021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Aplicatia mobila Alcohelp poate fi descarcata acum din App Store si Play Store.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti, Suceava, Brasov, Constanta: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Campulung Moldovenesc - Spitalul Municipal, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

ALCOOLICI ANONIMI :: VIATA FARA BAUTURA !

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

6. Fă ceva, fii activ

Mesajde tudor » 10 Iun 2011, 15:32

6. Fă ceva, fii activ
Este deosebit de greu pentru oricine să stea neclintit, încercând să nu facă anume lucru sau nici măcar să nu se gândească la acesta. Este cu mult mai uşor să ne antrenăm într-o activitate, să facem ceva – altceva decât ceea ce încercăm să evităm.
La fel şi cu băutul. Doar încercarea, ca atare, de a evita paharul (sau gândul la unul) nu pare a fi destul. Cu cât ne gândim mai mult la paharul de care încercăm să ne ţinem departe, cu atât va ocupa el mai mult loc central în mintea noastră. Şi aceasta nu ne serveşte la nimic. Este mai bine pentru noi să ne ţinem ocupaţi cu ceva, aproape orice, ceva ce ne va concentra atenţia şi ne va canaliza energia către sănătate.
Mulţi dintre noi ne-am întrebat ce-o să facem, odată ce am încetat băutul, cu tot timpul acesta la dispoziţie. De îndată ce n-am mai băut, toate acele ore pe care le petrecuserăm înainte plănuind şi procurându-ne ceva de băut, bând şi recuperându-ne din efectele imediate ale beţiei, s-au transformat în lungi perioade goale care trebuiau umplute cumva.
Mulţi aveam un serviciu. Dar chiar şi aşa, existau clipe sau ore lungi, vacante, care „se zgâiau” la noi. Ne trebuiau noi obiceiuri de activitate cu care să umplem acele spaţii şi să folosim energia nervoasă pe care ne-o monopolizase preocuparea (sau obsesia) de a bea.
Oricine a încercat să se descotorosească de vreun obicei ştie că, dacă l-a înlocuit cu o activitate nouă, diferită, i-a fost mult mai uşor, decât dacă a încetat doar vechea activitate, fără a pune nimic în loc.
Alcoolicii recuperaţi spune adesea că simpla oprire din băut nu este suficientă. A nu bea sună ca o negaţie sterilă. Experienţa noastră a dovedit-o clar. Ca să trăim fără alcool, am descoperit că era nevoie ca, în locul băutului, să punem un program pozitiv de acţiune. Ar trebui să învăţăm cum să trăim nebăuţi.
Poate că teama a fost ceea ce ne-a împins spre a ne întreba dacă avem sau nu o problemă cu băutul. Pe termen scurt, frica singură ne poate ţine departe de pahar. Dar starea de frică nu este o stare de fericire sau de relaxare, pe care s-o menţinem pe termen lung. De aceea, încercăm să ne cultivăm, în locul fricii, un respect sănătos faţă de puterea alcoolului, exact aşa cum alţi oameni au un respect sănătos faţă de cianură, iod sau orice altă otravă. În loc să fim hăituiţi de groaza de aceasta, majoritatea oamenilor respectă efectele asupra corpului uman şi sunt suficient de inteligenţi să se abţină de la a le consuma. Noi, cei din AA, ştim acum acelaşi lucru despre alcool, faţă de care avem atitudinea descrisă mai sus. Am aflat toate acestea din propria experienţă, nu din desenul cu două oase încrucişate şi un craniu, de pe etichetă.
Nu ne putem baza pe frică pentru a traversa acele ore în care nu bem; deci, ce ne rămâne de făcut?
Am descoperit felurite activităţi, unele mai utile şi mai profitabile, altele mai puţin. Iată două tipuri de astfel de activităţi, în ordinea eficienţei lor, în experienţa noastră.
A. Activităţi în AA şi legate de acesta
Când membri AA cu experienţă spun că au constat că „a fi activ” i-a ajutat în recuperarea din alcoolism, ei se referă de obicei la activităţi în AA şi legate de acesta.
Le puteţi desfăşura şi dumneavoastră, chiar şi înainte de a decide dacă vreţi sau nu să deveniţi membru. Nu vă trebuie permisiune şî nici invitaţie de la cineva.
De fapt, s-ar putea să fie o idee bună ca, înainte de a decide dacă aveţi o problemă cu băutul, să petreceţi un timp în contact cu AA-ul. Fiţi fără grijă – doar stând în jurul mesei şi observând ce se discută în şedinţele AA, nu vă etichetează drept alcoolic sau membru AA exact aşa cum nu v-aţi transforma în găină, numai pentru că v-aţi fi cocoţat pe coteţul găinilor. Vă puteţi oferi o „perioadă de probă” sau de „tatonare” a AA-ului, înainte de a vă hotărî să aderaţi.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

6. Fă ceva, fii activ

Mesajde tudor » 10 Iun 2011, 15:33

Activităţile de început în AA, s-ar putea să vi se pară destul de nesemnificative, dar rezultatele le dovedesc valoarea. Le-am putea numi activităţi de „spart gheaţa”, pentru că ele ne dau un sentiment de confort printre necunoscuţi.
După încheierea şedinţelor, veţi observa că, în general, unul dintre cei prezenţi încep să aranjeze scaunele sau să golească scrumiere, ori cănile de ceai sau de cafea.
Alăturaţi-vă acestora. Veţi fi surprins de ce efect vor avea asupra dumneavoastră nişte mici „corvezi” banale. Puteţi ajuta la spălatul cănilor şi la aparatul de făcut cafea, la pus la loc literatura, la măturatul podelei. Doar pentru că ajutaţi la aceste mici îndatoriri, nu înseamnă că aţi devenit omul de serviciu al grupului. Nici vorbă de aşa ceva. Pentru că le-am făcut noi înşine de-a lungul anilor şi pentru că i-am văzut şi pe alţii făcându-le, ştim că fiecare persoană care şi-a găsit abstinenţa fericită în AA, a participat la un moment dat la făcutul cafelei, la prfegătirea răcoritoarelor şi la curăţenie. Rezultatele pe care le-am simţit în urma acestor activităţi au fost concrete, benfice şi – de obicei – surprinzătoare.
De fapt, mulţi dintre noi am început să ne simţim confortabil în preajma AA-ului numai după ce am început să participăm la aceste activităţi simple. Ne-am simţit mai în largul nostru şi cu mult mai departe de băutură sau de gândul la ea, când am acceptat chiar câte o mică responsabilitate specifică – precum adusul răcoritoarelor, ajutatul la prepararea şi servirea lor sau făcând altceva, ce se dovedea a fi necesar. Veţi afla ce este de făcut pentru pregătirea şedinţelor şi pentru ordinea de după, prin simpla observare a ceea ce fac alţii.
Desigur, nimeni nu este obligat să facă nimic din toate acestea. În AA, nu există nici un fel de solicitări pentru a face sau a nu face ceva anume. Dar aceste simple treburi mărunte gospodăreşti şi angajamentul (luat doar faţă de sine) de a le îndeplini cu sfinţenie, au avut şi au, în continuare, efecte neaşteptat de benefice asupra multora dintre noi. Ele ajută la întărirea „musculaturii” abstinenţei noastre.
Continuând să frecventaţi un grup AA, veţi observa şi alte treburi care trebuie făcute. Veţi auzi un secretar de grup făcând anunţuri; veţi vedea casierul ocupându-se de contribuţia „la coş”. Asumarea oricăreia dintre aceste responsabilităţi de îndată ce am acumulat un interval de timp fără băutură (cam 90 de zile, în majoritatea grupurilor) este o cale bună de umplere a timpului pe care îl petrecuserăm bând.
Dacă aceste „sarcini” vă interesează, frunzăriţi broşura Grupul AA. Ea explică sarcinile „responsabililor” şi cum sunt aleşi aceştia.
În AA nimeni nu este „superiorul” şi nimeni nu este „subaltern”; printre membri, nu există clase, straturi sociale ori ierarhice. Nu există nici un fel de responsabili oficiali cu putere de guvernare sau cu o autoritate de vreo formă sau alta. AA-ul nu este organizaţie, în sensul obişnuit al cuvântului. Dimpotrivă, este o comunitate de egali. Fiecare se adresează celorlalţi pe numele mic. Membrii AA îndeplinesc serviciile necesare şedinţelor grupului sau alte funcţii, pe principiul rotaţiei.
Nu se cere nici un fel de formaţie sau competenţă profesională. Chiar şi dacă n-aţi fost niciodată membru, preşedinte sau secretar al vreunei organizaţii, veţi descoperi – cum am descoperit mulţi dintre noi – că, în cadrul grupului AA, aceste servicii sunt uşor de îndeplinit şi că ele fac minuni pentru noi, clădind solidă coloana vertebrală a recuperării noastre.
În continuare, vom vorbi despre al doilea tip de activităţi care ne ajută să stăm departe d băutură.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

B. Activităţi nelegate de comunitatea AA

Mesajde tudor » 10 Iun 2011, 15:35

B. Activităţi nelegate de comunitatea AA
Curios, dar adevărat, unii dintre noi, de îndată ce am încetat băutul, parcă am trăi un scurt circuit al imaginaţiei.
Faptul este curios, pentru că e vremea când beam, mulţi făcuserăm dovada unei puteri a imaginaţiei aproape incerdibil fertile. În ami puţin de o săptămână, puteam visa instantaneu atâtea raţiuni (sau scuze?) pentru a bea, câte nu pot aduce majoritatea oamenilor, în legătură cu alte scopuri, într-o viaţă întreagă. (Referitor la acest fapt, se ştie sigur că băutorii normali – adică, nealcoolici – nu au nevoie de şi nu recurg niciodată la nici un fel de justificări pentru a bea sau a nu bea!)
Deoarece nu mai trebuie să ne căutăm scuze pentru a bea (fiindcă nu mai bem), creierul nostru parcă intră în grevă. Unii nici nu ne mai putem imagina că am putea face ceva, fără băutură, pentru că ne-am pierdut acest obicei sau pentru că probabil, mintea noastră are nevoie de o convalescenţă prin repaus, după încetarea alcoolismului activ. În orice caz, acest gol se va umple. După prima lună de abstinenţă, mulţi am sesizat o diferenţă remarcabilă. După trei luni, mintea ni s-a limpezit şi mai mult. Iar în cursul celui de-al doilea an de restabilire, schimbarea devine izbitoare, cu o rezervă de energie mintală mai bogată decât oricând înainte.
Dar, în timpul a ceea ce pare a fi interminabila perioadă iniţială de sevraj, ne puteţi auzi întrebând: „Şi cam ce anume aş putea face?”
Lista care urmează nu este decât o unealtă, pentru demarat. Nu este prea palpitantă, nici prea îndrăzneaţă, dar acoperă acele activităţila care am recurs mulţi dintre noi, pentru a umple ceasurile libere, când nu eram la serviciu, nici cu alţi nebăutori. Ştim că aceste activităţi sunt sufieciente, pentru că le-am făcut:
1. Mersul pe jos – în special în locuri pe unde nu mai umblaserăm înainte şi prin parcuri ori la ţară; plimbări relaxate, de plăcere, nu marşuri obositoare.
2. Cititul – deşi mulţi nu prea avem răbdare să citim nimic ce ar fi solicitat multă concentrare.
3. Vizitat muzee şi galerii de artă.
4. Exerciţii fizice – înot, golf, jogging, yoga sau alte exerciţii recomandate de medic.
5. Începerea unor treburi gospodărăşti îndelung neglijate – curăţenie într-un sertar de birou, aranjarea actelor, răspuns la câteva scrisori, agăţat tablouri pe pereţi sau altceva asemănător, care a fost atât amânat.
Găsim că este important să nu exagerăm nici una din aceste activităţi. Planuri de curăţenie mare prin dulapuri (sau în pod, ori în garaj, în pivniţă sau în apartament) poate că sună ca ceva simplu, dar, după o zi întreagă de trudit, s-ar putea să ne pomenim extenuaţi, murdari, departe de a fi terminat treaba şi descurajaţi. Aşa că sfatul pe care ni-l dăm reciproc este: scurtează planul de dimensiuni realiste. Pentru început, nu te omorî să faci curăţenie în bucătărie sau în dulapul de acte; fă ordine într-un singur sertar sau un singur dosar; te vei ocupa de un altul a doua zi.
6. Un hobby nou – nimic costisitor, ca bani sau efort; ceva plăcut şi uşor, în care să nu fie nevoie să excelăm sau să ieşim învingători, ci doar să ne bucurăm de prospeţimea clipelor de relaxare. Mulţi ne-am ales hobby-uri la care, înainte, nici nu îndrăznisem să visăm, ca de exemplu operă, peşti tropicali, tâmplărie, broderie, scrisul, cântatul, cuvintele încrucişate, îndeletniciri culinare, ornitologie, teatrul amator, pielăritul, grădinăritul, marinăritul, cinema-ul, dansul, jocul de bile, colecţionar de diverse etc. Mulţi am descoperit că ne fac plăcere lucruri la care nici nu ne gândiserăm vreodată.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

B. Activităţi nelegate de comunitatea AA

Mesajde tudor » 10 Iun 2011, 15:35

B. Activităţi nelegate de comunitatea AA
7. Reluarea unui vechi hobby – altul decât ştim – noi – ce. Poate că o trusă de acuarele sau un goblen început se află pitite undeva, de nu le-aţi mai întins de ani de zile – ori poate un acordeon, o masă de tenis, o colecţie de casete cu muzică sau nişte însemnări pentru un roman. Unora dintre noi ne-a făcut bine să dezgropăm astfel de lucruri, de pe unde erau dosite, să le scuturăm de praf şi să ne îndeletnicim din nou cu ele. Dacă, dimpotrivă astfel de treburi nu vă mai cad bine, descotorosiţi-vă de ele.
8. Înscrisul la un curs. V-aţi dorit mereu să invăţaţi chineza sau rusa, să vă desfătaţi cu istoria sau cu matematica, să înţelegeţi arheologia sau antropologia? Întotdeauna se va găsi undeva un curs, prin corespondenţă sau la televizor, ori un curs pentru adulţi (ceva facultativ nu pentru diplomă) şi care se ţine săptămânal. De ce să nu încercaţi? Mulţi dintre noi am descoperit că un astfel de curs a condus la o nouă carieră.
Dar, dacă studiatul devine o povară, nu ezitaţi să vă retrăgeţi. Aveţi dreptul să vă răzgândiţi şi să abandonaţi ceva în care „e mai mare daraua decât ocaua”. De multe ori e nevoie de curaj şi de gândire sănătoasă, pentru a putea lăsa baltă ceva ce este în detrimentul nostru sau care nu ne aduce nimic pozitiv, plăcut sau sănătos în viaţă.
9. Munca benevolă într-un domeniu util. Multe spitale, organisme dedicate copiilor, biserici şi alte instituţii şi organizaţii au nevoie disperată de voluntari pentru tot soiul de activităţi. Aveţi din ce alege, de la a cit cu voce tare pentru nevăzători, până la a sigila plicurile de corespondenţă a unei biserici sau la a strange semnături pentru o petiţie politică. Contactaţi spitalele, bisercile, agenţiile neguverneamentale sau cluburile civice din localitatea dumneavoastră. Noi am descoperit că stima de sine ne-a crescut după fiecare serviciu adus în beneficiul semenilor. Chiar şi actul în sine de a investiga posibilităţile pentru astfel de servicii este ceva informativ şi interesant.
10. Îmbunătăţirea aspectului personal. Mulţi ne neglijăm destul de des. Un tuns proaspăt, ceva haine noi, o pereche nouă de ochelari, poate chiar o nouă proteză dentară ne poate aduce o stare de bine. În multe cazuri, ne gândiserăm serios la astfel de schimbari înainte de AA, iar primele luni de abstinenţă s-au dovedit a fi momentul propice pentru a le face.
11. Un divertisment! Nu tot ce facem trebuie să fie doar strădanii într auto-depăşire, deşi astfel de eforturi îşi au valoarea lor şi contribuie puternic la sporirea stimei de sine.
Mulţi dintre noi consideră că este important să contrabalansăm prioadele serioase cu momentele de pur divertisment.
Vă plac baloanele? Grădinile zoologice? Guma de mestecat? Comediile cinematografice? Muzica „soul”? Lectura de cărţi poliţiste sau ştiinţifico-fantastice? Vă place să faceţi plajă sau să vă plimbaţi cu sania cu motor? Dacă nu, găsiţi altceva care să vă aducă pură plăcere şi distraţi-vă „pe uscat”. O meritaţi.
12. _____________________________________________
Completaţi singur la punctul acesta. Să sperăm că lista de mai sus vă sugerează o idee originală , diferită de toate cele de pe listă … Vă gândiţi la ceva anume? Bun. La treabă.
Doar un mic sfat de prudenţă: unii dintre noi recunoaştem că avem o tendinţă d a exagera şi ne apucăm de prea multe în acelaşi timp. Metoda de a ne înfrâna această tendinţă vă este explicată în capitolul 18. Se numeşte „Cu răbdarea treci marea”.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

7. Rugăciunea pentru Seninătate

Mesajde tudor » 10 Iun 2011, 15:38

7. Rugăciunea pentru Seninătate
Pe pereţii miilor de săli de întrunire AA, în toate varietăţile lingvistice ale globului, se poate citi această invocaţie:
Doamne, dă-ne seninătatea
Să acceptăm ceea ce nu putem schimba,
Curaj, să schimbăm ceea ce putem
Şi înţelepciunea să le deosebim.
Nu AA-ul a generat-o. versiuni ale acestei rugăciuni au fost folosite de veacuri, de către diferite credinţe iar în zilele noastre este utilizată pe scară largă atât în afara AA-ului, cât şi în cadrul comunităţii. Oricare ar fi credinţa noastră religioasă sau sistemul nostru filosofic - umanist, agnostic sau ateu – majoritatea dintre noi am descoperit aceste cuvinte ca fiind un ghid minunat pentru a ajunge la abstinenţă, pentru a ne-o menţine şi pentru a ne bucura de ea. Indiferent dacă vedem în rugăciunea Pentru Seninătate o rugăciune propriu zisă sau doar exprimarea unei dorinţe fierbinţi, ea ne oferă o reţetă simplă pentru menţinerea echilibrului emoţional.
În capul lipsei de „lucruri pe care nu le putem schimba”, am pus alcoolismul. Ştim că, orice am face nu ne vom transforma în nealcoolici ca mâine, exact aşa cum nu vom fi în zece ani mai tineri ori cu cincisprezece centimetri mai înalţi.
Nu ne-am putut schimba condiţia de alcoolici, dar nici nu ne-am spus cu lehamite: „Păi, dacă tot sunt alcoolic, atunci să beau până crăp”. Există ceva ce puteam schimba. Nu mai trebuie să fim alcoolici beţi. Puteam fi alcoolici abstinenţi. Da, ne-a trebuit curaj. Şi ne-a trebuit o scânteie de înţelepciune, pentru a vedea că acest lucru este posibil – că ne putem schimba.
Această interpretare a Rugăciunii pentru Seninătate, ne-a adus cel dintâi şi cel mai evident beneficiu. Cu cât ne îndepărtam mai mult de vremea ultimului pahar consumat, cu atât mai bogate şi mai frumoase în înţelesuri devin aceste cuvinte. Le putem aplica în fiecare zi, la situaţii la care ne făcuserăm obiceiul să fugim, în direcţia sticlei de băutură.
De exemplu: „Îmi urăsc serviciul. Să mai stau pe postul acesta sau să plec?”. Un strop de înţelepciune intră în joc: „Păi, dacă plec următoarele săptămâni sau luni vor fi dure, dar dacă am curaj să schimb ceea ce pot, cred că voi găsi un serviciu mai bun”. Sau răspunsul ar fi „Hai să privesc lucrurile aşa cum sunt ele. Acum e vremea pentru mine să m-apuc să vânez un serviciu? Am o familie de întreţinut! În plus, am şase săptămâni de abstinenţă şi prietenii din AA zic că nu ar fi bine să fac schimbări prea drastice în viaţa mea acum, că e mai bine să mă concentrez să stau departe de primul pahar şi să aştept până mi se limpezeşte capul. De acord, nu-mi pot schimba serviciul chiar acum. Dar poate că-mi pot schimba atitudinea faţă de acesta. Ia să văd cum aş putea învăţa să-mi accept serviciul cu seninătate”
Cuvântul „seninătate” evocă un obiectiv imposibil de atins, când am rostit rugăciunea pentru prima dată. Dacă seninătatea înseamnă cumva apatie, resemnare amară, suferinţă stoică, atunci nici prin gând nu ne-ar fi trecut să o avem ca un scop în viaţă. Dar am descoperit că ea nu înseamnă nimic din toate acestea. Când ne pătrunde în suflet seninătatea apare mai mult ca o recunoaştere, o limpezime a minţii, un mod realist de a privi realitatea şi ea este însoţită de pace şi putere interioare. Seninătatea este ca un giroscop care ne înlesneşte echilibrul, indiferent de „tulburările atmosferice” din jur. Şi este o stare sufletească spre care merită să ţintim.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

8. Schimbări în vechiul tipar de viaţă

Mesajde tudor » 13 Iun 2011, 18:04

8. Schimbări în vechiul tipar de viaţă
Pânza vieţii noastre fusese ţesută bătucit din anumite orare, locuri familiare şi anumite activităţi, toate asociate cu băutura. Exact ca oboseala, foamea, singurătatea, mânia şi excesele vieţii de societate, aceste vechi obişnuinţe se pot dovedi a fi nişte capcane serioase pentru abstinenţă.
După încetarea băutului, mulţi am descoperit că ne-ar prinde bine să trecem în revistă obiceiurile care fuseseră legate de băut şi, unde a fost cu putinţă, să schimbăm multe dintre acele nimicuri întreţesute cu consumul de alcool.
De exemplu mulţi dintre cei care avuseserăm obiceiul de a ne „trezi” cu alcool, consumat în baie, acum facem primul drum la bucătărie, pentru cafea. Unii am inversat ordinea tabieturilor de dimineaţă, adică mâncăm înainte de a face duşul şi de a ne îmbrăca şi invers. O pastă de dinţiu diferită, o nouă apă de gură proaspătă pentru începerea zilei. Am început să facem un pic de gimnastică de înviorare ori am încercat să medităm, înainte de a plonja în toiul zilei.
Mulţi ne-am schimbat ruta la plecarea de acasă dimineaţa, noua rută nemaitrecând prin faţa „crâşmei din drum”. Unii am trecut de la maşină la tren, de la metrou la bicicletă, de la autobuz la mersul pe jos. Alţii, ne-am schimbat tovarăşii de călătorie.
Nu contează dacă băutul a avut loc în vagonul restaurant, la crâşma din cartier, în bucătărie, la club sau în garaj, fiecare dintre noi poate spune cu precizie care i-a fost „localul” favorit. Fie că am fost beţivani de ocazie, fie că băuserăm zi şi noapte, fiecare dintre noi ştie care au fost zilele, orele şi ocaziile cel mai adesea asociate cu băutul abuziv.
Din moment ce nu mai vrem să bem, este bine să ne debarasăm de toate tabieturile vechi şi să ne schimbăm rutina zilnică. Gospodinele de exemplu, spun că le ajută să schimbe orele şi locurile pentru făcut cumpărăturile şi să-şi rearanjeze agenda zilnică de treburi gospodăreşti. Cei care lucrează şi obişnuiau s-o şteargă la „una mică” în pauza de masă, acum rămân la locul de muncă pentru a-şi servi cafeaua sau un ceai şi un corn. Pauza de masă este un moment propice pentru un telefon dat cuiva care nu mai bea. La orele din zi în care obişnuiam să bem, o conversaţie cu cineva, care a depăşit asemenea situaţii, este calmantă.
Aceia dintre noi care ne-am început abstinenţa în spital sau închisoare, am încercat să ne schimbăm „traseele” zilnice, ca să n întâlnim prea des cu „omul care procură pileala”.
Pentru unii, vremea prânzului fusese. De obicei, o oră sau două de „împrospătare cu lichide”. Imdeiat după încetarea băutului, în loc să mai mergem la restaurantul obişnuit, unde ne cunoşteau ospătarii şi ştiau exact ce urma să consumăm, fără să le mai spunem, a fost prudent să ne îndreptăm într-o altă direcţie pentru ne lua prânzul; şi este recomandabil să mancăm în preajma altor nebăutori. Este stupid să ne încercăm „puterea voinţei”, când e vorba de sănătate şi mai ales dacă nu este ceva neapărat necesar. În locul acestui experiment, încercăm să ne facem noile obiceiuri de sănătate cât mai puţin dificile.
Pentru mulţi dintre noi aceasta a însemnat, cel puţin într-o vreme, ocolirea prietenilor de pahar. Dacă ne sunt adevăraţi prieteni, se vor bucura să ne vadă că îngrijim sănătatea şi ne va respecta dreptul de a face ceea ce vrem să facem, exact aşa cum le respectăm şi noi dreptul de a bea, dacă vor s-o facă. Dar am învăţat să ne ferim de oricine ne-ar îndemna oricând la băut cei care ne iubesc cu adevărat, ne vor încuraja eforturile de menţinere a sănătăţii.
Acum, după terminarea orelor de serviciu, ne-am făcut obiceiul de a ne cumpăra un sandviş şi de a o lua-o spre casă pe un traseu diferit, pe care nu se află nici unul dintre localurile în care băuserăm. Aceia dintre noi care suntem navetişti, nu mai dăm pe la vagonul restaurant şi coborâm din tren pe la capătul opus, ca să nu ieşim din gară drept în prietenoasa tavernă din apropiere. Ajunşi acasă, în loc să scoatem pe masă paharul şi cuburile de gheaţă, acum ne-am făcut obiceiul de a ne schimba hainele şi de a ne face o cafea mai întâi; sau poate mâncăm nişte fructe sau bem un suc de legume; poate dormim puţin sau ne relaxăm sub duş, sau cu o carte sau un ziar. Ne-am deprins cu noi mâncăruri care nu sunt legate de nici un fel de alcool. Dacă rutina obişnuită după serviciu fusese băutul în faţa televizorului, ne-a fost acum de ajutor să trecem în altă cameră şi la alte activităţi. Dacă avuseserăm obiceiul de a aştepta ca familia să se ducă la culcare, ca să scoatem sticla din ascunzătoare, acum am început să ne culcăm mai devreme, sau să ne plimbăm ori să citim ori să jucăm şah.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

8. Schimbări în vechiul tipar de viaţă

Mesajde tudor » 13 Iun 2011, 18:06

Călătoriile de afaceri, sfârşiturile de săptămână şi vacanţele, cursul de golf sau jocul de cărţi, mersul la meciuri, la ştrand sau la schi adesea prilejuiseră ocazii de îmbătat, pentru mulţi dintre noi. Zilele de vară însemnaseră pentru unii ieşit în larg cu barca, unde puteam bea. După încetarea consumului de alcool, am găsit că aveam tremeiuri reale să ne plănuim alte tipuri de călătorii sau vacanţe, pentru o vreme. Este mai uşor să ne găsim alte locuri pentru petrecere concediului, fără alcool decât să ne străduim să rezistăm ispitelor , în locuri înţesate de clienţi însetaţi de bere sau de rom; este mai uşor să facem lucruri noi, care nu ne amintesc de băutură.
Dar dacă ne invită cineva la o petrecere, unde principala distracţie – sau afacere – este băutul? Păi, noi fuseserăm experţi la a găsi alibiuri pentru băut; acum ne folosim această pricepere pentru a compune un politicos: „Nu, mulţumesc!” (pentru petrecerile de la care nu putem lipsi nici o formă, am dezvoltat noi obiceiuri sănătoase, pe care le explicăm în Capitolul 26).
Doriţi să ştiţi dacă, la începutul abstinenţei noastre ne-am debarasat de toată băutura din casă? Da şi Nu.
Majoritatea celor care am reuşit să ne menţinem abstinenţa, am considerat că a fost sănătos să ne descotorosim de, ca măsură de
44 VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ
precauţie, de toate sticlele ascunse prin casă - acelea pe care le-am mai putut găsi. Dar părerile sunt împărţite cu privire la băuturile din bar sau pivniţă.
Unii dintre noi susţin că nu liberul acces la alcool a fost răspunzător pentru excesele noastre, după cum nici absenţa băuturii, în anumite momente, nu ne-a putut menţine abstinenţi. De ce, zic ei, să turnăm băutura costisitoare la canal, când trăim într-o societate în care se consuma alcool şi, deci, ne este oricum imposibil să evităm pentru totdeauna prezenţa băuturilor alcoolice în lume? Cei de această părere sugerează că se poate ţine băutura în casă, pentru oaspeţi. În restul timpului, n-o bagă în seamă. Aceasta merge pentru unii.
Cei mai mulţi dintre noi subliniază că uneori le-a fost incre¬dibil de uşor să bea sub imperiul impulsului de moment, aproape inconştient, înainte de a avea vreo intenţie de-a o face. Dacă nu avem nici o picătură de alcool la îndemână, dacă trebuie să ieşim din casă pentru a cumpăra ceva de băut, cel puţin avem o şansă de a ne da seama ce avem de gând să facem şi putem opta pentru a nu bea. Nebăutorii de această opinie spun că este mai bine să fii înţelept, decât să-ţi pară rău mai târziu! Aşa că, şi-au golit caşa de tot ce conţinea alcool şi n-au mai cumpărat nici o picătură până când nu au atins o abstinenţă echilibrată stabilă. Dar, chiar şi acum, ei cumpără doar cantitatea necesară pentru a servi oaspeţii din seara respectivă, nu mai mult.
Aşa că, alegeţi. Numai dumneavoastră ştiţi care v-au fost apucăturile de băut şi cum vă simţiţi azi în legătură cu abstinenţa. Dintre micile schimbări în obiceiuri menţionate în acest ca¬pitol, cele mai multe s-ar putea să vă pară ridicol de banale în sine. Totuşi, vă putem asigura că, prin efectuarea lor globală, am fost propulsaţi într-o sănătate de o natură nouă, înfloritoare.
VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ 45
Şi dumneavoastră puteţi profita de beneficiile unor astfel de schimbări energizante.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

9. Ceva de mâncat sau de băut - de obicei, ceva dulce

Mesajde tudor » 13 Iun 2011, 18:07

9. Ceva de mâncat sau de băut - de obicei, ceva dulce
Vă puteţi închipui un pahar de whisky cu sifon, imediat după o ciocolată cu malţ? Sau o bere, după o prăjitură cu cremă?
Dacă nu vă e prea greaţă la gândul acestor combinaţii şi puteţi continua lectura, veţi fi de acord că ele nu prea merg îm¬preună.
Într-un fel, cele ce urmează se ocupă exact de această expe¬rienţă de-a noastră. Mulţi am constatat că ceva dulce - ba chiar orice aliment, orice gustare - pare să atenueze puţin nevoia de alcool. Deci, din când în când, ne amintim unii altora să nu stăm: prea îndelung cu stomacul gol.
Poate că este doar imaginaţie, însă se pare că un stomac gol atrage mai cu forţă pofta de pahar; sau, cel puţin, setea de alcool este mai puternică atunci.
Cartea de faţă se bazează pe experienţa noastră personală şi mai puţin pe dări de seamă ştiinţifice. Deci, nu putem explica precis, în termeni tehnici, acest fenomen. Ne vom mulţumi să transmitem mesajul repetat de mii de membri A.A. - chiar şi de cei care spun că nu le-au plăcut dulciurile niciodată: noi am des¬coperit că ceva dulce, de mâncat sau de băut, astâmpără setea de alcool.
Deoarece nu suntem nici medici, nici specialişti în nutriţie, nu putem recomanda ca fiecare să poarte în buzunar ciocolata şi să înceapă să ronţăie din ea atunci când apare obsesia de a bea.
46 VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ
Mulţi dintre noi facem acest lucru, dar mulţi au raţiuni sănătoase pentru a evita dulciurile. Totuşi, pentru ca fructe proaspete şi înlocuitori de zaharuri există, ideea unui gust de dulce este la dis¬poziţia oricui.
Unii dintre noi credem că mai există şi alte căi pentru atenua¬rea setei de alcool, ca de pilda, însuşirea unui nou set de acţiuni fizice, precum gestul de a ne pregăti o băutură carbogazoasă, un pahar cu lapte sau chiar biscuiţi ori o prăjitură cu cremă, urmate de acţiunea de a sorbi, de a mesteca şi de a înghiţi.
Desigur, proaspăt treziţi în abstinenţă, mulţi alcoolici sunt mai subnutriţi decât ar fi crezut. (Şi aceasta este adevărat pentru alcoolici din toate categoriile economice.) Din acest motiv, me¬dicii ne recomandă multora să luăm vitamine. Înseamnă că, proba¬bil, mulţi dintre noi avem nevoie de hrană mai mult decât ne-am fi imaginat vreodată. Şi, cu orice mâncare hrănitoare în stomac, ne simţim mai bine fiziologic. Un hamburger, miere, alune, le¬gume crude, brânză, nuci, creveţi, jeleu de fructe, o bomboană mentolată - ceva ce va place şi care nu vă dăunează sănătăţii ¬ajută.
Alcoolicii proaspăt abstinenţi, când li se sugerează să mănânce, în loc să consume alcool, se tem că se vor îngrăşa. După părerea noastră, aceasta se întâmplă rar. Majoritatea pierd câteva kilograme de grăsime inutilă, în timp ce alţii pun câteva kilogra-me, necesare corpului.
Desigur, cei cu "înclinaţii" către îngheţată cu frişcă şi alte dulciuri vor dezvolta "pernuţe" pe ici, pe colo, în locuri de obicei nedorite. Dar acesta pare a fi un preţ infim de plătit, pentru elibe¬rarea din alcoolismul activ. Mai bine dolofan sau agreabil grăsuţ, decât beat, nu-i aşa? Aţi auzit vreodată despre cineva care a fost arestat pe şosea pentru că a condus "gras la volan"?
VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ 47
Oricum, cu puţină răbdare şi cu gânduri sănătoase, problema greutăţii corporale se îndreaptă, de obicei de la şine, după cum o demonstrează experienţa noastră. Dacă nu - sau dacă aveţi o problemă serioasă de obezitate sau, dimpotrivă, sunteţi cu mult sub greutate, este cazul, probabil, să consultaţi un specialist în problemele de dietă care înţelege alcoolismul. N-am întâlnit niciodată vreun conflict între experienţa A.A. şi sfaturile medicale sănătoase venite de la specialişti care sunt la curent cu boala al¬coolismului.
În consecinţă, de îndată ce apare următoarea ispită de a bea, haideţi să mâncăm puţin sau să sorbim ceva delicios dulce. Aceasta ne va permite, cel puţin, amânarea consumului de alcool pentru o oră sau două, astfel încât să mai putem face un pas în direcţia recuperării... poate chiar pasul sugerat în capitolul următor.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

10. "Terapia telefon"

Mesajde tudor » 13 Iun 2011, 18:08

10. "Terapia telefon"
La începutul eforturilor noastre spre abstinenţă, mulţi ne-am pomenit bând nepremeditat, ba chiar involuntar, fără nici o deci¬zie conştientă de a bea şi fără nici un gând real cu privire la consecinţe; nu intenţionaserăm să declanşăm vreo beţie prelungită.
Acum, am aflat că, prin simpla amânare a acelui prim pahar şi prin înlocuirea lui cu altceva, ne dăm o şansă de a reflecta asupra experienţei trecute cu alcoolul, asupra bolii alcoolismului şi asupra consecinţelor probabile ale primului pahar.
Din fericire, nu numai că putem reflecta la toate acestea ¬acum putem şi acţiona, dând cuiva un telefon.
După încetarea băutului, ni s-a repetat mereu să acceptăm nu¬merele de telefon ale membrilor A.A. şi să-i sunăm, în loc de a bea.
48 VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ
La început, gândul de a telefona unei persoane pe care abia am cunoscut-o ni s-a părut straniu şi majoritatea am fost refrac¬tari la idee. Dar membrii A.A., cu abstinenţă ceva mai îndelungată decât a noastră, continuau să insiste, zicând că ei înţeleg de ce ezităm, fiindcă şi ei se simţiseră la fel ca noi la început. Orice-ar fi, ziceau ei, cel puţin încercaţi măcar o dată.
Astfel, mii dintre noi am încercat metoda, în cele din urmă. Spre marea noastră uşurare, experienţa s-a dovedit a fi uşor de trecut, plăcută şi, mai ales, eficientă.
Poate că cel mai rapid mod de a o înţelege este acela de a va pune în postura persoanei de la celalalt capăt al firului. Ce senti-ment plăcut de recunoştinţă, pentru încrederea acordată! În mod aproape invariabil, omul va fi drăguţ, poate chiar fermecător ¬în nici un caz surprins, ba chiar bucuros să vă audă glasul.
Pe lângă toate acestea, mulţi am descoperit că, atunci când eram tentaţi să bem, puteam telefona cuiva cu mai multă expe-rienţă în abstinenţă, fără să pomenim de gândurile noastre la băutură. Situaţia se subînţelegea, fără cuvinte. Şi nu avea nici o im-portanţă la ce oră sunăm, din zi sau noapte!
Uneori, fără vreun motiv aparent, ne pomeneam, brusc şi in¬explicabil, într-o criză fără sens, de anxietate, frică, teroare şi chiar panică. (Mulţi oameni, nu numai alcoolicii, trec prin aşa ce¬va.)
De îndată ce mărturiseam adevărul despre ce simţeam cu adevărat, despre ce făceam şi ce voiam să facem, constatam că eram pe deplin înţeleşi. Ni se oferea mai mult decât simpatie ¬ni se oferea compasiune, înţelegere totală. Ţineţi minte, toţi cei pe care i-am sunat fuseseră odată în aceeaşi situaţie şi n-au uitat-o.
Cel mai adesea, după doar câteva minute de conversaţie, gândul la băutură dispărea. Uneori, obţineam informaţii practice
VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ 49
şi sugestii, fie ca o ghidare indirectă, abia resimţită ca atare, fie ca sfaturi clare, ferme, ca de la suflet la suflet. De multe ori, se întâmplă să ne pomenim chiar râzând.
Se observă printre alcoolicii restabiliţi o reţea amicală de contacte sociale care-i leagă pe membrii A.A. în afara şedinţelor A.A., adesea când nimeni nu are gânduri de băut şi când nu se vorbeşte despre băutură. Am descoperit că putem întreţine relaţii de societate cu alţi membri A.A., în măsură dorită, făcând împreună ceea ce se face în general între prieteni: ascultat muzica, stat la taclale, dus la teatru sau la cinema, mâncat împreună în oraş, camping, dus la pescuit sau în excursii ori, pur şi simplu, vizite reciproce sau comunicări prin scrisori ori la telefon - toate aces¬tea fără să fie nevoie să bem.
Astfel de relaţii şi de prietenii au o valoare deosebită pentru cei care optează pentru a nu bea. Avem libertatea de a fi noi înşine, printre oameni care au grijă, ca şi noi, să-şi menţină o abstinenţă fericită, fără campanii fanatice împotriva alcoolului.
Nu este imposibil să ne menţinem abstinenţa printre oameni care nu sunt alcoolici restabiliţi; putem rămâne abstinenţi chiar şi în mijlocul unora care beau mult - însă compania lor s-ar putea să ne incomodeze uneori. În schimb, în compania alcoolicilor abstinenţi, putem fi siguri de faptul că recuperarea noastră din al¬coolism este preţuită şi profund înţeleasă. Ea înseamnă pentru aceştia tot atât de mult, cât înseamnă pentru noi sănătatea lor.
Tranziţia către etapa savurării abstinenţei începe în unele cazuri, când, proaspăt abstinenţi, stăm în contact cu alţi nou-ve¬niţi. Adesea, la început de drum, ne simţim stingheri la gândul unei prietenii cu abstinenţi cu vechime. Poate că ne simţim mai confortabil în compania celor care, exact ca şi noi, se afla la începutul recuperării. Aceasta explică de ce mulţi dintre noi tele¬
5O VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ
fonăm unor membri A.A. "contemporani cu noi", ca să discutăm despre abstinenţă.
"Terapia telefon" funcţionează chiar şi când nu-l cunoaştem pe cel pe care îl sunăm. Fiindcă există un număr de telefon pen¬tru A.A. în fiecare carte de telefon din Canada şi Statele Unite (şi în multe alte ţări), este uşor să formăm, pur şi simplu, acel număr, ca să intrăm în contact cu un interlocutor onest şi care înţe¬lege cu sufletul. Poate fi cineva necunoscut, dar omul ne înţelege pe deplin.
După primul telefon dat astfel, ne va fi mult mai uşor să dăm următorul, când va fi nevoie. În cele din urmă, nevoia de a vorbi doar despre obsesia de a bea se estompează iar noi descoperim că ne-am însuşit obiceiul de a face "vizite la telefon" amicale, oca-zionale. Şi întreţinem acest obicei, deoarece conversaţiile respec¬tive ne fac plăcere.
Acestea vin mai pe urmă. La început, "terapia telefon" ne foloseşte exclusiv pentru a ne menţine abstinenţa. Întindem mâna după telefon, nu după pahar, chiar şi când nu credem că ajută. Ba chiar şi atunci când nu vrem sa telefonam.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Avatar utilizator

Sunt autorul acestui subiect
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 2484
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență:

Gen: Nespecificat - Nespecificat
Contact:

11. Ia-ţi un "naş"

Mesajde tudor » 14 Iun 2011, 19:08

11. Ia-ţi un "naş"
Nu toţi membrii A.A. au un "naş".* Dar mii dintre noi mărturisim că nu am fi în viaţă, fără excepţionala prietenie a unui alcoolic recuperat, în primele luni sau în primii ani ai abstinenţei noastre.
* Nota trad.: În original, "sponsor"
VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ 51
La începutul Comunităţii A.A., termenul de "naş" nu era parte din vocabularul membrilor. În scurt timp, un mic număr de spitale din Akron, Ohio şi din New York au început să accepte alcoolici (cu acest diagnostic) ca pacienţi - dacă un membru A.A. abstinent era de acord să "garanteze" pentru bolnavul sau bolnava respectivă. "Naşul" ducea pacientul (pacienta) la spital pentru internare, îl sau o vizita cu regularitate, era de faţă la ieşirea din spital a respectivei persoane şi o ducea acasă, apoi la o întrunire A.A.. La întrunire, naşul îl prezenta pe noul-venit altor alcoolici fericiţi în abstinenţă. Pe toată durata primelor luni ale recuperării, naşul rămânea la dispoziţia începătorului, ori de câte ori acesta avea nevoie de cineva să-i răspundă la întrebări sau să-l asculte.
Ghidarea din partea naşului s-a dovedit a fi o metodă eficien¬tă de ajutorare a oamenilor pentru a se integra în A.A.; astfel, ea a devenit tradiţională pentru întreaga mişcare A.A., chiar şi atunci când nu este vorba de spitalizare.
Naşul este adesea prima persoană care îl vizitează pe băuto¬rul-problemă care are nevoie de ajutor - sau primul alcoolic re-cuperat cu care stă de vorba cel ce se prezintă la un oficiu de primire A.A. - sau membrul A.A. care se oferă să "garanteze" pentru un alcoolic proaspăt întors de la dezalcoolizare, dintr-un spital sau dintr-o instituţie corecţională.
La întrunirile A.A., oamenii recomandă începătorului să-şi ia un naş şi rămâne la latitudinea începătorului să îşi aleagă unul, cu acordul acestuia.
Unul dintre motivele pentru care ideea de a avea un naş se dovedeşte a fi bună, este că noul-venit primeşte ghidare prie-tenească, în acele prime zile şi săptămâni, când A.A.-ul pare ceva ciudat şi nou, înainte ca el să se poată orienta singur. Naşul poate
52 VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ
petrece mai mult timp cu dumneavoastră, va poate oferi mult mai multă atenţie personală, decât un consultant de specialitate foarte ocupat. Naşii fac vizite la domiciliu, chiar şi noaptea.
Dacă aveţi deja un naş A.A., s-ar putea să vă fie de folos unele dintre sugestiile care urmează. Reţineţi că ele se bazează pe ex-perienţa miilor de membri A.A., de-a lungul multor ani.
A. Este, în general, preferabil ca naşul să fie de acelaşi sex. Aceasta ajută la eliminarea posibilităţii unei aventuri amoroase, care s-ar putea complica nedorit de urât şi care ar putea distruge relaţia de ghidare a noului-venit. Din experienţa greşelilor, am descoperit că relaţiile sexuale şi ghidarea sunt un amestec foarte nefericit.
B. Indiferent dacă ne place sau nu ce ne sugerează naşul să facem (şi naşii nu pot decât să sugereze; ei nu pot forţa pe nimeni să facă sau să nu facă ceva), trebuie să recunoaştem că naşul este abstinent de mai multă vreme, ştie unde sunt "capcanele" şi s-ar putea să aibă dreptate.
C. Naşul nu este un lucrător social calificat, nici un consultant-¬terapeut de vreun fel. Naşul nu este persoana de la care împrumutăm bani sau care ne procură haine, un serviciu sau de mâncare. Naşul nu este expert medical, nici nu are calificarea de a da sfaturi religioase, legale, casnice sau psihiatrice; totuşi, naşul are bunăvoinţa de a discuta astfel de probleme, în mod confidenţial şi, adesea, poate sugera o sursă pentru asistenţa calificată nece¬sară.
Naşul A.A. este pur şi simplu un alcoolic abstinent care poate ajuta la rezolvarea unei singure probleme: păstrarea abstinenţei.
VIAŢA FĂRĂ BĂUTURĂ 53
Şi el nu are decât o singură unealtă la dispoziţie: experienţa per¬sonală, nu înţelepciune savantă.
Naşii au trecut deja prin ce trecem noi şi au adesea mai multă consideraţie, speranţă, compasiune şi încredere în noi, decât avem noi înşine. Cu siguranţă, ei au mai multă experienţă. Amintindu-şi propria condiţie, ei întind mâna pentru a ajuta, nu pentru a ne umili.
Cineva a afirmat odată că alcoolicii n-ar trebui să ţină secrete despre şine, în special acele secrete legate de sentimentul de vi-novăţie. Vorbind deschis despre şine, evităm astfel de tăinuiri şi acest lucru poate fi tocmai antidotul pentru egocentrism şi pentru tendinţa excesivă de a ne plânge de milă. Un naş bun este persoa¬na căreia îi putem încredinţa orice şi căreia îi putem dezvălui tot ce avem pe suflet.
D. Este plăcut să ai un naş care, pe lângă abstinenţă, mai are şi aceleaşi gusturi şi provine din acelaşi mediu social. Dar nu este neapărat necesar să fie aşa. În multe situaţii, cel mai bun naş este cineva complet diferit. Cele mai improbabile, iniţial, relaţii naş-¬fin, sunt adesea cele mai reuşite.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine

Înapoi la “ALCOOLICI ANONIMI”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Google [Bot] și 6 vizitatori