Va salut ... cu respect

[lupica]

26 mai

TRANSFORMÂND NEGATIVUL ÎN POZITIV

Evoluţia noastră spirituală şi emoţională din AA nu depinde într-o măsură chiar atât de mare de reuşită, ci mai mult de eşecuri şi dezavantaje. Dacă vei ţine cont de acest lucru, cred că recăderea ta te va propulsa înainte, în loc să te tragă înapoi.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Ţinându-ne la curent cu durerea şi obstacolele pe care le-au avut de înfruntat şi depăşit fondatorii noştri pe parcursul înfiinţării AA, Bill W. ne-a transmis un mesaj destul de clar: o recădere poate constitui o experienţă pozitivă în drumul nostru către abstinenţă şi recuperarea de-o viaţă. O recădere confirmă cele auzite în repetate rânduri la întruniri – „Nu bea primul pahar!” Aceasta consolidează încrederea în natura progresivă a bolii şi ne aduce în casele noastre necesitatea şi frumuseţea atitudinii smerite din programul nostru spiritual. Atunci când sunt mânat de orgoliu, adevărurile simple se prezintă în forme complicate.

[lupica]

27 mai

FĂRĂ LAMENTĂRI

Zi de zi încercăm să ne apropiem cât mai mult de perfecţiunea lui Dumnezeu. Aşa că nu trebuie să ne consumăm cu lamentările...
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Când am descoperit prima dată că nu există niciun îndemn negativ în cei Doisprezece Paşi AA, am fost derutat, deoarece aceasta deschidea un orizont foarte larg. Doar atunci am putut să-mi dau seama ce înseamnă AA pentru mine:AA nu este un program care-ţi spune ce să nu faci, ci ce să faci.AA nu este o lege marţială; este libertate.AA nu înseamnă să-mi plâng defectele, ci să-mi dau toată silinţa ca să le corectez.AA nu înseamnă căire, ci izbăvire.AA nu înseamnă să fiu blestemat pentru păcatele mele, cele din trecut şi cele din prezent.AA presupune să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru progresul pe care îl realizez astăzi.

[lupica]

29 mai

TOLERANŢA ADEVĂRATĂ

Singura cerinţă pentru a deveni membru AA este dorinţa de a înceta băutul.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Prima dată am auzit de forma prescurtată a Tradiţiei Trei în Preambul. Când am intrat în AA, nu puteam să mă accept pe mine însumi, alcoolismul sau vreo Putere Superioară. Să fi fost vreo condiţie de ordin fizic, mental, moral sau religios, astăzi aş fi fost mort. În înregistrarea sa cu privire la Tradiţii, Bill spunea că Tradiţia Trei este un privilegiu pentru libertatea individului. Dar cel mai impresionant lucru pentru mine era sentimentul de acceptare din partea celor care practicau Tradiţia Trei, tolerându-mă şi acceptându-mă. Simt că acceptarea înseamnă dragoste, iar dragostea este ceea ce vrea Dumnezeu pentru fiecare dintre noi.

[lupica]

30 mai

SCOPUL NOSTRU PRIMORDIAL

Cu cât mai fidel rămâne AA scopului său primordial, cu atât mai mare va fi influenţa sa benefică pretutindeni.
AA AJUNGE LA MATURITATE

Cu mulţumire în suflet mă gândesc la primele zile ale existenţei comunităţii noastre şi la „înaintaşii” aceia înţelepţi şi iubitori care au susţinut că nu trebuie să ne abatem de la scopul nostru primordial, acela de a transmite mesajul nostru alcoolicului care mai suferă. Doresc să-mi exprim respectul faţă de cei care lucrează în domeniul alcoolismului, fiind mereu conştient de faptul că AA nu susţine alte cauze decât pe cea proprie. Trebuie să ţin minte că AA nu deţine nici un monopol asupra înfăptuirii minunilor, şi rămân mereu recu­noscător Dumnezeului iubitor care a făcut posibilă existenţa AA-ului.

[lupica]

31 mai

GATA DE A-I SUSŢINE PE ALŢII

... Societatea noastră a ajuns la concluzia că nu are decât o singură misiune la nivel înalt – de a transmite mesajul AA celor care nu ştiu că există o cale de scăpare.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII



„Lumina” libertăţii străluceşte puternic asupra confraţilor mei alcoolici, de vreme ce fiecare dintre noi îl provoacă pe celălalt să evolueze. „Paşii” spre auto-îmbunătăţire se fac lent, dar fiecare Pas îşi aduce aportul la construirea „scării” pentru evadarea din abisul disperării către o speranţă nouă. Sinceritatea devine „unealta” de desfacere a „lanţurilor” de care sunt legat. Un naş, care este un ascultător atent, poate să mă ajute să aud cu adevărat mesajul care mă îndrumă spre libertate.Îi cer lui Dumnezeu curajul să trăiesc astfel încât comunitatea noastră să poată fi o mărturie a bunăvoinţei Lui. Această misiune îmi permite să-mi împart darul recuperării prin întrajutorarea celorlalţi.

[lupica]

1 iunie

O ALTĂ PERSPECTIVĂ ASUPRA VIEŢII

Atitudinea faţă de viaţă şi unghiul din care o privim se vor schimba radical.
ALCOOLICII ANONIMI

Pe vremea când beam, aveam un comporta­ment total egoist şi axat pe propria mea bunăstare; plăcerea şi confortul personal erau pe primul loc. Acum că nu mai beau, egoismul a început să dispară. Întreaga mea atitudine vizavi de viaţă şi de semeni este în schimbare. În ce mă priveşte, primul „A” din denumirea asociaţiei noastre vine de la atitudine. Atitudinea mea este schimbată de către cel de-al doilea „A” din denumire, care vine de la activitate. Parcurgând Paşii, asistând la întruniri şi transmiţând mesajul mai departe, pot să-mi recapăt echilibrul mental. Activitatea este cuvântul magic! Înarmat cu o atitudine pozitivă şi serviabilă, şi cu ajutorul activităţii regulate din AA, pot să fiu abstinent şi să-i ajut pe alţii să fie abstinenţi. Atitudinea mea de acum înseamnă că sunt dispus să merg până în pânzele albe ca să-mi păstrez starea de abstinenţă!

[lupica]

2 iunie

CALEA PROGRESULUI

Iată paşii pe care i-am făcut...
ALCOOLICII ANONIMI

Acestea sunt cuvintele care ne prezintă cei Doisprezece Paşi. În simplitatea lor neîndoielnică, se face abstracţie de orice consideraţie psihologică sau filozofică cu privire la justeţea Paşilor. Ei descriu ceea ce am făcut: m-am apucat să lucrez asupra lor şi ca rezultat am ajuns să trăiesc abstinent. Aceste cuvinte nu presupun că ar trebui să merg pe calea bătătorită de cei care au parcurs-o înainte, ci mai degrabă faptul că există o cale prin care aş putea să mă las de băut şi că ar trebui să caut această cale anume. Este o cale nouă, una care duce către lumina infinită din vârful muntelui. Paşii mă îndrumă în ceea ce priveşte atât locurile sigure, cât şi primejdiile acestui traseu. Îmi asigură uneltele necesare în timpul numeroaselor etape ale acestui drum solitar al sufletului meu. Când vorbesc despre acest drum, îmi împărtăşesc experienţa, puterea şi speranţa cu ceilalţi.

[lupica]

4 iunie

SCĂPĂM DE SECHELELE TRECUTULUI

După o lectură atentă a primelor cinci sugestii, ne punem întrebarea dacă nu cumva am omis ceva, căci construim un arc de triumf prin care vom trece, în sfârşit, în calitate de oameni liberi... Suntem gata să-I permitem acum lui Dumnezeu să ne scape de lucrurile care am recunoscut că sunt inacceptabile?
ALCOOLICII ANONIMI

Pasul Şase este ultimul pas „de pregătire”. Deşi m-am folosit deja destul de mult de rugăciune, formal nu i-am cerut nimic Puterii superioare pe parcursul celor Şase Paşi. Mi-am identificat problema, am ajuns să cred că există o soluţie, am hotărât să caut această soluţie şi mi-am făcut „curăţenia generală”. Acum mă întreb: „Sunt dispus să trăiesc în abstinenţă, să mă schimb şi să renunţ la vechile obiceiuri?” Trebuie să determin dacă într-adevăr sunt pregătit pentru schimbare. Revizuiesc ceea ce am făcut şi sunt dispus ca Dumnezeu să mă scape de toate defectele mele de caracter; căci în Pasul următor, Îi voi spune Creatorului că sunt dispus şi Îi voi cere ajutorul. Dacă mi-am pregătit cu minuţiozitate fundaţia şi simt că sunt dispus să mă schimb, voi fi apoi gata să mă apuc de urmă­torul Pas. „Dacă mai suntem tributari unor obişnuin­ţe de care nu ne putem debarasa, trebuie să-I cerem ajutorul lui Dumnezeu”. (ALCOOLICII ANONIMI)

[lupica]

5 iunie

COMPLET PREGĂTIT?

„Acesta este Pasul care îi separă pe bărbaţi de băieţi”... diferenţa dintre „băieţi şi bărbaţi” este diferenţa dintre a lupta pentru un scop auto-determinat şi pentru scopul perfect, care este al lui Dumnezeu... Ni s-a sugerat că ar trebui să devenim absolut dornici să atingem perfecţiunea... În clipa în care spunem: „Nu, niciodată!”, sufletele nostre se închid în calea îndurării divine... Acesta este exact momentul la care abandonăm obiectivele limitate şi ne îndreptăm atenţia către voia lui Dumnezeu.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Sunt oare complet pregătit pentru a-i permite lui Dumnezeu să mă scape de aceste defecte de caracter? Sunt conştient oare de faptul că nu mă pot salva de unul singur? Am ajuns să cred că nu pot. Dacă nu sunt în stare, dacă cele mai bune intenţii ale mele dau greş, dacă dorinţele mele sunt alimentate de egoism şi dacă voinţa şi cunoaşterea mea sunt limitate – atunci sunt gata să-mi las viaţa în mâinile lui Dumnezeu.

[lupica]

6 iunie

NU FACEM DECÂT SĂ ÎNCERCĂM

Poate El acum să le ia pe toate, până la ultimul?
ALCOOLICII ANONIMI

În parcurgerea Pasului Şase, m-a ajutat foarte mult să-mi amintesc că îmi dau silinţa pentru „progresul spiritual”. Unele defecte de caracter ar putea să-mi rămână o viaţă întreagă, dar majoritatea au pălit în intensitate sau chiar au dispărut. Pasul Şase nu-mi cere decât să vreau, măcar astăzi, să-mi identific defectele, să mi le asum, şi să vreau să scap de cele de care pot scăpa. Pe măsură ce evoluez cu ajutorul programului, am ajuns să dispreţuiesc multe dintre defectele mele mai mult decât înainte, şi prin urmare, trebuie să repet Pasul Şase, astfel încât să pot fi fericit cu ceea ce sunt şi să-mi păstrez seninătatea.