinŃele; cum să iniŃieze activităŃi; cum să găsească mai multe alternative si să ia decizii de unii singuri; cum să pună
întrebări;
o ce atitudine să aibă adulŃii... să se preocupe de toŃi copiii, mai ales de cei care sunt în mod constant neglijaŃi; să
stabilească contacte de unu-la unu cu copiii neglijaŃi; să evidenŃieze si să dezvolte calităŃile copilului, talentele sale,
creativitatea; să se preocupe de interesele personale ale copilului; să folosească apropierea fizică (îmbrăŃisarea, datul
mâinii, etc.); să îl ajute pe copil să stabilească o relaŃie, poate cu un coleg de clasă; să încurajeze munca în grupuri mici
pentru a construi încrederea si confidenŃa;
o ce atitudine să nu aibă adulŃii… să îi permită copilului să “scape”, acceptând ca acesta să rămână tăcut sau să nu îl
implice niciodată, să nu îl strige pe nume; să îi lase pe colegii de clasă să îl “cocolosească” pe copil, răspunzând sau
vorbind în numele lui;
Mascota:
o puncte tari… mascota are un simŃ deosebit al umorului si spontaneităŃii; e sensibil la stresul oamenilor si încearcă să îl
reducă;
o trebuie să înveŃe să… cum să primească atenŃie, aprecieri si ajutor de la ceilalŃi; cum să recunoască si să îsi accepte
mânia si teama; cum să se preocupe de propria persoană, să îsi identifice nevoile si dorinŃele; cum să facă faŃă
conflictelor; cum să îi lase pe alŃii să fie responsabili pentru propriile acŃiuni;
o ce atitudine să aibă adulŃii... să aibă sentimente de mânie controlată faŃă de comportamentul de “clovn al clasei”; să îi
ofere copilului o anumită sarcină care să fie importantă si care să comporte o anumită responsabilitate; să îl tragă la
răspundere atunci când e cazul; să încurajeze un simŃ adecvat la umorului; să insiste pe contactul vizual;
o ce atitudine să nu aibă… să nu încurajeze activităŃile de distragere ale clovnului, să nu aibă o atitudine de
superficialitate faŃă de acestia.
20
ÎnŃelegerea alcoolismului
Ce este alcoolismul? AsociaŃia Medicală Americană a recunoscut alcoolismul ca boală care poate fi stopată, dar nu tratată.
Una dintre simptome este dorinŃa incontrolabilă de a bea. Alcoolismul e o boală progresivă. Cât timp alcoolicii continuă să
bea, nevoia lor de a bea se va înrăutăŃi. Dacă boala nu e stopată, ea poate duce la pierderea sănătăŃii mentale sau la moarte.
Singura metodă de a ameliora boala este cea a abstinenŃei totale.
Alcoolismul e o boală pe viaŃă. Chiar si după ani de abstinenŃă, alcoolicul nu îsi va mai putea controla băutul, odată
ce a reînceput să bea.
Astăzi există mai multe moduri de a trata alcoolismul. Alcoolicii Anonimi este metoda cea mai cunoscută si cea mai
eficientă. Alcoolismul nu mai este o situaŃie fără scăpare, disperată, dacă este recunoscută si tratată.
Cine este alcoolic? Alcoolicii sunt oameni de toate felurile; tineri si bătrâni, săraci si bogaŃi, bine educaŃi sau ignoranŃi,
oameni cu cariere sau muncitori, casnice si mame. Doar 3-5% sunt „vagabonzi” sau trăiesc pe stradă. Restul, au familii,
prieteni, servicii si se descurcă destul de bine. Însă, o parte a vieŃii le este afectată de consumul de alcool: viaŃa familială,
viaŃa socială sau serviciul. Un alcoolic este cineva al cărui băut îi cauzează probleme tot mai mari în unele sau mai multe
domenii ale vieŃii sale.
De ce bea alcoolicul?Alcoolicii beau pentru că ei cred că nu au de ales. Ei se folosesc de alcool ca de un mod de a evada sau
ca pe un sprijin. Ei simt o durere emoŃională pe care încearcă să o trateze prin consumul de alcool. În cele din urmă, ei depind
de alcool atât de mult încât ajung să fie convinsi că nu pot trăi fără el. Aceasta este obsesia.
Atunci când unii alcoolici încearcă să facă faŃă fără să bea, simptomele sevrajului sunt atât de coplesitoare încât revin la
consumul de alcool pentru că acesta pare a fi singurul mod de a scăpa de agonie. Aceasta este dependenŃa.
Cei mai mulŃi alcoolici si-ar dori să fie consumatori sociali. Ei îsi petrec mult timp si efort pentru a-si controla băutul,
astfel încât să poată să bea ca ceilalŃi oameni. S-ar putea să încerce să bea doar la sfârsit de săptămână sau să bea doar un
anumit tip de alcool. Dar niciodată nu pot să fie siguri că vor reusi să se oprească din băut atunci când vor dori acest lucru.
Sfârsesc prin a se îmbăta, chiar dacă si-au promis că nu se va întâmpla asa ceva. Această este compulsia.
Care sunt simptomele alcoolismului?
Pierderea controlului. Pierderea controlului e de obicei progresivă. La început, alcoolicul îsi poate controla băutul de
cele mai multe ori. Dar, uneori, se îmbată atunci când nu vrea asta. Apoi, începe să îsi piardă tot mai mult controlul. S-ar
putea să bea doar în anumite zile sau în anumite situaŃii pentru că stie că nu întotdeauna se poate opri când vrea. Dacă va
continua să bea, va pierde controlul si asupra lui când bea. Va bea atunci când ar preferea să nu bea, chiar dacă stie că
trebuie să fie „treaz”.
Progresia. Poate că alcoolicul nu va bea mai mult, dar va bea mai des. Se va putea conta tot mai puŃin pe el. devine din
ce în ce mai obsedat de băut si din ce în ce mai puŃin preocupat de responsabilităŃile sale.
Simptomele de sevraj. Atunci când alcoolicul se opreste din băut, s-ar putea să se simtă rău, să aibă senzaŃie de vomă,
dureri de cap si ‚tremurături”. De obicei, e foarte iritabil. S-ar putea să aibă si halucinaŃii cunoscute sub numele de D.T.
(„delirium tremens”). În stadiile avansate, pot să apară si convulsii. Uneori, e necesară spitalizarea pentru perioada de
„uscare”.
Schimbările de personalitate. Alcoolicul pare să aibă o personalitate de tip „Jekyll si Hyde”. Atunci când bea, este cu
mult diferit faŃă de felul în care se comportă atunci când nu bea.
„Ruperea filmului”. Acestea sunt forme de amnezie. Alcoolicul nu îsi aminteste ce s-a întâmplat. Ruperea filmului
poată să apară chiar si atunci când alcoolicul nu este beat si poate să dureze câteva minute sau câteva zile. Aceste
episoade sunt înspăimântătoare pentru alcoolic si provoacă nedumerire celor din jur care nu înŃeleg de ce alcoolicul nu
mai stie ce s-a întâmplat.
De ce se spune că alcoolismul este o boală de familie? În primul rând, am putea crede că alcoolismul e o boală de familie
pentru că se transmite în familie. Cei mai mulŃi membri în Al-Anon sunt soŃii ale alcoolicilor, dar, în acelasi timp, au si
părinŃi alcoolici. S-ar putea să aibă fraŃi sau surori care fie suferă ei de această boală, fie sunt căsătoriŃi cu cineva care suferă.
Medicii au observat că, de obicei, există mai mult decât un singur alcoolic în familie; din acest motiv ei au spus că există o
tendinŃă familială de a suferi de alcoolism, în acelasi fel în care există o tendinŃă familială de a suferi de diabet. Oricum, încă
nu s-a dovedit că alcoolismul ar fi o boală mostenită direct.
Spunem că alcoolismul este o boală de familie pentru că alcoolismul unui membru al familiei afectează întreaga familie si
toŃi se îmbolnăvesc. De ce se întâmplă asta? Pentru că, se deosebire de diabet, alcoolismul nu există doar în corpul
alcoolicului, ci este si o boală a relaŃiilor acestuia. Multe dintre simptomele bolii alcoolismului se regăsesc în
comportamentul alcoolicului. Cei din jurul alcoolicul reacŃionează la comportamentul acestuia; ei vor să-l controleze, să-l
21
compenseze sau să îl ascundă. De multe ori, se învinovăŃesc pentru asta si se simt răniŃi. În cele din urmă, ei însisi vor avea
probleme emoŃionale.
Obsesia familiei. De multe ori, familia ajunge să fie la fel de obsedată de băutul alcoolicului ca si alcoolicul însusi,
numai că familia încearcă să găsească un mod de a-l face pe alcoolic să renunŃe la consum, în timp ce alcoolicul încearcă
să găsească modalităŃi de a continua băutul. Ca urmare a acestei obsesii, ei uită de orice altceva. Copiii sunt neglijaŃi,
prietenii părăsiŃi, nu mai există nici un interes pentru lumea exterioară, responsabilităŃile sunt uitate. O mare parte a
timpului non-alcoolicilor este petrecută în încercări de schimbare a alcoolicului. Numai că nimic nu pare să dea rezultate.
Anxietatea familială. Atunci când alcoolicul are probleme din cauza băutului său, familia se îngrijorează. ToŃi se
tem de ce s-ar putea întâmpla, astfel încât fac totul pentru a-l scăpa de bucluc. Îi fac treaba acestuia, plătesc facturile,
curăŃă mizeria după el, îi repară greselile, mint pentru el. Fără să îsi dea seama, ei îi lasă acestuia posibilitatea de a
continua să bea. Ei nu stiu că înlăturând toate consecinŃele dureroase ale băutului ei nu vor face decât să îi reîntărească
alcoolicului convingerea că vor putea continua să bea, fără ca nimic rău să se întâmple.
Mânia familiei. Frustrată de comportamentul alcoolicului si de propria neputinŃă de a-l controla, gândindu-se că
alcoolicul bea intenŃionat pentru că nu îi iubeste, familia îl va privi pe alcoolic cu mânie. Se vor certa, se vor contrazice,
îsi vor spune în tot felul, vor încerca să se răzbune pentru toate suferinŃele. Întreaga casa devine un câmp de bătălie.
Familia nu îsi dă seama că alcoolicul bea din cauză că nu se poate opri si că si el se urăste pentru asta. Pedepsindu-l
pentru comportamentul său, ei îl conving că nu e demn de iubire. Astfel, i se va înlătura sentimentul de vinovăŃie, pentru
că va considera că, fiind pedepsit pentru băutul său, îsi plăteste greselile. Îsi imaginează că a plătit pentru comportamentul
său negativ, astfel încât poate sa bea din nou.
Negarea familiei. Alcoolicul neagă că el ar avea vreo problemă. El neagă că ar ave nevoie de ajutor. Promite că nu
va mai bea niciodată. Acceptându-i promisiunile, familia neagă si ea problema. E la fel când spunem că alcoolicul bea
intenŃionat. Ei nu i-ar accepta promisiunile dacă ar sti că el e bolnav si că nu se poate controla. Ei neagă problema atunci
când o ascund de ceilalŃi si pretind că ea nu există. Neagă problema atunci când ameninŃă si nu sunt consecvenŃi în ceea
ce zic. Familia alcoolicului spune deseori un lucru si face alt lucru. Ei nu sunt constienŃi de faptul că alcoolicul „ascultă”
ceea ce fac ei si nu ce spun.
Copiii sunt prinsi la mijloc. Ca si copii ai alcoolicilor, suntem afectaŃi în multe feluri. S-ar putea să fim răniŃi direct
de comportamentul alcoolicului, mai ales dacă există violenŃă. Atunci când bea, alcoolicul face deseori promisiuni pe care
nu le poate păstra sau pe care nu si le aminteste. Ne e greu să trecem prin asta dacă nu înŃelegem că alcoolismul este o
boală. Sau, s-ar putea să existe probleme financiare. S-ar putea să ne simŃim rusinaŃi de familia noastră sau să ne fie teamă
că vom fi făcuŃi de rusine în faŃa prietenilor. S-ar putea chiar să ne învinovăŃim pe noi însine pentru băutul alcoolicului.
S-ar putea ca si părinŃii non-alcoolici să ne cauzeze probleme. În urma preocupării lor cu problema băutului, s-ar putea
să ne neglijeze, să fie iritabili, inconsistenŃi, pretenŃiosi sau confuzi. S-ar putea să ne facă să-i ajutăm să-l controleze pe
alcoolic, să-l supraveghem, să nu facem gălăgie ca să nu-l deranjăm, să-l aducem acasă de la bar, să minŃim pentru el ca
să ascundem problema de vecini. S-ar putea chiar să ne acuze pe noi pentru că alcoolicul bea.
Astfel, nu e de mirare că ajungem să ne urâm pe noi, pe părinŃii nostri, pe viaŃă si pe tot ce e în ea. Poate că avem
probleme cu temele acasă, poate că ne e teamă de oameni, nu avem încredere în noi, ne e teamă de viitor sau poate
suferim de tulburări „nervoase”. Unii dintre noi chiar am fugit de acasă sau am avut probleme cu poliŃia. Dar există
speranŃă. Putem învăŃa să diminuăm efectele negative pe care le are alcoolismul asupra noastră si să devenim oameni
fericiŃi si sănătosi emoŃional.
Rezumat. Cineva care are o dorinŃă incontrolabilă de a bea este alcoolic; el suferă de boala alcoolismului. Alcoolicul
foloseste alcoolul pentru a scăpa de realitate si de responsabilităŃi.
Desi se simte vinovat, el nu se poate opri din băut, chiar dacă vede că distruge tot ceea ce face ca viaŃa să merite
trăită si că le produce suferinŃă celor dragi din jur.
El este dependent emoŃional de alcool si crede cu adevărat că nu poate trăi fără a bea. El este dependent si fizic si intră în
sevraj atunci când încearcă să se oprească.
El încearcă să scape de remuscări bând din ce în ce mai mult până când durerea provocată de consumul de alcool devine
mai puternică decât cea pe care încearcă să o diminueze prin alcool. Doar atunci va fi gata sa se oprească din băut; dorinŃa de
a înceta băutul trebuie să vină din interior. Nimeni nu poate obliga un alcoolic să se oprească din băut.
Pentru că alcoolicul e bolnav, el îsi face rău lui si altora. Datorită apropierii noastre de el, si noi avem probleme. Cel mai
bun mod de a-l ajuta pe alcoolicul compulsiv si pe noi însine este de a întări propriile puteri, de a ne corecta atitudinile, de a fi
buni cu el si de a învăŃa cum să ne detasăm de problemă.
22
Scrisoare deschisă către familia mea
Sunt alcoolic. Am nevoie de ajutor.
Dacă îmi permiŃi să te mint, acceptând asta ca adevăr, mă încurajezi să mint. Adevărul
poate fi dureros, dar scoate-l la iveală.
Dacă mă lasi să fiu isteŃ, mă înveŃi să îmi evit responsabilităŃile si, în acelasi timp, să nu
mai am respect faŃă de tine.
Dacă pot, te voi exploata si voi profita de tine. Făcând asta, devii complice în încercarea
mea de a scăpa de responsabilităŃi.
PoŃi să-mi Ńii lecŃii, să mă moralizezi, să mă dojenesti, să mă lauzi, învinovăŃesti, să mă
cerŃi sau să-mi arunci alcoolul, indiferent dacă sunt sub influenŃa alcoolului sau dacă sunt
abstinent. PoŃi să te simŃi bine pentru moment, dar situaŃia se va înrăutăŃi.
Dacă îmi accepŃi promisiunile, îmi îngădui să-mi amân durerea. La fel e si cu acordurile,
înŃelegerile schimbate. Dacă un acord a fost făcut, Ńine-te de el.
Dacă îŃi pierzi firea cu mine, te vei distruge pe tine si orice posibilitate de a mă ajuta.
Dacă permiŃi anxietăŃii să te constrângă, să faci ceea ce ar trebui să fac eu, distrugi,
pentru amândoi, sansa de a ne recupera.
Ascunzând sau musamalizand consecinŃele abuzului meu de alcool, vei reduce sau vei
evita criza, perpetuând boala.
Cu toate acestea, găseste realitatea asa cum as vrea eu. DependenŃa de alcool este o boală
si se înrăutăŃeste pe măsură ce abuzul meu continuă. Începe acum să înveŃi să înŃelegi si
să planifici recuperarea mea. Am nevoie de ajutorul unui doctor, a unui consilier sau a
unui psiholog, a unui alcoolic în recuperare si de Dumnezeu. Singur nu mă pot ajuta.
Mă urăsc pe mine, dar te iubesc pe tine. A nu face nimic este cea mai rea alegere pe care
o poŃi face pentru noi. Vreau liniste si siguranŃă în casa noastră si fericire pentru toŃi.
Te rog, ajută-mă!
Alcoolicul tău.
24
Săptămâna 4
Tinerii si consumul de alcool
O problemă pe care toŃi părinŃii si-o pun – inclusiv cei din Biserica Ortodoxă – este cea a consumului
de alcool la adolescenŃi. Există un acord general cu privire la faptul că vârsta consumului de alcool a scăzut
foarte mult, că adolescenŃilor le este extrem de usor să îsi procure alcool. De cele mai multe ori, însă, ne
simŃim neputinciosi atunci când vine vorba de a interveni sau de a ne proteja copiii de pericolul alcoolului.
DiscuŃia si materialele oferite îi vor ghida pe părinŃi – si nu numai – în abordarea discuŃiei despre alcool cu
adolescenŃii, în stabilirea de reguli si consecinŃe privind folosirea alcoolului de către acestia, dar si în
stabilirea unei relaŃii de comunicare deschisă cu acestia.
Materiale informative:
o Abuzul de alcool la adolescenŃi – factori de risc – o prezentare adresată părinŃilor si adulŃilor, în
general, care doresc să afle informaŃii despre factorii de risc care îi predispun pe adolescenŃi la
adoptarea unui comportament favorabil consumului de alcool; de asemenea, se prezintă fazele
procesului adicŃiei, începând cu cea a consumului experimental, social, instrumental, urmat de cel
habitual si compulsiv.
o Cum să vorbesti cu copilul tău despre consumul de alcool? – părinŃii sunt sprijiniŃi în a iniŃia un
proces de comunicare între acestia si copiii lor privind atitudinea familiei faŃă de consumul de alcool al
adolescenŃilor.
o Strategii de prevenire pentru părinŃi – o trecere în revistă a modalităŃilor prin care părinŃii pot
interveni pentru a preveni dezvoltarea unui comportament pro-adictiv, oferindu-se indicii despre
propriile atitudini ale părinŃilor si necesitatea stabilirii de reguli privind consumul.
25
Abuzul de substanŃe la adolescenŃi
- Factori de risc -
a. subcultura adolescenŃilor : adulŃii încearcă să controleze consumul adolescenŃilor, asociindu-l cu o anumită vârstă,
cu anumite evenimente sociale, cu ceremonii si celebrări; cultura contemporană (familia, comunitatea, bisericile) siau
modificat atitudinea semnificativ, având nu numai o atitudine pro-consum, ci si o “de-tradiŃionalizare” până
acolo unde controlul dispare. Per ansamblu, circumstanŃele reprezintă doar una dintre “cauzele” consumului la
adolescenŃi – altfel spus, un factor de risc. Cea mai mare parte a consumului nu apare în cadrul familial, social sau
religios, ci în cadrul unei subculturi a egalilor care este nesupravegheată, care îsi improvizează propriile ritualuri si
care conferă propria semnificaŃie consumului de substanŃe. Această subcultură e, în cel mai rău caz, o caricatură a
societăŃii, iar toate caricaturile sunt predispuse la exagerări. Însă, nu toŃi adolescenŃii dezvoltă dependenŃe, astfel
încât acesti factori culturali nu pot fi incriminaŃi în totalitate.
b. personalitatea adolescenŃilor : prin natura lor, adolescenŃii sunt înclinaŃi către asumarea de riscuri care, desi sunt
periculoase, sunt captivante si stimulante; adolescenŃii trăiesc “aici si acum” într-o mai mare măsură decât adulŃii;
din punct de vedere al dezvoltării, adolescenŃii se află la mijlocul distanŃei între copilărie si maturitate, nu numai
biologic, ci si cognitiv (abilitatea de a planifica si anticipa consecinŃele). Din acelasi motiv, adolescenŃilor le e
dificil să îsi amâne recompensarea; consumul de substanŃe oferă gratificare imediată; le e mai usor să treacă de la
consumul experimental la cel habitual pentru a se simŃi bine / a evita să se simtă rău, fără să ia în considerare
consecinŃele. În timp, consumul devine principala sursă de recreere si modalitate de coping. - rebeliunea (tensiunea
care există între adolescenŃi si autorităŃi si care reflectă dinamica procesului de individualizare); puterea voinŃei – a
sti ce vrei si gândesti, indiferent de ce vor si gândesc ceilalŃi - devine periculoasă dacă se dezvoltă fără abilitatea de
a planifica si a amâna recompensarea; dorinŃa de independenŃă implică si o anumită opoziŃie; atitudinea părinŃilor
faŃă de acest fenomen e crucială – dacă sunt excesiv de severi, vor bloca autonomia viitorului adult, lăsându-i totusi
vulnerabili faŃă de presiunea egalilor/predarea către o altă persoană (substituirea unui părinte sever cu un
prieten/iubit). Atitudinea opusă, de abdicare de la responsabilităŃi de către părinŃi si societate, îi privează pe
adolescent de alternativa la propria voinŃă, de un set de tradiŃii si valori. În cazul fericit al individualizării “reusite”,
rezultatul este un amalgam al influenŃei părinŃilor, culturii si propriei experienŃe, marcat de puterea voinŃei si
integritate si ghidată de valori si idealuri ce servesc interesele sociale.
c. presiunea egalilor : o mare parte a conflictului adolescenŃi-părinŃi e legat de loialitate: aprobarea părinŃilor versus
aprobarea prietenilor; adolescenŃii sunt sensibili faŃă de regulile grupului de prieteni referitoare la înfăŃisare,
comportamente si atitudini, iar o mare parte a schimbărilor lor de dispoziŃie au de a face cu lupta de a câstiga si a
păstra aprobarea acestora; iar această subcultură este una care promovează consumul hedonistic/instrumental de
substanŃe; în măsura în care grupul din care face parte un adolescent susŃine o astfel de atitudine, el este în situaŃii
de risc faŃă de abuz si dependenŃă;
d. înstrăinarea adolescenŃilor: înstrăinarea se referă la respingerea / întreruperea legăturii între adolescent si valorile,
idealurile, tradiŃiile parentale si sociale; înstrăinarea nu e neutră din punct de vedere emoŃional – tinerii înstrăinaŃi
sunt mâniosi, acŃionează asa cum fac pentru că se simt trădaŃi –chiar fără să constientizeze asta- de către cei ale
căror valori le resping; de fapt, fiecare adolescent înstrăinat a fost neglijat de către familie, de către societate sau de
către ambele;
e. stresul: problema factorilor “stresori” trebuie văzută în lumina mecanismelor de coping (cu cât acestea sunt mai
puŃine, cu atât individul este mai “stresat”); simptomele de stres include nervozitate, anxietate, iritabilitate, agitaŃie,
insomnie, dificultăŃi de concentrare si de somn, tulburări ale apetitului alimentar si abuz de substanŃe cu rol
compensator; un important factor de stres îl reprezintă mediul familial disfuncŃional (familii în care există situaŃii de
abuz fizic, sexual si psihologic, violenŃă, arestări, abuz parental de alcool si/sau alte droguri, afecŃiuni mentale ale
unuia sau ambilor părinŃi); însă, nu toŃi adolescenŃii care abuzează de substanŃe provin din astfel de familii;
f. insecuritatea si stima-de-sine scăzută : stima de sine se bazează pe abilitatea de a reusi în depăsirea obstacolelor;
succesul întăreste stima de sine, pe când esecul conduce la scăderea acesteia si la anticiparea esecurilor viitoare;
esecul cronic si frustrarea se finalizează în disperare si “neputinŃa învăŃată”; - insecuritatea – sentimente de anxietate
cronică – îsi are originea în lipsa afecŃiunii, a unui climat de încredere în ceilalŃi si în propria persoană; ambele
funcŃionează ca si factori declansatori pentru consumul compensatoriu de substanŃe; fiecare adolescent este un
26
individ în căutarea a ceva care să îl facă să se simtă special si mândru, fie vorba de atractivitate personală, talent,
aptitudini sociale sau inteligenŃă.
Procesul adicŃiei
1. Consum experimental – motivat primar de curiozitate si de căutarea senzaŃiilor de extaz (uneori, si de rebeliune);
efectele consumului sunt mai puŃin importante decât extazul ce însoŃeste un tabu; acest consum apare de obicei în
context social, nu este frecvent, poate fi impulsiv, să conducă la îmbătare si poate fi si consum de poil-substanŃe;
2. Consumul social - motivaŃia primară este acceptanŃa socială si facilităŃile sociale (integrarea); principalele efecte
sunt relaxarea si dezinhibarea; acest consum are loc în cadrul grupului de prieteni / colegi, la petreceri, se pot
consuma cantităŃi importante de alcool, se poate ajunge la îmbătare; apar ruperea firului si mahmurerile; în acest
stadiu începe învăŃarea instrumentală referitoare la efectele alcoolului asupra emoŃiilor si comportamentelor;
3. Consum instrumental – în această etapă sunt căutate efectele alcoolului asupra emoŃiilor si comportamentului;
sunt două tipuri de consum: consumul hedonist (căutarea plăcerii si a dezinhibării comportamentul sexual si agresiv
care poate include si combinaŃia de substanŃe pentru a descoperi noi modalităŃi de a experimenta ceva nou) si
consumul compensator (folosirea substanŃei pentru a inhiba comportamentul sau suprima emoŃiile – mânia,
resentimentele, singurătatea, vinovăŃia, rusinea, durerea, plictiseala sau anxietatea); ocazional, apar mahmurerile,
accidentele, ruperea firului – consecinŃele negative sunt, încă, minime si puŃin observabile; pot să apară probleme ca
absenteismul si scăderea performanŃelor scolare, însă să nu se facă legătura cu alcoolul;
4. Consum habitual – consumul de alcool devine principalul mod de recreere si/sau de a face faŃă problemelor; apar
modificări în stilul de viaŃă – orientarea către un grup care consumă mai mult alcool, intoxicaŃiile sunt mai dese si
pe o durată mai lungă; scade funcŃionarea socială, performanŃele scolare, conflicte cu familia, izolare, rebeliune,
necooperare, iritabilitate;
- dezvoltarea toleranŃei = nevoia de a folosi progresiv mai mult alcool pentru a ajunge la acelasi efect; în evaluarea
toleranŃei nu contează atât de mult cantitatea de alcool consumată, cât efectele alcoolului – aceeasi cantitate de
alcool produce efecte diferite;
- continuarea consumului în ciuda consecinŃelor negative pe plan fizic, social, legal, academic si psihologic.
5. Consum compulsiv – pierderea controlului asupra consumului (când, unde, cât, pentru cât timp), preocuparea cu
consumul, neputinŃa de a înceta consumul; iritabili si depresiv în absenŃa alcoolului;
27
Cum să le vorbiŃi adolescenŃilor despre alcool?
Pentru mulŃi părinŃi poate fi foarte greu să aducă în discuŃie subiectul consumului de alcool. E foarte posibil ca
adolescentul vostru să încerce să ocolească tema, în timp ce voi vă simŃiŃi nesiguri despre ce si cum ar fi mai bine să faceŃi.
Pentru a vă spori sansele unei discuŃii eficiente, încercaŃi să vă planificaŃi discuŃia din timp. AlegeŃi un moment în care si voi,
si copilul vostru aveŃi timp liber si sunteŃi relaxaŃi.
Nu încercaŃi să epuizaŃi tot subiectul într-o singură discuŃie. De fapt, impactul discuŃiei cu el poate fi mai mare dacă veŃi
avea mai multe astfel de întâlniri despre consumul lui de alcool. Astfel, vă puteŃi gândi la această discuŃie ca la prima dintr-o
serie mai lungă.
1. Modul în care adolescentul priveste alcoolul. ÎntrebaŃi-vă copilul ce stie despre alcool si ce crede despre consumul
de alcool pe durata adolescenŃei. ÎntrebaŃi-l de ce anume crede că unii adolescenŃi consumă alcool. AscultaŃi cu
atenŃie, fără a-l întrerupe. În acest mod, copilul vostru se va simŃi ascultat si respectat, iar discuŃia despre subiectul
alcoolului va deveni astfel una obisnuită, normală.
2. Date importante despre alcool. Desi mulŃi copii cred că stiu deja tot ce trebuie despre alcool, multe dintre aceste
date sunt mituri si informaŃii eronate. Iată câteva elemente importante:
Alcoolul este un drog puternic care încetineste activitatea trupului si a minŃii. Afectează coordonarea,
încetineste timpul de reacŃie, tulbură vederea, judecata limpede si gândirea.
Berea si vinul nu sunt mai ‚sigure’ decât tăriile. O doză de bere, un pahar de vin sau 50 ml de tărie conŃin
aceeasi cantitate de alcool si au acelasi efect asupra organismului si a minŃii.
De obicei, e nevoie de 2-3 ore pentru ca o singură doză de alcool (vezi mai sus) să fie eliminat din organism.
Acest proces nu poate fi accelerat, nici dacă bem cafea, nici dacă facem un dus rece sau dacă ne ‚plimbăm până ne trece’.
Oamenii au tendinŃa de a aprecia foarte gresit cât de tare au fost afectaŃi de alcool. Asta înseamnă că multe
persoane au impresia că pot controla foarte bine o masină, desi au consumat alcool – desi realitatea e cu totul alta.
Oricine poate avea probleme serioase cu alcoolul, inclusiv un adolescent.
3. Mitul ‚poŃiunii magice”. Imaginea ‚atractivă’ pe care massmedia o conturează alcoolului îi încurajează pe
adolescenŃi să creadă că băutul îi va transforma în persoane populare, atractive, fericite si ‚ meseriase’. Studiile arată
că acei adolescenŃi care cred acest lucru despre consumul de alcool vor începe să bea la vârste mult mai fragede. Însă,
puteŃi combate aceste mituri prin urmărirea unor emisiuni TV împreună cu adolescentul vostru si să discutaŃi modul
în care e prezentat consumul de alcool în aceste emisiuni. De ex., reclamele TV pentru bere arată deseori tineri care
se distrează de minune, ca si cum băutul ne asigură întotdeauna o stare nemaipomenit de bună. Urmărirea unei astfel
de reclame împreună cu fiul/fiica voastră poate fi o ocazie foarte bună de a discuta nenumăratele moduri în care
alcoolul îi poate afecta pe oameni – provocând uneori sentimente de tristeŃe sau mânie în loc de o stare lipsită de
griji.
4. Motive pentru a nu bea. Atunci când discutaŃi cu copilul vostru despre motivele din care ar trebui să evite consumul
de alcool, nu vă apropiaŃi de tacticile de ‚speriere’. MulŃi adolescenŃi stiu că sunt oameni care consumă alcool fără a
avea probleme din cauza asta, asa că e important să discutaŃi cu ei despre consecinŃele consumului de alcool, fără a
accentua prea mult pe situaŃii particulare. De ex., puteŃi discuta despre pericolul de a fi într-o masină condusă de un
sofer care a consumat alcool fără a insista că „toŃi copiii care se urcă într-o masină condusă de un sofer care a băut au
accidente”. Iată câteva motive din care adolescenŃii nu ar trebui să consume alcool:
o Vă doriŃi ca el să evite alcoolul. AsiguraŃi-vă că îi comunicaŃi clar asteptările voastre faŃă de
consumul de alcool al copilului vostru si încercaŃi să stabiliŃi consecinŃe pentru încălcarea regulilor. Valorile
si atitudinile voastre contează pentru copilul vostru, chiar dacă el nu vă va arăta întotdeauna acest lucru.
o Vă doriŃi ca el să aibă respect faŃă de propria persoană. În cadrul unor grupuri, adolescenŃii au
răspuns că cel mai bun mod de a-i convinge să evite alcoolul este apelul la respectul faŃă de propria persoană
– transmiterea mesajului că ei sunt prea inteligenŃi si merită mult mai mult decât să aibă nevoie de ‚cârja’
alcoolului. AdolescenŃii sunt atenŃi si la felul în care alcoolul i-ar putea determina să facă anumite lucruri
jenante care să le afecteze negativ respectul faŃă de sine si relaŃiile cu ceilalŃi.
o Vă doriŃi ca el să stie că băutul e ilegal pentru minori. Consumul de alcool sub vârsta de 18 ani
este ilegal, iar surpinderea unui adolescent în stare de intoxicare poate să îi cauzeze acestuia probleme cu
28
autorităŃile. Chiar dacă băutul nu se soldează cu reŃinerea de către poliŃie, e posibil ca părinŃii prietenilor
copilului vostru să nu le mai permită acestora să aibă relaŃii de prietenie cu acesta. Dacă băutul are loc in
cadrul scolii, copilul vostru riscă scăderea notei la purtare sau exmatricularea.
o Consumul de alcool pentru vârsta lor poate fi periculos. Una dintre principalele cauze ale
deceselor la adolescenŃi o reprezintă implicarea în accidente de circulaŃie datorate consumului de alcool.
Consumul de băuturi alcoolice îi predispun pe adolescenŃi la a deveni victime ale agresiunilor sexuale si a
sexului neprotejat. Chiar dacă copilul vostru e convins că nu se va implica în astfel de activităŃi nici chiar
după ce va consuma alcool, reamintiŃi-le că alcoolul afectează raŃiunea, astfel că odată ce o persoană a băut,
acele activităŃi nu i se vor mai părea deloc periculoase.
o În familia voastră există antecedente de alcoolism. Dacă unul sau mulŃi membri apropiaŃi ai
familiei voastre are sau a avut probleme de alcoolism, e posibil ca fiul sau fiica voastră să fie mai vulnerabilă
faŃă de a avea probleme cu alcoolul. Copilul vostru trebuie să stie că pentru el consumul de alcool prezintă
riscuri mai mari.
5. Cum să facă faŃă presiunii prietenilor. Nu e suficient să îi spui copilului tău că ar trebui să evite alcoolul – trebuie
să îl ajuŃi să îsi dea seama cum să facă asta. Ce răspuns ar putea să dea fiica ta atunci când merge la o petrecere si i se
oferă o bere? (vezi ‚6 moduri de a spune nu alcoolului’). Sau ce ar trebui să facă fiul tău dacă va fi la un moment dat
în casa unui prieten unde ceilalŃi copii trec din mână în mână o sticlă de vin, iar părinŃii nu sunt în zonă?
ÎncercaŃi să găsiŃi împreună moduri prin care ar putea să facă faŃă unor astfel de situaŃii dificile si decideŃi modul
în care sunteŃi dispusi să vă ajutaŃi copilul. De ex.: „Dacă te afli la un moment dat în casa unui coleg si alŃi copii
încep să bea alcool, sună-mă si vin să te iau – si n-o să fie nici o ceartă sau pedeapsă”. Cu cât copilul vostru va fi
mai bine pregătit, cu atât va fi mai capabil să facă faŃă unor situaŃii presante care implică băutul.
6. Cum să spui nu alcoolului? Pentru a face faŃă situaŃiilor în care li se oferă alcool, adolescenŃii preferă replici scurte
care le permit să refuze fără a face mare caz din asta. Cel mai bine ar fi ca adolescentul vostru să se gândească la
astfel de replici, astfel încât să se simtă confortabil atunci când le foloseste. Pentru a facilita începerea unei astfel de
discuŃii, iată câteva exemple simple – de la cele mai ‚lejere’ până la cele mai asertive.
a. Nu mulŃumesc.
b. Nu am chef – ai cumva niste suc?
c. Nu mă interesează alcoolul.
d. Cu mine vorbesti? Las-o baltă!
e. De ce mă tot baŃi la cap dacă Ńi-am zis o dată NU?
f. Lasă-mă-n pace!
7. Mamă, tată, voi aŃi băut atunci când eraŃi de vârsta mea? Asta e o întrebare de care mulŃi părinŃi se tem – însă, e
foarte posibil ca ea să apară în discuŃiile despre alcool din cadrul familiei. Adevărul este că mulŃi părinŃi au consumat
alcool înainte să aibă vârsta legală pentru aceasta. Asa că, putem fi sinceri cu copilul nostru, fără a părea genul de
ipocriŃi care spun: „Fă ce spun eu, nu ce am făcut”?
Va trebui să luaŃi o decizie. Dacă consideraŃi că e mai bine să nu aduceŃi în discuŃie propriul consum de alcool
sau droguri, puteŃi să îi spuneŃi copilului că nu doriŃi să discutaŃi despre asta. O altă abordare e de a recunoaste că aŃi
consumat alcool atunci când eraŃi adolescent, dar că asta a fost o greseală – si daŃi un exemplu de moment penibil
sau dureros care a avut loc din cauza consumului de alcool. Această abordare poate să îl ajute pe fiul / fiica voastră
să înŃeleagă că, într-adevăr, consumul de alcool la adolescenŃi are consecinŃe negative.
29
La fapte: strategii de prevenire adresate părinŃilor
Desi conversaŃia părinte-copil e esenŃială, discuŃiile despre alcool nu sunt suficiente – e nevoie de acŃiuni concrete
pentru a-l ajuta pe copilul vostru să facă faŃă alcoolului. Studiile arată că implicarea activă a părinŃilor poate să îi
ajute pe adolescenŃi să evite consumul timpuriu de alcool, precum si problemele ulterioare datorate acestuia. Într-un
studiu efectuat la nivel naŃional, 71% dintre adolescenŃi spuneau că alcoolul e „usor” sau „foarte usor” de procurat.
Mesajul e clar: adolescenŃii au nevoie de foarte multă supraveghere din partea adulŃilor. Iată câteva moduri de a face
acest lucru:
o MonitorizaŃi consumul de alcool din casa voastră. Dacă ŃineŃi alcool în casă, ŃineŃi evidenŃa acestuia.
SpuneŃi-i clar copilului că nu acceptaŃi în casă petreceri sau alte întâlniri ale tinerilor neplanificate. Dacă e
posibil, încurajaŃi-l să-si invite prietenii atunci când sunteŃi si unul dintre voi acasă. Cu cât copilul vostru se
va distra mai mult la voi acasă, cu atât veŃi sti mai multe despre activităŃile si prietenii lui.
o StabiliŃi legături cu alŃi părinŃi. Dacă îi cunoasteŃi pe părinŃii prietenilor si colegilor copilului vostru, veŃi
putea să vă supravegheaŃi si mai bine copilul. Astfel, vă va fi mai usor să daŃi un telefon părinŃilor unui
coleg care organizează o petrecere, pentru a vă asigura că cel puŃin un adult responsabil va fi prezent si că
nu vor fi disponibile băuturi alcoolice. E posibil să vă daŃi seama că nu sunteŃi singurii care doriŃi să
preveniŃi consumul de alcool al adolescenŃilor – poate că si alŃi părinŃi au aceleasi preocupări.
o MonitorizaŃi activităŃile copiilor vostri. InformaŃi-vă în legătură cu planurile si locurile pe care le
frecventează copilul vostru. În general, copilul vostru va fi mai deschis dacă va simŃi că vreŃi să stiŃi aceste
lucruri pentru că vă faceŃi griji pentru el si vă pasă, nu pentru că vreŃi să îl controlaŃi.
o StabiliŃi reguli ale familiei privind consumul de alcool la adolescenŃi. Atunci când părinŃii stabilesc în
mod clar reguli care interzic consumul de alcool, copiii lor au sanse mai mici de a începe să folosească
alcoolul. Iată câteva posibile reguli (desi fiecare familie si le poate stabili funcŃie de credinŃele si valorile
proprii):
Copiii nu au voie să consume alcool până la vârsta de 18 ani (sau 21 de ani).
FraŃii mai mari nu îi vor încuraja pe cei mai mici să bea si nu le vor oferi alcool.
Copiii nu vor merge sau nu vor rămâne la petreceri la care se consumă alcool.
Copiii nu vor merge cu o masină al cărei sofer a consumat alcool.
Odată stabilite regulile, va fi nevoie să stabiliŃi si consecinŃele pentru situaŃiile în care aceste reguli ar
putea fi încălcate. AlegeŃi doar pedepse pe care le puteŃi pune în aplicare. De asemenea, nu stabiliŃi pedepse atât
de severe încât să saboteze mai apoi comunicarea deschisă dintre voi si copii. Ideea e ca pedeapsa să fie ‚urzice’
doar atât cât să îl determine pe copilul vostru să se gândească de două ori înainte de a încălca regula. O posibilă
consecinŃă pot fi restricŃii temporare privind activităŃile sociale ale copilului.
În cele din urmă, trebuie să vă pregătiŃi să puneŃi în aplicare consecinŃele stabilite, atunci când e cazul.
Dacă adolescentul vostru stie că îsi va pierde anumite privilegii de fiecare dată când încalcă o regulă privind
consumul de alcool, sunt sanse mai mari ca acesta să respecte înŃelegerea.
o OferiŃi un exemplu pozitiv. PărinŃii reprezintă modele importante pentru copiii lor – chiar si pentru cei
care se grăbesc foarte tare să devină adolescenŃi. Studiile arată că dacă un părinte consumă alcool, copiii
acestuia au sanse mari să bea si ei. Există însă câteva moduri de a minimaliza acest risc, chiar dacă voi
consumaŃi totuŃi alcool:
ConsumaŃi alcool cu moderaŃie.
Nu îi spuneŃi copilului că alcoolul este un mod bun de a-Ńi rezolva problemele. De ex., nu veniŃi acasă
de la serviciu, spunând: „Am avut o zi proastă, trebuie să beau ceva”.
Dimpotrivă, arătaŃi-i copilului vostru că aveŃi alte moduri, mai sănătoase, de a face faŃă stresului
(activităŃi fizice, muzica, discuŃia cu partenerul de viaŃă sau cu prietenii).
Nu îi spuneŃi copilului povesti despre propriul consum de alcool într-un mod care să transmită mesajul
că alcoolul poate fi distractiv.
Nu beŃi niciodată când sofaŃi si nu vă urcaŃi într-o masină condusă de un sofer care a consumat alcool.
Atunci când aveŃi invitaŃi adulŃi, puneŃi la dispoziŃie băuturi non-alcoolice si suficientă mâncare. Dacă
cineva bea prea mult la petrecerea voastră, asiguraŃi-vă că va ajunge acasă în siguranŃă (inclusiv, că nu
va sofa).
o Nu sprijiniŃi consumul de alcool al adolescenŃilor. Atitudinile personale faŃă de consumul de alcool al
adolescenŃilor îi va influenŃa si pe copiii vostri. EvitaŃi să glumiŃi pe seama consumului de alcool sau a
30
intoxicării (beŃiei) la adolescenŃi sau vreun oricare alt mod de a demonstra toleranŃă faŃă de acestea. Mai
mult, nu serviŃi niciodată alcool prietenilor minori ai copilului vostru. Studiile arată că acei copii ai căror
părinŃi sau părinŃi ai prietenilor pun la dispoziŃie băuturi alcoolice pentru întâlnirile adolescenŃilor au
tendinŃa de a abuza de alcool, de a bea mai des si de a fi implicaŃi în accidente rutiere.
Vă puteŃi alătura eforturilor scolii sau comunităŃii de a descuraja consumul de alcool la adolescenŃi sau
puteŃi să vă gândiŃi la posibilitatea iniŃierii unor astfel de programe, în colaboare cu reprezentanŃii
comunităŃii. Astfel de programe se pot referi la scrierea de regulamente pentru reducerea disponibilităŃii
alcoolului pentru minori, precum si la stabilirea de consecinŃe pentru consumul de alcool sub vârsta legală.
o AjutaŃi-vă copilul să-si stabilească prietenii sănătoase. Dacă prietenii copilului vostru consumă alcool, e
destul de posibil ca si copilul vostru să facă acelasi lucru.
o ÎncurajaŃi alternative sănătoase pentru consumul de alcool.
E posibil ca fiul / fiica mea să aibă probleme cu alcoolul?
Desi această brosură se adresează în primul rând prevenirii consumului de alcool la adolescenŃi, e necesar să fim atenŃi si la
abuzul de alcool la adolescenŃi. AnumiŃi copii prezintă un risc mai mare faŃă de a consuma alcool în mod abuziv si se confruntă
cu probleme din această cauză (de sănătate, scolare, legale, familiale si emoŃionale). Copiii care prezintă cel mai mare risc
pentru a avea probleme relaŃionate alcoolului sunt cei care:
o Încep să consume alcool sau alte droguri înainte de vârsta de 15 ani.
o Au un părinte care abuzează de alcool sau e alcoolic.
o Au prieteni apropiaŃi care folosesc alcoolul sau alte droguri.
o Au avut de la vârste mici comportamente agresive, antisociale sau greu de controlat.
o Au fost victime ale unor abuzuri în copilărie si / sau alte traume majore.
o Prezintă probleme comportamentale sau esec scolar.
o Au părinŃi care nu îi sprijină, care nu comunică deschis cu ei si care nu se interesează de comportamentul si activităŃile
copiilor lor.
o Sunt expusi ostilităŃii sau respingerii continue de către părinŃi si/sau unei disciplinări severe sau incoerente.
Concluzie: Ce putem face?
o StabiliŃi cu copilul vostru o relaŃie plină de afecŃiune si încredere.
o FaceŃi în asa fel încât copilului vostru să îi fie usor să stea de vorbă cu voi.
o DiscutaŃi cu copilul vostru despre date despre alcool, motive pentru a nu bea si moduri în care poate evita alcoolul în
situaŃii presante.
o łineŃi evidenŃa activităŃilor copilului vostru si luaŃi legătura cu alŃi părinŃi pentru a stabili reguli comune despre
consumul de alcool la adolescenŃi.
o StabiliŃi reguli ale familiei voastre despre consumul de alcool la adolescenŃi, precum si consecinŃele încălcării acestora.
o OferiŃi un exemplu pozitiv în ceea ce priveste propriul consum de alcool si reacŃia voastră la consumul de alcool al
adolescenŃilor.
o ÎncurajaŃi-vă copilul să dezvolte prietenii sănătoase si alternative distractive în locul consumului de alcool.
o EvaluaŃi dacă adolescentul vostru prezintă un risc crescut pentru a avea probleme cu alcoolul; dacă da, luaŃi măsurile
necesare pentru diminuarea riscului.
o EvaluaŃi dacă prezintă simptomele unui consum problematic de alcool si acŃionaŃi cu promptitudine pentru a găsi
sprijinul necesar.
o AveŃi încredere în propria puterea de a vă ajuta copilul să evite consumul de alcool.
31
021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.