021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Aplicatia mobila Alcohelp poate fi descarcata acum din App Store si Play Store.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti si Suceava: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Campulung Moldovenesc - Spitalul Municipal, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

PREZENTATI-VA :: poveste despre esec

Aici puteti povesti experientele personale.
Avatar utilizator

Ambasador
Veteran
Veteran
Mesaje: 1012
Membru din: 17 Apr 2017, 22:50
Zile de abstinență:
Gen: Feminin - Feminin

Re: poveste despre esec

Mesajde Ambasador » 04 Iun 2017, 06:44

Felicitari draga Ella pentru decizia de a renunta la fumat si felicitari pentru cele 125 zile de abstinenta!
Iti doresc puterea de a vedea frumusetea din jurul tau si binele din viata ta. Mereu!
E minunat sa te trezesti.. treaz fiind! :)


colica zis alcoolica
Veteran
Veteran
Mesaje: 2245
Membru din: 11 Iul 2011, 10:23
Zile de abstinență:
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: poveste despre esec

Mesajde colica zis alcoolica » 26 Iun 2017, 22:30

Buna Ella , cum mai esti ?
Am sa atasez un text de la o prietena de a noastra pe care l-am citit azi cu placere , de la inceputurile AA-ului :

[quote]Bill trebuia sa mai duca o mare batalie cu betia. O batalie crunta care a inceput in Ziua Armistitiului.
Ziua Armistitiului, 1934. Lois trebuia sa se duca in Brooklyn, la departamentul magazinului in care lucra.Wall Street era inchis, si am inceput sa imi fac griji in legatura cu ce am sa fac. M am gandit la golf. Nu am mai jucat de mult timp. Buzunarul familiei era subtire, asa ca i am spus lui Lois ca s ar putea sa ma duc pana la Staten Island, unde avea loc o cursa publica. Ea nu si a putut ascunde ingrijorarea, dar a spus cu grija, *Oh, te rog, du te.O sa fie minunat.* Curand m am trezit traversand cu feribotul si m am asezat in autobuz, langa un barbat care avea o arma cu un steag. Asta m a dus cu gandul la vremurile din trecut, de la Remington, cand bunicul mi a dat, la 11 ani, sa trag o singura data cu arma. Am inceput sa vorbim despre arme.
*Deodata, un alt autobuz a intrat in acela in care ne aflam noi. Nu a fost o lovitura foarte puternica si nici dauna nu a fost deosebita. Prietenul meu si cu mine ne aflam pe podeaua autobuzului, inca vorbind despre arme, apoi mi a soptit, *Ce zici de o mica bautura?*.
I am zis ,*Bine, sa mergem* si am intrat intr un local. El a comandat un scotch.Cu usurinta, am cerut un ceai de ghimbir.
*Tu nu bei?*, a intrebat el.
*Nu, am raspuns, sunt unul dintre acei oameni care nu pot controla bautul.* Apoi, am vorbit despre alergie si obsesie, pe langa alte lucruri specifice. I am povestit despre perioada mea de baut si despre cum am terminat cu asta. Foarte atent, i am explicat despre tot ceea ce tine de boala alcoolism.
*Curand, stateam unul langa altul, in alt autobuz. Eu mergeam catre golf, iar el trebuia sa ia alt autobuz ca sa ajunga la concursul de trageri cu arma . Dar, intre timp, el a facut propunerea de a merge sa luam cate un sandwich. *Pe de alta parte, as vrea sa beau ceva*. Ne am asezat la bar de asta data. Asa cum am spus, era Ziua Armistitiului. Locul era plin. Atmosfera din bar era familiara. Eu si prietenul meu, am continuat discutia. Sandwisurile si ceaiul cu ghimbir pentru mine, sandvisuri si o alta bautura pentru el.
* Eram gata de plecare cand mintea mi s a dus la Ziua Armistitiului din Franta - tot extazul acelor ore. Mi am amintit cum ne am dus toti in oras. Deja nu mai auzeam ce spune prietenul meu. Deodata, barmanul, un tip solid, s a apropiat de noi. In fiecare mana tinea cate o bautura. * Cate una din partea casei, baieti, este Ziua Armistitiului.* Fara nicio ezitare am ridicat paharul si l am golit.
Prietenul meu s a uitat la mine inspaimantat.*Doamne, este posibil ca tu sa bei dupa tot ceea ce mi ai povestit? Trebuie sa fii nebun.*
Si singurul raspuns a fost: *Da, sunt.*
A doua zi, la ora cinci, Lois m a gasit, inconstient, in zona strazii Clinton 182. Cazusem langa usa, si sangeram la cap. In mana aveam inca geanta pentru golf.
Dupa esecul din Ziua Armistitiului, Bill a ramas fara speranta, intr un fel de batalie fara final. Nu a mai avut pretentii de a avea vreo alta iesire decat acelea cand isi completa proviziile cu alcool. Abia mai manca. Isi petrecea timpul consumand alcool si scriind scrisori sarcastice catre V.I.P.-uri, ale caror politici le dezaproba. Printre politicienii favoriti ca si tinta, era Presedintele Roosevelt.
Intr o zi mohorata de noiembrie, a sunat telefonul. Bill a raspuns si a auzit o voce familiara, a bunului sau prieten de pahar Ebby T. Nu se mai vazusera de cinci ani, cand, intr o dimineata, *au deschis* amandoi aeroportul din Manchester.
Ebby se afla in New York. Auzise despre ultimele probleme lui Bill. Putea veni in Brooklyn sa se intalneasca cu Bill?
Doua nopti mai tarziu, Ebby si Bill stateau la masa din bucatarie, pe strada Clinton 182. O sticla de gin si una de suc de ananas stateau intre ei, dar Bill era singurul care bea. (Bill nu era un fan al sucului de ananas, dar se gandise ca Lois se va supara mai putin daca il va vedea, pe langa sticla de gin).
Ebby arata diferit; era ceva schimbat la el; Bill a observat chiar din momentul in care i a deschis usa. In secret, Bill era fericit ca nu trebuie sa imparta sticla de gin, dar era de asemenea surprins. Curiozitatea sa l a facut sa intrebe: *Ebby, ce s a intamplat cu tine? Despre ce este vorba?*
Uitandu se direct la Bill, peste masa, Ebby i a raspuns: *Am devenit religios.*
Religia lui Ebby era evident ca functioneaza, cumva. Ultima data cand Bill a auzit de Ebby, a fost cand acesta trebuia sa duca la azilul de stat din Brattleboro. In loc de asta, el era aici, in bucataria lui Bill, abstinent si sigur pe el. Bill trebuia sa afle mai multe.
Ce i a spus Ebby lui Bill in acea noapte, a fost o poveste dramatica, aproape imposibila.
De a lungul celor cinci ani in care nu s au mai vazut, viata lui Ebby ca si a lui Bill, s a deteriorat. * In Albania, de mai multe ori, am fost mustrat de autoritatile locale pentru ca beam prea mult, a spus el. Fratele meu era un barbat cu renume in oras si nu ii faceam niciun bine. Asadar, in primavara lui 1932, am plecat in Manchester, sa locuiesc in Battenkill Inn (Han), pentru doi ani. Si desigur ca si bautul a mers acolo in acelasi mod.*
Proprietarul hanului isi facea griji pentru Ebby. Chiar inainte de Craciun, l a trimis pe Ebby si propriul sau fiu, la o companie de cherestea, in munti. *Acolo nu exista bautura, dar am avut doua halbe de gin pe care le - am consumat in prima noapte si asta a fost tot.*
A stat in munti timp de sase luni, abstinent. Reintors in Manchester, a continuat sa ramana abstinent pentru inca doua sau trei luni, *apoi am recazut*. Intre timp, prietenul sau, proprietarul hanului, a murit de atac de cord.
Ebby s a mutat intr o tabara de turisti, pentru ca apoi, la cererea unuia din fratii sai, sa redeschida casa familiei sale. Cea mai mare parte din mobila disparuse, dar si a reparat patul din copilarie si a stat acolo, * consumand mult alcool, locuind singur si fiind ganditor, facand planuri, tot timpul.*
Avea motive sa fie ganditor/apatic. Banii familiei se terminasera, si casa goala era o amintire trista a ceea ce fusese odata. Poate in incercara de a reconditiona lucrurile din casa, el a decis sa o revopseasca. * Noi aveam o scara mare din lemn, dar cand am vrut sa fac ceva, nu am reusit.*
In iulie 1934, in timp ce Ebby incerca sa duca la bun sfarsit vopsitul, au venit sa il vada niste prieteni. *Auzisera ca aveam mari probleme*, isi aminteste Ebby.*Deja avusesem cateva probleme cu legea, platind cate cinci dolari de fiecare data. Mi s a spus ca voi fi arestat daca voi mai fi gasit intoxicat, adica 6 luni in inchisoarea Windsor.*
Doi dintre vizitatorii lui Ebby, Shep si Cebra, bausera la un momentat cu Ebby. Dar acum *ei mi au spus ca au intrat in Grupul Oxford si au primit cateva lucruri de suflet care se bazeaza pe viata lui Isus*, spune Ebby.*Era mai mult o miscare spirituala decat religioasa. Am ascultat ce au avut de spus si am fost impresionat, pentru ca erau credintele copilariei mele si ceea ce credeam cu adevarat, dar pe care le parasisem.*......
,,Cine tine prea mult la viata sa si-o va pierde "


colica zis alcoolica
Veteran
Veteran
Mesaje: 2245
Membru din: 11 Iul 2011, 10:23
Zile de abstinență:
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: poveste despre esec

Mesajde colica zis alcoolica » 26 Iun 2017, 22:31

Continuarea
A fost experienta celui de al treilea vizitator al lui Ebby, Rowland H., care a avut cea mai puternica impresie asupra lui Ebby. Rowland provenea dintr o familie de renume din Rhode Island, proprietari de moara. El insusi, devenit mai tarziu, director la o companie.*Eram impresionat de cariera sa de bautor, care a constat in prelungiri , atunci cand calatorea prin tara.Si am mai fost impresionat de faptul ca era un baiat bun. Prima zi in care a venit sa ma vada, m a ajutat la curatenie. Era un dezastru in casa, m a ajutat sa strang, si a muncit alaturi mine de la inceput pana la sfarsit.*
Rowland era asa de ingrijorat de bautul sau, incat s a dus in Elvetia, pentru a fi sub ingrijirea lui Carl Jung, un psihiatru. A fost tratat de Jung pentru un an de zile, dar cand a plecat de acolo, curand a recazut. S a intors la Jung pentru tratament, dar i s a spus ca va fi un tratament fara rost. In opinia lui Jung, singurul lucru care il putea elibera pe Rowland de dependenta, era *o trezire spirituala*. Cand Rowland a spus ca el deja crede in Dumnezeu, Jung i a spus ca a crede nu era suficient; pentru a avea o experienta religioasa vitala, Jung, credea ca este necesar ca Rowland sa se afilieze unei miscari religioase.
Rowland, impresionat de simplitatea invataturii crestine , asa cum sustine Grupul Oxford, a devenit membru si prin aceasta alianta a gasit abstinenta.
Rowland l a impresionat prin cele 4 principii ale Grupului Oxford: onestitate absoluta, puritate absoluta, lipsa absoluta de egoism, iubire absoluta.*
Ebby a reusit sa termine vopsitul casei cu ajutorul unui contractor local (probabil platit de fratale lui Ebby). Cand a fost gata, Ebby nu mai avea nimic de facut si s a intors la sticla.
*Intr-o zi, ploua foarte tare, cand m am uitat intamplator, am vazut patru sau cinci porumbei care stateau pe acoperis. Nu mi a placut asta - pentru vopseaua proaspata - si am luat pusca. Era foarte alunecoasa iarba; m am asezat, si din acea pozitie, am inceput sa trag in porumbei. Vecinilor nu le a placut ce am facut si m au reclamat. A doua zi, am fost arestat.*
La acest moment, Rowland H. i a spus judecatorului ca el va fi responsabil pentru Ebby.
Cu ajutorul lui Rowland, Ebby a inchis casa parintilor. Pentru un timp, a fost musafir in casa acestuia din Shaftsbury, apoi a venit in New York, unde a locuit cu Shep pentru un timp si dupa aceea s a dus sa locuiasca cu un *frate* misionar, in Calvary Episcopal Mission. A trecut ceva timp de cand sta acolo si lucreaza cu Grupul Oxford si tot acolo a auzit de situatia disperata a lui Bill.
Pass it on - Povestea lui Bill Wilson si cum a ajuns mesajul A.A. in lume.
[/quote]
,,Cine tine prea mult la viata sa si-o va pierde "


Airam
Veteran
Veteran
Mesaje: 998
Membru din: 21 Sep 2016, 14:06
Gen: Feminin - Feminin

Re: poveste despre esec

Mesajde Airam » 14 Aug 2017, 16:19

Ella Draga mea, n-ai m-ai scris de mult, sper ca esti bine.
Te imbratisez cu drag, Maria.

Înapoi la “PREZENTATI-VA”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Google [Bot] și 38 vizitatori