Alcoolicii Anonimi-PREAMBUL p.1

[tudor]

PREAMBUL

Alcoolicii Anonimi este o comunitate de bărbaţi şi femei care îşi împărtăşesc experienţa, puterea şi speranţa cu scopul de a-şi rezolva problema comună şi de a-i ajuta şi pe alţii să se însănătoşească în urma alcoolismului.
Singura cerinţă pentru participare ca membru este dorinţa de a înceta băutul. A.A. nu percepe nici cotizaţii, nici taxe de înscriere, ne finanţăm prin propriile contribuţii.
A.A. nu se afiliază nici unei secte, nici unei formaţiuni religioase sau politice, nici unei organizaţii sau instituţii, ei nu doresc să se angajeze în nici o controversă, nu sprijină şi nu contestă nici o cauză.
Alcoolicii Anonimi au un singur scop primordial, acela de a rămâne abstinenţi şi de a transmite mesajul alcoolicilor care mai suferă.


Rugăciunea pentru seninătate:


CUM FUNCŢIONEAZĂ METODA NOASTRĂ

Rareori am văzut să dea greş cineva, dacă a urmat temeinic acest drum împreună cu noi. Cei care nu se fac bine sunt oameni care nu pot sau nu vor să se adapteze total acestui program simplu. Ei sunt de obicei bărbaţi şi femei incapabili, prin natura lor, să fie oneşti cu ei înşişi. Există asemenea nefericiţi. Nu este vina lor, se pare că s-au născut aşa. Firea lor nu le permite să înţeleagă şi să pună în aplicare un mod de viaţă care să nu se abată de la onestitate. Şansele lor de reuşită sunt reduse la jumătate sau mai puţin. Mai există şi aceia care suferă de grave tulburări emoţionale sau mintale, dar mulţi dintre ei se fac bine dacă au capacitatea de a fi oneşti.
Povestea fiecăruia dintre noi dezvăluie – într-un mod general – cum am fost, ce ni s-a întâmplat şi cum suntem acum. Dacă v-aţi hotărât că vreţi ceea ce avem noi şi dacă vreţi să faceţi tot ceea ce este nevoie ca să obţineţi acel ceva, atunci înseamnă că sunteţi pregătiţi să parcurgeţi anumite etape.
În faţa unora dintre acestea noi am ezitat, am crezut că vom putea găsi o metodă mai uşoară, mai blândă. Dar nu am găsit. Vă rugăm din tot sufletul să nu vă temeţi şi să fiţi dispus pentru ceva profund de la bun început. Unii dintre noi am încercat să ne agăţăm de vechile noastre idei dar rezultatul a fost nul până nu ne-am abandonat fără rezerve. Nu uitaţi că avem de-a face cu alcoolul care este puternic, derutant, viclean. Fără ajutor este prea mult pentru noi. Dar există Cineva care are toată puterea şi acel Cineva este Dumnezeu. Fie-vă dat să-L descoperiţi acum.
Jumătăţile de măsură nu ne-au adus nimic. Ne găseam la o răscruce a vieţii. I-am cerut ocrotirea şi ajutorul şi ne-am abandonat Lui pe de-antregul.
Iată paşii pe care i-am făcut şi care sunt sugeraţi ca program de însănătoşire:
1. Am admis că eram neputincioşi în faţa alcoolului – că nu mai eram stăpâni pe viaţa noastră.
2. Am ajuns la credinţa că o Putere superioară nouă înşine ne-ar putea reda sănătatea mintală.
3. Am hotărât să ne lăsăm voinţa şi viaţa în grija unui Dumnezeu - aşa cum şi-L închipuie fiecare dintre noi.
4. Am făcut, fără teamă, un inventar moral amănunţit al propriei persoane.
5. Am mărturisit lui Dumnezeu, nouă înşine şi unei alte fiinţe umane, natura exactă a greşelilor noastre.
6. Am consimţit fără rezerve, ca Dumnezeu să ne scape de toate aceste defecte de caracter.
7. Cu umilinţă, I-am cerut să ne îndepărteze slăbiciunile.
8. Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri şi am consimţit să reparăm aceste rele.
9. Ne-am reparat greşelile direct faţă de acele persoane, acolo unde a fost cu putinţă, dar nu şi atunci când le-am fi putut face vreun rău lor sau altora.
10. Ne-am continuat inventarul personal si ne-am recunoscut greşelile, de îndată ce ne-am dat seama de ele.
11. Am căutat, prin rugăciune şi meditaţie, să ne întărim contactul conştient cu Dumnezeu – aşa cum şi-L închipuie fiecare dintre noi, cerându-i doar să ne arate voia Lui în ce ne priveşte şi să ne dea puterea să o împlinim.
12. După ce am trăit o trezire spirituală ca rezultat al acestor paşi, am încercat să transmitem acest mesaj altor alcoolici şi să punem în aplicare aceste principii în toate domeniile vieţii noastre.

Mulţi dintre noi au exclamat: ”Ce pretenţii! Eu nu pot urma toate instrucţiunile astea!” Nu vă descurajaţi. Nici unul din noi n-a reuşit să urmeze toate aceste principii în mod absolut. Nu suntem sfinţi. Ceea ce contează este faptul că suntem dispuşi să progresăm pe baza unor repere spirituale. Noi nu avem pretenţia de a deveni perfecţi, ci de a progresa spiritual.
Modul în care descriem alcoolicul, capitolul consacrat agnosticilor, precum şi cele întâmplate în timpul bolii şi după restabilirea sănătăţii, fac să iasă în evidenţă trei lucruri importante:
(a) eram alcoolici şi nu mai eram stăpâni pe viaţa noastră;
(b) probabil că nici o putere omenească nu ne-ar fi putut despovăra de alcoolism;
(c) Dumnezeu – aşa cum şi-L închipuie fiecare dintre noi, ar putea – şi ar face-o - , dacă L-am căuta.