Am primit urmatoarea rugaminte de la ILIE :
Ii multumesc lui Dumnezeu ca am trait la tara (da.PROCO ,sint taran )si am avut o copilarie frumoasa apoi am iesit la oras ca licean si iar am prins o adolescenta frumoasa apoi m-am casatorit si iar a fost fumos pentru ca apoi in '96 sa o iau pe "ulei " si am inceput sa pierd sensul si bucuria vietii .Acum sint mai setos de vIata ca niciodata .Multumesc ILIE.M-ai facut sa imi reamintesc cu placere de acei ani .Tudor, iarta-ma ca te deranjez atit dar promit ca o perioada o sa ma abtin.Uite ce frumos este asta si as vrea sa-l pui si pentru ei pe forum ca sigur o sa le placa.Mie , de fiecare data cind il vad si ascult mi se umezesc ochii.Poate ca ei o sa zica ca sunt depasit dar asta sunt eu, foarte sensibil.
ILIE ,M-A CUPRINS O NOSTALGIE!
Il postez cu placere .
Aici este link-ul catre clipul video
http://www.youtube.com/watch?v=MF1wfcVdKpo
Pe vremea cind umblam pe jos,
Pe vremea cind umblam pe jos
Carind la plase de-ata tare,
Stateam la cozi, pentru mincare:
Dar traiam si bine si frumos,
Pe vremea cind umblam pe jos...
Si serile tirziu, la stele,
Visam la alte lumi stinghere…
Cintam mai mult, cintam duios,
Munceam din plin , munceam voios
Si-aveam si timp de toate cele…
Pe vremea cind umblam pe jos!
Pe vremea cint taiam butuci
Sa ne-ncalzim, sa facem cina,
Si caram apa cu galeata,
Nu cumparam nimic de gata.
Pe vremea aia , nu de mult,
Stiam sa minuiesc si sapa,
Si il citeam si pe Shakespeare…
Cum de-aveam timp? Acu ma mir,
Dar pe vremea cind umblam pe jos
Totul mi se parea frumos…
Si n-aveam timp de tinguit…
Cum fac acu` de cind m-am pricopsit!
Pe vremea cind purtam sosoni,
Si reparam la pantofi talpa,
Lumea stia stinga de dreapta…
Cirpeam ciorapii la calciie,
Si n-aveam crize de mindrie…
Nu se-ntimpla sa auzim
Ca vre-unul n-are self esteem?!
Batrinii nu mureau stingheri,
Si pentru ciini erau hingheri!
Pe vremea cind purtam galosi,
Aveam respect pentru stramosi!
Si ce-amintiri mi-au mai ramas,
Din vremea cind stateam la bus…
Pe vremea cind mergeam pe jos,
Toamna aveam cartofi de scos,
Si ne ducea pe toti cu scoala,
Si nu-l lua pe unu boala!
Si cind ziceai ca mergi afara,
Nu era vorba de-un banchet,
Cu frigarui, turte, serbet…
Era-n ograda , un loc "maret",
Intre cotete, un alt cotet…
Nu parfumat si deodorat,
Sau primenit si asortat…
Aveam caracterul mai frumos
Pe vremea cind mergeam pe jos…
Si nu eram asa de disperati,
Ca nu sintem bine imbracati...
Cu anii, chiar mai mult de doi…
Ziceam ca hainele sint noi.
Copii ne salutau frumos,
Pe vremea cind umblam pe jos,
Si nu parea de loc pe dos,
Ca baietii sa dea sapca jos;
Sau sa se scoale in picioare,
Si sa dea locul! Era o onoare!
Acu, insa ne-am pricopsit,
Cum nici nu-i, bine de vorbit!
Si ce concept total pe dos,
E ala sa umblam pe jos?!
Intepeniti si ruginiti,
Incovoiati si pricajiti,
Slujim la domni fara suflare;
Si construim mereu hambare…
……………………………….
Azi mi-a ramas un gind frumos...
Pe vremea cind mergeam pe jos,
Eram la timp la adunare!
