021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti si Suceava: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

intelegerea


Sunt autorul acestui subiect
junelu
Boboc
Boboc
Mesaje: 52
Membru din: 12 Noi 2009, 18:35
Gen: Nespecificat - Nespecificat

intelegerea

Mesajde junelu » 12 Noi 2009, 19:33

Terapia Raţional Emoţională


Înţelegerea
Art Pearlman, Ph.D.



















Programul “Sf. Dimitrie Basarabov”
pentru recuperarea persoanelor dependente de alcool
sau alte droguri
si a familiilor acestora
-Februarie 2002- Cluj-Napoca
ĨNTELEGEREA

Introducere
Sentimentele, ca şi vremea, sunt o parte din viaţa noastră. Ca şi vremea, sentimentele sunt într-o continuă schimbare. Văzând în acest fel, sentimentele nu sunt nici rele nici bune. Orice ai simţi la un moment dat este în regulă! Nu este nevoie să ne judecăm sau să ne justificăm sentimentele – pur şi simplu să le accepţi.
Bineînţeles, cu toţii preferăm sentimentele plăcute în locul sentimentelor neplăcute. În timp ce pui în aplicare în viaţa ta, sugestiile acestui pamflet, te poate ajuta să te simţi mai bine, să tinzi spre progres şi nu spre perfecţiune. Nimeni nu se simte bine tot timpul.
Acest pamflet prezintă Terapia Raţional-Emoţională (TRE) în abordarea sentimentelor. Aceasta terapie(TRE) a fost dezvoltată de Albert Ellis şi evidenţiază cum să faci faţă sentimentele neplăcute fără a izbucni în moduri distructive. Chiar dacă sentimentele neplăcute sunt legate de problemele emoţionale sau de consumul problematic de alcool, aceasta abordare te poate ajuta să te simţi mai bine şi să acţionezi mult mai eficient.

Cuvintele care le folosim pentru a descrie sentimentele

Poţi folosi multe cuvinte pentru a-ţi descrie sentimentele neplăcute. În cele ce urmează aveţi câteva cuvinte pe care le puteţi folosi pentru a termina propoziţia: “Mă simt ________”. Poate iţi vin în minte alte cuvinte care nu sunt trecute pe listă.

Fricos furios singur ____________
Supărat de pierdere mizerabil ____________
Anxios vinovat nervos ____________
Ruşinat ostil panicat ___________
Deprimat rănit cu resentimente ____________
Răzbunător iritat terifiat ____________
Temător ____________

Pentru că sunt atât de multe cuvinte care exprimă sentimente, a-ţi descrie sentimentele neplăcute poate să fie copleşitor. Din fericire sentimentele neplăcute se încadrează în una din următoarele patru categorii:



Tipul de Cuvinte specifice de sentimente
sentimente

Rău ruşinat, vinovat________________________
Furios enervat, înfuriat, furios, ostil, iritat, cu resentimente ________________-____________________
Trist depresiv, rănit, singuratic, mizerabil _____________________________________
Speriat fricos, anxios, nervos, panicat, terifiat _____________________________________

Pentru a –ţi descrie sentimentele despre o situaţie, în primul rând selectează-ţi un sentiment; apoi alege cuvântul specific al sentimentului ce descriu cel mai bine sentimentele.

Un cerc vicios: Sentimente neplăcute, comportamente autodistructive.
Nu este surprinzător că sentimentele ne influenţează acţiunile, în acest fel şi rezultatele. Când suntem supăraţi, sunt mult mai dispuşi să acţionam într-un mod autodistructiv, ce sunt căi ce pot crea rezultate negative. Mulţi dintre noi îşi pot aminti cum ne simţeam de nervoşi, ca şi copii în legătură cu un examen care se apropiat – atât de nervoşi încât alegeam să facem orice altceva decât să studiem.
Dacă nu am avut noroc ajungem să luăm o notă proastă. Iată ce se întâmplă de cele mai multe ori:
Sentimente Comportament Rezultate
neplăcute autodistructiv negative
speriat (nervos) evitarea studiului notă proastă

Acum uită-te la exemplele cu alte trei tipuri de sentimente neplăcute:

Sentimente Comportament Rezultate
neplăcute autodistructiv negative
rău (ruşinat) izolare lipsa suportului
furios (înlănţuit) violenţă arestare
trist (deprimat) tentative de sinucidere autolezare
Un cerc vicios poate să se dezvolte în care rezultatele negative duc la mai multe sentimente neplăcute, comportamente de autoînfrângere şi aşa mai departe.
Sentimente neplăcute
Furios
Rău
Trist
Speriat

Consecinţe negative Comportamente de autoînfrângere
Eşuare în a face faţă situaţiei Folosirea de substanţe ce care a produs sentimentele neplăcute, alterează starea , alcool,
şi dezvoltarea tiparelor de mâncare, comportament agresiv
comportament de
autoînfrângere

Adicţia şi problemele emoţionale pot să ia această formă. De exemplu, orice sentiment neplăcut ne poate determina să folosim o substanţă chimică ce alterează starea. Acest comportament este autodistrugător pentru că nu îmbunătăţeşte situaţia care au produs sentimentele neplăcute şi poate crea alte probleme.
Rezultatele negative rezultate din consumul de alcool poate să producă mai multe sentimente neplăcute, care duce la un consum şi mai departe de alcool, determinând poate chiar sentimente şi mai neplăcute, şi aşa mai departe. Acest ciclu este adicţia.
În mod similar, o persoană depresivă poate să evite sursele de suport cum ar fi familia, prietenii sau profesioniştii. Izolarea care rezultă poate să crească sentimentul de ruşine al persoanei, rezultând, într-o izolare şi mai mare şi alte sentimente de ruşine.
În mod clar, sentimentele de supărare sunt la fel de distrugătoare. A învăţa cum să facem faţă acestor sentimente, ne scade riscul de a acţiona într-un mod distrugător şi de a obţine rezultate negative. Când ne simţim mai bine, suntem mult mai dispuşi să acţionăm într-un mod autoafirmativ şi să obţinem rezultate pozitive. Bineînţeles, că nu putem să ne simţim bine întotdeauna. Dar chiar atunci când te simţi supărat, nu trebuie să lăsăm sentimentele să ne stăpâneasca comportamentul. Putem în continuare să ne luam în considerare opţiunile, în loc să acţionăm impulsiv; putem lua o decizie constructivă şi să o punem în practică.

Originea sentimentelor – o abordare convenţională
Ca răspuns la întrebarea, “De unde vin sentimentele?”, putem să ne referim la situaţii sau evenimente din afara noastră, cum ar fi ceea ce spun sau fac alţi oamenii. Ideea că sentimentele au o cauză externă este regăsita în limbajul nostru prin expresii uzuale, cum ar fi:
• “El m-a enervat”
• “Ea mă dezgustă”
• “Mă sperie acest lucru”
Cei mai mulţi dintre noi am crescut crezând puternic că evenimentele externe ne fac să ne simţim într-un fel sau altul, ca şi cum dacă am apăsa un întrerupător, s-ar aprinde direct lumina.
Eveniment Sentiment

Cu această convingere, singura speranţă de a sta calm este să îi controlezi pe alţii şi să ai grijă ca să nu iţi forţeze nota. Implicaţiile sunt, că tu nu eşti responsabil pentru sentimentele tale. Dacă altcineva sau altceva iţi cauzează sentimentele, cum poţi să fii responsabil pentru ele?
Din moment ce sentimentele şi comportamentele sunt strâns legate între ele, poţi de asemenea să iţi justifici comportamentele autodistructive, spunând: “ Dacă nu m-ai fi supărat, eu niciodată nu aş fi făcut asta”.
Este uşor să vezi că, privind din acest unghi problemele nu are nici un sens. Daca sentimentele ar fi direct cauzate de evenimente, ar însemna că toată lumea s-ar simţi la fel în legătură cu un eveniment. Dar adu-ţi aminte ultima dată când ai fost blocat într-o aglomeraţie de trafic? Când te uitai la ceilalţi şoferi, nu ai observat o varietate de reacţii emoţionale? Unii şoferi au ales aproape fără nici o discuţie să se supere. Apăsau pe claxon ca şi cum cu cât făcea mai mult zgomot, cu atât ar ajunge mai repede unde vroiau să ajungă. Alţi şoferi au ales să stea calmi. Foloseau timpul ca o şansă de a asculta radioul, a discute cu alte persoane. Aici avem un exemplu foarte clar de oameni care au reacţionat la aceleaşi eveniment cu sentimente diferite.
Aş menţiona de asemenea ca un eveniment particular, cu ar fi aniversarea morţii cuiva sau a divorţului, iţi va determina aceleaşi sentimente pentru tine. Ei, ştim că viaţa de zi cu zi nu funcţionează aşa. Sentimentul de pierdere scad în intensitate cu timpul , iar sentimentele noastre diferă de la un an la altul, depinzând de ce anume se întâmplă în viaţa noastră.
În cadrul tratamentului vei vedea cum oamenii îşi schimba sentimentele despre anumite situaţii. De exemplu un pacient, poate iniţial să se simtă furios şi cu resentimente în legătură cu presiunea familiei de a fi în tratament. Mai târziu îşi va da seama că ei ţin şi le pasă de le. Poate chiar să refuze să admită că avea nevoie de ajutor, pentru că nu era în stare să facă faţă adicţiei lui sau problemelor emoţionale singur.

Originea sentimentelor – abordarea TRE
Ideea de baza în TRE este aceea că sentimentele sunt cauzate mai multe de ce gândim noi despre un eveniment şi nu de evenimentele în sine. Cu alte cuvinte, în secvenţa ABC, ce credem noi la scară largă ne face să ne simţim aşa cum ne simţim despre un eveniment.

A B C

Eveniment Credinţe Sentimente

În exemplul cu blocajul rutier, unii şoferi s-au supărat, în timp ce alţii au rămas calmi. Cea mai bună explicaţie pentru sentimentele lor diferite, este aceea că cele două grupe de şoferi aveau gânduri şi credinţe diferite despre acel blocaj rutier.
Şoferii supăraţi probabil gândeau cam aşa:
• Este groaznic.
• Nu pot suporta asta mai mult de un minut.
• De ce eu?
• Dacă linia asta nu se muta într-un minut am să……

În contrast, şoferii calmi au gândit cam aşa:
• Este dureros, dar nu pot să fac nimic în legătură cu asta, atunci de ce să mă supăr?
• Voi încerca să profit cât mai mult de aceasta situaţie

Şoferul supărat devine şi mai supărat prin cererile că evenimetele din exterior să fie controlate conform dorinţelor lor. În contrast, prin acceptarea lucrurilor aşa cum sunt, şoferul calm se simte mai bine în legătură cu situaţia respectiva şi nu este nervos când ajunge la destinaţie.
TRE accentuează că eşti responsabil pentru felul în care gândeşti, simţi şi te comporţi. Dacă iţi displac sentimentele tale obişnuite, le poţi schimba dacă înveţi noi moduri de gândire. TRE de asemenea sugerează că energia direcţionată spre schimbare personală poate să fie mult mai benefică decât dacă am îndrepta-o spre a-i controla pe alţii. Când iţi dai seama de controlul limitat asupra altora poate să ţi se pară o pierdere, dar este de fapt pierderea unei iluzii. Vestea bună este prin simpla schimbare a gândirii, poate reduce sentimentele tale neplăcute sau să le faci faţă mult mai eficient.
Îţi poţi reduce sentimentele de supărare prin acceptarea evenimentelor care sunt afara controlului tău. „Acceptarea” aşa cum este folosită aici, nu înseamnă să ne placă evenimentul sau să îl trecem peste el pasivi. Beneficiul păstrării sentimentelor noastre sub control este acela că putem face faţă mult mai uşor unor evenimente şi să ne creştem şansa de prevenire a repetării acestuia.
Următoarea secţiune ne descrie cuvinte şi fraze specifice care indica sentimente de supărare, rezultatele ideilor, şi mult mai eficient, ideile alternative.

Evitarea lui „trebuie”, „groaznic” şi autodevalorizărilor
„Trebuie” sau cuvinte similare, „neapărat” exprimă cerinţe nerealiste şi egoiste ca lucrurile să fie altfel decât sunt ele. Gândirea „trebuie” rezultă în furie care poate fi îndreptată spre alţii sau spre noi înşine. Ia în considerare un exemplu: M-am trezit de dimineaţa, mă uit pe fereastra şi văd zăpada. Gândindu-mă la drumul care mă aşteaptă până la serviciu, îmi spun, Nu ar trebui să ningă, şi mă simt furios. Gândirea mea în termeni de ar trebui este auto distructivă, pentru că furia care mi-o produce poate să îmi pună în pericol condusul. Deja enervat, pot să fiu şi mai supărat de condusul dificil decât aş fi dacă eram calm. În mod clar este nerealistic să pretindem vremii să fie altfel decât este. Când se acumulează condiţiile atmosferice care aduc ninsoarea nu poate decât să ningă. Exemplul de asemenea evidenţiază natura egoistă a cererii mele. O altă persoană având o zi liberă se poate plimba fericit prin zăpadă.
Spunând, nu ar trebui să mă simt supărat, nu va face ca sentimentele tale să dispară. În schimb, chiar întăreşti acele sentimente şi creşti riscul comportamentelor autodistrugătoare.
Acceptând sentimentele face mult mai probabil ca ele să se schimbe. În orice caz, nu trebuie să laşi sentimentele să îţi controleze comportamentele.
„A trebui” exprimat unei alte persoane, reprezintă de obicei o încercare de a controla comportamentul acelei persoane – în sensul de a face acea persoană să acţioneze aşa cum vrei tu să acţioneze. Cu toate că prezinţi aceste „trebuie” în cereri rezonabile şi aştepţi supunere, poţi să fi dezamăgit. Oamenii rezistă eforturilor de a le fi controlate comportamentele.
De exemplu, dacă îi spun unui prieten alcoolic că ar trebui să înceteze consumul, probabil voi întâlni rezistenţa. Cuvintele care indică preferinţa, care spun că ţie îţi pasă şi că eşti îngrijorat, creează o mai mică rezistenţă decât, „ar trebui”, care de cele mai multe ori este auzită ca o cerere, ca un ordin sau o aşteptare. Fraze cum ar fi: „ prefer”, „As dori”, sau „Aş vrea” atrag ideea de preferinţă. Din acest motiv, propoziţia „ Aş vrea să te opreşti din băut” funcţionează mult mai bine decât propoziţia „ Ar trebui să te opreşti din băut.” Este mult mai probabil să obţii rezultate pozitive dacă înlocuieşti „ ar trebui” cu cuvinte ce exprima ideea preferinţei.
În relaţii, „ar trebui” este deseori folosit pentru a învinovăţi pe cineva într-un conflict şi nu de a-l rezolva. Fiecare persoană rezistă în faţa acceptării vinei şi răspunde cu contra încărcătură. Pe măsură ce furia escaladează, la fel şi violenţa potenţială. Ambele părţi pot ajunge să se simtă mult mai distanţi şi mai neîncrezători decât intimi, iar problema de fond nu fost rezolvata încă.
Iată câteva „trebuie” care sunt legate de problemele de adicţie şi problemele emoţionale.
• Ar trebui să mă simt aşa cum vreau eu tot timpul.
• Nu ar trebui să mă simt aşa tot timpul.
• Ar trebui să fac faţă problemelor pe cont propriu fără ajutor.
• Nu ar trebui să fac schimbări pentru a mă simţi mai bine.
• Ar trebui să mă simt mai bine în fiecare zi în tratament sau altfel, „nu fac nici un progres”.

Gândirea „groaznică”
Atunci când vrem să descriem o situaţie, cuvintele ca „groaznic” sau „oribil”, fac o situaţie neplăcută să apară mai rea decât este. Dacă crezi că ceva este ingrozitor, te simţi probabil disperat şi probabil nu îi faci faţă foarte bine. Cu toţii am avut experienţe când am „îngrozit” evenimente minore, cum ar fi cauciucuri dezumflate, pentru a şti cât de autodistrugător poate să fie.
Poţi să „îngrozeşti” de asemenea oportunităţi de viitor care pot să nici nu se întâmple. Speriindu-te pe tine în felul asta, îţi da frica că ai putea fi tentat să faci faţă prin a acţiona într-un mod autodistrugător.
De exemplu, în tratament îţi poţi imagina că se va întâmpla ceva groaznic dacă iţi vei prezenta lucrarea în grup. Pentru a evita disconfortul pe care ţi-l imaginezi, poţi să nu iţi faci tema, sau mai rău chiar poţi alege să părăseşti tratamentul. Poţi de asemenea să „îngrozeşti” perspectivele tale de a-ţi menţine beneficiile tratamentului. Cu timp şi muncă continuă, vei descoperi că aceste temeri sunt nefondate.
Când iţi dai seama că „îngrozeşti” un eveniment imaginar sau real, încearcă să înlocuieşti cuvântul „groaznic” cu un cuvânt mult mai uşor sau mult mai realistic, cum ar fi „neplăcut” sau „inconvenient”. Vei fi surprins cât de bine te vei simţi şi cât mai eficient vei face faţă situaţiei.
Aici sunt câteva „îngroziri” care sunt legate de alcoolism şi de problemele emoţionale.
• Este groaznic că sunt în tratament.
• Este groaznic că personalul mi-a recomandat un centru de zi ca parte a post-tratamentului meu.
• Este groaznic să te simţi supărat.
• Este groaznic că am toate aceste probleme.
• Va fi groaznic dacă va mai trebui să trec încă o dată prin tratament.
• Este groaznic că am mai făcut tratament şi înainte.

Gândire „auto-devalorizatoare”
.. are loc atunci când faci generalizări negative despre tine. Exemplele pot fi acelea care includ a te numi „prost”, „lipsit de valoare”, „stupid”, „lipsit de speranţa”, „nechibzuit”, sau „iresponsabil”. Când folosim aceste cuvinte, te simţi ruşinat şi iţi limitezi şansele de schimbare.
De exemplu, devii conştient de câteva situaţii în care ai fost nechibzuit. Dacă te etichetezi ca un nechibzuit, poţi ajunge să crezi asta; atâta timp cât crezi asta, vei continua să acţionezi nechibzuit.
Dacă ai o adicţie sau o problemă de sănătate mintala, vei fi dispus la a face generalizări negative despre tine. Urmăreşte aceasta tendinţa. Prin corectarea gândirii auto-devalorizatoare, poţi creste şansele de a face schimbările pe care le vrei.
Auto-devalorizarea poate să explice şi oscilaţiile în starea de spirit, care sunt comune în timpul tratamentului.
Când tratamentul merge bine, iţi impui să fi o persoană bună şi să te simţi bine. Dar când eşti confruntat în legătură cu comportamentul, probabil devii extra critic cu tine însuti, te judeci ca fiind o persoană rea şi te simţi ruşinat. Rezultatul este acela că sentimentele tale oscilează între intense şi slabe. Poţi să iţi modelezi sentimentele prin evitarea gândirii auto-devalorizatoare. Poţi, apoi să iţi placă sau să iţi displacă ce faci fără să iţi judeci sinele întreg de a fi bun sau rău.
Deci ce putem face când facem ceva ce nu ne place? Este foarte dificil să renunţi la un mod familial de gândire, cum ar fi auto-devalorizarea, fără a pune pe altcineva în loc. Fraza „capabila fiinţa umana de a face greşeli”, poate fi un bun substitut pentru etichetări negative. Pe măsura ce se referă persoanei care face greşeli, în mod clar se referă la toţi dintre noi. Este de asemenea un termen neutru care încurajează autoacceptarea şi nu generează sentimente neplăcute. Când suntem conştienţi de comportamente neplăcute, adu-ţi aminte că predispoziţia la greşeli a fiinţei umane, şi dezvoltă-ţi un plan realistic de a face mai bine data viitoare. Nu te bate la cap cu generalizări negative.
Aici sunt câteva auto-devalorizări care sunt legate de o adicţie sau o problemă emoţionale.
• A avea o adicţie sau o problemă emoţională mă face o persoană rea.
• Sunt un eşec pentru că nu am reuşit să îmi păstrez câştigurile.
• Sentimentele mele de supărare, îmi dovedesc că sunt o persoană rea incapabilă să îmi păstrez sentimente plăcute.

A face faţă sentimentor intense din tratament
Vei fi surprins de intensitatea sentimentelor tale în perioada de tratament. Pentru a scăpa de aceste sentimente, vei fi tentat să părăseşti tratamentul. Sentimente puternice se produc în tratament pentru o varietate de motive:
• Îţi este incomod să împărtăşeşti cu altcineva aspecte ale vieţii personale, şi nu eşti obişnuit cu aceasta.
• A vorbi despre trecutul consumului de alcool poate să genereze o stare euforică şi poate genera dorinţa de a consuma din nou.
• Te poţi simţi vulnerabil pentru că renunţi la un comportament pe care îl foloseai să faci faţă cu sentimentele de supărare din trecut.
• A vorbi despre rezultatele negative ale comportamentelor tale din trecut iţi poate produce puternice sentimente de vină, ruşine, remuşcări sau pierdere.
• Gândirea ta în alb şi negru în legătură cu progresul tău poate să iţi producă variate oscilaţii de stare.
Din moment ce te vei simţi supărat pe timpul tratamentului, nu fii surprins sau alarmat de sentimentele tale. Sentimentele tale nu trebuie să iţi controleze comportamentul. Aminteşte-ţi că oricum te-ai simţi, poţi alege să acţionezi constructiv. Când sunteţi supăraţi, evitai să acţionezi impulsiv. În schimb, vorbeşte cu un alt pacient, respiră adânc un moment, mergi la o plimbare, sau imaginează-ţi o scenă relaxantă – toate te pot ajuta să te calmezi. Numai odată ce eşti mai calm, poţi începe procesul de schimbare, descris în secţiunea următoare.

Schimbă-ţi sentimentele folosind procedeul ABC
Una din cele mai bune moduri de a-ţi dezvolta noi moduri de gândire şi să iţi analizezi situaţia care te deranjează folosind procedeul ABC, discutat anterior


A B C
Evenimentul Gândul Sentimentul

Începe cu descrierea sentimentului(C). Care dintre cele patru tipuri de sentimente (rău, furios, trist sau speriat) le experimentezi? Dacă ai mai multe sentimente în acelaşi timp, încearcă să le identifici pe toate. Comportamentul tău poate să iţi dea indicii în legătură cu ce simţi. De exemplu, dacă strigi înseamnă că eşti furios, în timp ce evitarea înseamnă că iţi este frică. Când iţi descrii sentimentele, evită să foloseşti interpretări sau gânduri în locul sentimentelor. De exemplu, expresia „ Mă simt lipsit de speranţă” indică faptul că interpretezi situaţia ca fiind lipsită de speranţa. Exprimi de fapt sentimentul de tristeţe ce acompaniază aceasta interpretare.
După ce iţi descrii sentimentele(C), descrie situaţia pe care o găseşti supărătoare (A). În descrierea ta, include toate toate faptele importante. Încă o dată, exclude opiniile, judecările şi interpretările.
În continuare, descrie-ţi gândurile(B) pe care le-ai avut când erai supărat. Nu exclude nici un gând pentru că l-ai crezut neadecvat sau nerezonabil. Scopul este să identifici cât mai multe din aceste gânduri pe cât posibil, astfel poţi începe să ţi le schimbi. Pe măsură ce vechile obiceiuri de gândire este posibil să devină automate, şi astfel în afara conştiinţei noastre, va trebui să deducem gândurile din sentimentele noastre. De exemplu, dacă te simţi furios, aşteaptă-te să găseşti multe „trebuie” printre gândurile tale.
Până acum ai găsit o experienţă care te-a deranjat şi i-ai descris părţile (sentimentele, evenimentul ăi gândurile tale). Acum eşti pregătit să iţi schimbi gândirea. Pentru fiecare dintre gândurile supărătoare pe care le-ai identificat, pune câte cea mai bună alternativă dintre cele pe care le-am discutat înainte.
Caută exemple pentru cele trei tipuri de sentimente neplăcute descrise în această broşură: înlocuieşte „trebuie” cu propoziţii de preferinţă, „groaznic” cu cuvinte ca „inconvenient” şi „auto devalorizările” cu conceptul de a fii o fiinţă umană care greşeşte.
Punându-ţi la încercare şi a-ţi schimba gândirea, eşti pregătit d a-ţi stabili nişte obiective şi să iţi dezvolţi planuri de acţiune pentru diferite situaţii. Propuneţi obiective realiste, ia în considerare câteva acţiuni posibile care te vor ajuta să iţi îndeplineşti obiectivele, alege-ţi câteva pe care le poţi îndeplini şi începe acţiunea.

TRE în acţiune: un exemplu
Imaginează-ţi că eşti pentru prima dată admis într-un program de tratament. Pe parcursul primei zile, consilierul tău iţi spune într-un mod obişnuit că iţi vei spune povestea ta întregului grup, în câteva zile. Imediat, vei simţi fluturi în stomacul tău şi palmele se vor umezi. Primul tău impuls va fi să părăseşti tratamentul. Începi să te gândeşti la lista de oameni care te pot duce cu maşina acasă. Dar ai motive pentru a sta în tratament. Cel mai important, iţi doreşti o viaţă mai bună şi speranţa că tratamentul te poate ajuta.
Deci, în loc să părăseşti tratamentul, vei decide să încerci abordarea TRE, pe care tocmai ai citit-o în aceasta broşură. Te vei gândi, Ce altceva mai am de făcut în afară de sentimentele mele de supărare? Începe descriindu-ţi sentimentele(C). În funcţie de reacţiile tale fizice şi impulsul de a fugi, iţi vei da seama că frica este sentimentul care se potriveşte cel mai bine. Ai ales cuvântul „anxios” pentru a-ţi descrie sentimentele specifice.
În continuare, iţi reaminteşti mental situaţia (A) pe cât de obiectiv posibil. Enumeră următoarele puncte:
1. Prima mea data în tratament.
2. Nu cunosc mulţi pacienţi.
3. Mi s-a spus că îmi voi povesti povestea în câteva zile.
4. Nu îmi place să vorbesc în public.
Acoperind principalele aspecte ale situaţiei, încearcă să iţi identifici sentimentele supărătoare (B). Aceasta parte durează mai mult pentru că nu iţi aminteşti să fi avut multe gânduri în legătură cu situaţia. Îţi aminteşti când în aceasta broşură s-a încercat să se discute de posibilitatea explicării faptului că tiparele de gândire, ca şi orice alt obicei, poate deveni automat şi să se desfăşoare în afara conştiinţei. S-a recomandat enumerarea gândurilor care se potriveau situaţiei. După câteva reflecţii, ai ajuns la următoarea listă
1. Când îmi spun povestea mă fac de râs.
2. Voi fi respins de ceilalţi pacienţi.
3. Voi fi un eşec în tratament.
4. Sunt un eşec.
5. Ar trebui să părăsesc tratamentul chiar acum.
În mintea ta trec aceste gânduri. Primelor trei gânduri sunt predicţii negative fără un suport evident. Hmm..! Îţi dai seama că înfricoşându-te în acest fel în legătură cu viitorul, este o formă de „îngrozire”. În absenţa evidenţelor negative, te vei decide să te gândeşti mult mai pozitiv pentru a te simţi bine. Alege următoarele alternative pentru ideile 1-3:
1. Povestea mea este posibil să fie bine primită.
2. Probabil voi fi acceptat de egalii mei.
3. Am o şansă la fel de bună ca oricare de aici pentru a beneficia de pe urma tratamentului.
Recunoaşte gândul 4, „ Sunt un eşec”, ca un exemplu de auto devalorizare. Acest gând nu mai pare rezonabil în lumina încercărilor de la primele trei gânduri. Chiar şi cel mai prost scenariu - tratament fără succes - va dovedi doar că eşti o fiinţă umană care greşeşte, şi nu un eşec. În cele din urmă, mulţi oameni reuşesc să se îmbunătăţească doar în urma unor multiple tratamente. Deci accepţi că „eşti o fiinţă umană care greşeşte”, ca alternativă pentru gândul 4. Nu mai vrei să părăseşti tratamentul, vei schimba gândul 5 dintr-o propoziţie cu „trebuie” cu una de preferinţa. Acum va fi, „Mi-ar place să închei tratamentul”.
În final, iţi alegi ca scop să iţi spui povestea pe cât de cinstit şi de completă posibil. Planul tău de acţiune implică să iţi iei timp pentru a (1) să faci o listă cu cele mai importante puncte pe care vrei să le atingi în povestire, şi (2) exersează să iţi spui povestea înainte de a o spune întregului grup.

Cum îţi poţi dezvolta aşteptări realiste.
Obiceiurile de gândire, ca şi orice alte obiceiuri, sunt întărite prin repetiţie. Cu toate că ideile prezentate în această broşură sunt uşor de înţeles, a învăţa cum să le pui în practică îţi necesită ceva exerciţii. Cu alte cuvinte, această abordare este eficientă, dar nu este o soluţie imediată pentru sentimentele tale supărătoare. Un mod bun de a practică, este de a lucra asupra problemei în scris.
Aşteaptă-te să te simţi puţin ciudat când începi să practici aceste noi gânduri. Ţine minte că orice comportament nou sau nefamiliar este ciudat înainte să devină automat. Adu-ţi aminte cât de inconfortabil a fost atunci când ai învăţat să conduci o maşină? Acum, după ani de practică, te simţi foarte confortabil conducând.
Ducând mai departe planul tău de acţiune te va ajuta să iţi întăreşti noile idei pe care le înveţi. De exemplu, de câte ori te întâlneşti cu o situaţie neplăcută fără a acţiona într-un mod autodistructiv, iţi îmbunătăţeşti abilitatea de a face faţă cu următoarea situaţie neplăcută cu care te întâlneşti. Nu te aştepta că doar pentru că ai citit aceasta nu vei avea alte sentimente neplăcute în viitor. Din moment ce eşti o fiinţă umană care greşeşte, vei avea sentimente supărătoare din când în când, în ciuda intenţiilor tale cele mai bune şi eforturilor de schimbare. Încearcă să nu „îngrozeşti” aceste gânduri supărătoare. Tratează-le ca o oportunitate de învăţare şi nu ca o ocazie de autodevalorizare. Încearcă să te mulţumeşti cu progresul şi nu cu perfecţiunea.

boboc
Veteran
Veteran
Mesaje: 265
Membru din: 18 Noi 2009, 14:48
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: intelegerea

Mesajde boboc » 03 Ian 2010, 12:12

:ugeek:

asido1973
Veteran
Veteran
Mesaje: 5488
Membru din: 10 Dec 2009, 20:45
Zile de abstinență: 22,09,2009
Zile de abstinență:
Ani de abstinență: 10 ani

Localitate: Braila
Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

Re: intelegerea

Mesajde asido1973 » 17 Ian 2010, 15:43

Nu sunt complet inutil….cel putin servesc de exemplu negativ pentru altii.
Pentru alte intrebari sau discutii va stau la dispozitie la orice ora pe adresa de mail: [...]

Înapoi la “ALCOOLICI ANONIMI”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 6 vizitatori