021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.
Ajutor! Imi doresc abstinenta.
-
Poschina90
- Boboc
- Mesaje: 3
- Membru din: 18 Noi 2022, 17:56
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Salutare. Ma puteti ajuta și pe mine cu cartea aceea : " În sfârșit fără alcool, Allen Carr"? Nu se mai tipărește pe nicăieri și vreau sa îmi ajut un prieten drag.
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Drumul către abstinență
În urmă cu un an nici măcar nu bănuiam cât de multă putere stă în mine! Mă aflam după destule perioade de încercări, cu mici reușite și mai multe recăderi. Nimic nu prindea rădăcini în mintea mea, nu găseam nimic frumos și solid de care să-mi pot agăța dorința de neconsum. Pe atunci eram ca o frunză în bătaia vântului, foarte vulnerabilă și fără principii prea sănătoase în spate.
Ce m-a ajutat pe mine sa pun stop alcoolului de un an încoace? Mulți si mici pași făcuți în toate direcțiile posibile.
Din clipa în care am înțeles de ce și pentru ce trebuie eu sa rămân abstinentă, am avut senzația că pe drumul ăsta pe care mergeam eu, obstacolele dispăreau, iar mersul meu era tot mai lin. Din loc în loc, au început să apară flori, toate cu câte un mesaj puternic pentru mine.. Pe una dintre ele scria familie, soțul meu și cei doi băieți. Pe alta, puteam citi despre puterea prieteniei și despre ajutorul necondiționat, la nevoie. O altă floare scria despre toate diminețile senine și recunoștința fiecărei zile trăite în neconsum. Nu mă săturam să le admir, nu mă săturam să le tot citesc. Toate aceste flori erau motivațiile mele hrănite, udate, crescute și înflorite de noul meu Eu. În fiecare dintre ele, găsesc zilnic fărâme de frumusețe și bucurii considerabile.
Acestea îmi aduc mie seninatatea, dorința de neconsum. Puțină plăcere în fiecare zi, gânduri pozitive, timp frumos petrecut alături de cei dragi, călătorii, un film bun, un meniu delicios, pisica mea, o carte interesantă, poveștile voastre de viață de aici, prietenii mei putini și buni, rudele mele preferate, o ieșire în oras, orice simt eu că mă poate bucura. Iar seara, mi-am făcut un oarecare ritual numai al meu. După orele 22-23 mă scot din priză precum un ștecher, caut să mă deconectez concret de la treburile cotidiene și să-mi vad strict de liniștea și confortul meu din dormitor. Știu sigur că până dimineața devreme timpul îmi aparține în totalitate și asta mă reîncarcă pentru ziua următoare.
Pași concreți făcuți în perioada mea de consum:
1. Forumul, cu toate poveștile de aici, conversațiile cu voi, m-am simțit mereu inspirată atât de reușite, cât și din recăderi. Din toate am încercat să învăț câte ceva! Vă mulțumesc pentru asta! Forumul a fost practic motorul dorinței mele de a încerca. De a crede în toate aceste povești că se poate și că da, există viață fără alcool. Apoi, am avut norocul să cunosc câteva persoane în privat care fiecare în felul ei m-a ajutat să descopăr drumul abstinenței.
2. Linia alcoohelp, unde am avut norocul de a discuta 10 ședințe telefonice cu o doamna care chiar m-a făcut să conștientizez câte se pot intampla în creierașul nostru cu boala asta. Atunci cred ca s-a produs pentru mine primul declic, atunci am simțit pentru prima dată că voi reuși și eu cândva să scot consumul din viața mea.. Doamne și ce deznădăjduită mai eram! Țin minte cum notam tot ce îmi spunea telefonic! Odată, într-un zi de iarnă știu că eram într-un parc pe o bancă (sunam întotdeauna la ore prestabilite), iar eu notam asiduu cu mainile înghețate, nu cumva să uit vreun cuvințel prețios. Și toate mi-au fost de folos mai târziu.. Îți mulțumesc si azi dragă doamnă minunată, oricine ai fi!
3. Terapia prin hipnoză, doar 2 la număr. Însă au fost atât de intense încât mi-a fost frică să mai continui. Dar clar, pentru mine au fost factori declanșatori pozitivi, întelegându-mi mai bine trecutul și povara purtată pe umerii mei, atâția ani.
4. Multe ore de clipuri motivaționale. Am frunzărit tot ce se putea găsi pe net. Eram avidă după orice formă de informare, asta pe mine m-a menținut pe linia de plutire o vreme, chiar dacă eram încă în consum. Însă m-am fortificat mental atunci. Țin minte cum ascultam în căști seara ore de clipuri, webinarii, interviuri, etc.
5. Cărți, am citit multe cărți de specialitate. Încă o mai fac, de plăcere. Însă nu atât de des pe cât mi-aș dori. Dar clar, și ele au ajutat pentru ca mi-au modelat mentalitatea, m-au dus într-un "montagne russe" necesar mie: de la lumea întunecată a celor dependenți, până la cele mai reușite povești! De la cum să te ridici de jos și mai apoi să ai acea inteligență emoțională care să te ajute să crești. Sa infloresti, pur și simplu.
În urmă cu un an nici măcar nu bănuiam cât de multă putere stă în mine! Mă aflam după destule perioade de încercări, cu mici reușite și mai multe recăderi. Nimic nu prindea rădăcini în mintea mea, nu găseam nimic frumos și solid de care să-mi pot agăța dorința de neconsum. Pe atunci eram ca o frunză în bătaia vântului, foarte vulnerabilă și fără principii prea sănătoase în spate.
Ce m-a ajutat pe mine sa pun stop alcoolului de un an încoace? Mulți si mici pași făcuți în toate direcțiile posibile.
Din clipa în care am înțeles de ce și pentru ce trebuie eu sa rămân abstinentă, am avut senzația că pe drumul ăsta pe care mergeam eu, obstacolele dispăreau, iar mersul meu era tot mai lin. Din loc în loc, au început să apară flori, toate cu câte un mesaj puternic pentru mine.. Pe una dintre ele scria familie, soțul meu și cei doi băieți. Pe alta, puteam citi despre puterea prieteniei și despre ajutorul necondiționat, la nevoie. O altă floare scria despre toate diminețile senine și recunoștința fiecărei zile trăite în neconsum. Nu mă săturam să le admir, nu mă săturam să le tot citesc. Toate aceste flori erau motivațiile mele hrănite, udate, crescute și înflorite de noul meu Eu. În fiecare dintre ele, găsesc zilnic fărâme de frumusețe și bucurii considerabile.
Acestea îmi aduc mie seninatatea, dorința de neconsum. Puțină plăcere în fiecare zi, gânduri pozitive, timp frumos petrecut alături de cei dragi, călătorii, un film bun, un meniu delicios, pisica mea, o carte interesantă, poveștile voastre de viață de aici, prietenii mei putini și buni, rudele mele preferate, o ieșire în oras, orice simt eu că mă poate bucura. Iar seara, mi-am făcut un oarecare ritual numai al meu. După orele 22-23 mă scot din priză precum un ștecher, caut să mă deconectez concret de la treburile cotidiene și să-mi vad strict de liniștea și confortul meu din dormitor. Știu sigur că până dimineața devreme timpul îmi aparține în totalitate și asta mă reîncarcă pentru ziua următoare.
Pași concreți făcuți în perioada mea de consum:
1. Forumul, cu toate poveștile de aici, conversațiile cu voi, m-am simțit mereu inspirată atât de reușite, cât și din recăderi. Din toate am încercat să învăț câte ceva! Vă mulțumesc pentru asta! Forumul a fost practic motorul dorinței mele de a încerca. De a crede în toate aceste povești că se poate și că da, există viață fără alcool. Apoi, am avut norocul să cunosc câteva persoane în privat care fiecare în felul ei m-a ajutat să descopăr drumul abstinenței.
2. Linia alcoohelp, unde am avut norocul de a discuta 10 ședințe telefonice cu o doamna care chiar m-a făcut să conștientizez câte se pot intampla în creierașul nostru cu boala asta. Atunci cred ca s-a produs pentru mine primul declic, atunci am simțit pentru prima dată că voi reuși și eu cândva să scot consumul din viața mea.. Doamne și ce deznădăjduită mai eram! Țin minte cum notam tot ce îmi spunea telefonic! Odată, într-un zi de iarnă știu că eram într-un parc pe o bancă (sunam întotdeauna la ore prestabilite), iar eu notam asiduu cu mainile înghețate, nu cumva să uit vreun cuvințel prețios. Și toate mi-au fost de folos mai târziu.. Îți mulțumesc si azi dragă doamnă minunată, oricine ai fi!
3. Terapia prin hipnoză, doar 2 la număr. Însă au fost atât de intense încât mi-a fost frică să mai continui. Dar clar, pentru mine au fost factori declanșatori pozitivi, întelegându-mi mai bine trecutul și povara purtată pe umerii mei, atâția ani.
4. Multe ore de clipuri motivaționale. Am frunzărit tot ce se putea găsi pe net. Eram avidă după orice formă de informare, asta pe mine m-a menținut pe linia de plutire o vreme, chiar dacă eram încă în consum. Însă m-am fortificat mental atunci. Țin minte cum ascultam în căști seara ore de clipuri, webinarii, interviuri, etc.
5. Cărți, am citit multe cărți de specialitate. Încă o mai fac, de plăcere. Însă nu atât de des pe cât mi-aș dori. Dar clar, și ele au ajutat pentru ca mi-au modelat mentalitatea, m-au dus într-un "montagne russe" necesar mie: de la lumea întunecată a celor dependenți, până la cele mai reușite povești! De la cum să te ridici de jos și mai apoi să ai acea inteligență emoțională care să te ajute să crești. Sa infloresti, pur și simplu.
"Orice schimbare este grea la început, urâtă la mijloc şi minunată la final." Robin Sharma
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Pași concreți făcuți în perioada mea de neconsum:
1. Background-ul de bază, desigur: forumul, video-uri, cărțile.
2. Discuții constante și concrete, avute cu câteva persoane în privat.
Prima dintre ele, a fost prezentă în viata mea aproape zilnic, în cele mai critice momente, atunci când eu eram încă în consum, dar mă pregăteam mental cu tot ce se putea. Țin minte că la insistențele ei, am contactat un terapeut (au fost câteva ședințe, poate nu destule, dar binefacatoare, relevante). Și tot ea a fost cea care m-a încurajat să fiu mai prietenoasă cu sportul, cu mișcarea oferindu-mi adesea propriul ei exemplu. Au ajutat tot: mail-uri, discuții la telefon, mesajele pe telefon.. În acea perioadă consumul meu era oarecum sub un control, însă nu dispăruse total din viața mea.. Atunci, îmi place mie să cred că am primit cheia ușii către abstinență. Nu aș putea spune de ce, dar tot acel zbucium alături de acea persoană, când abia devenise sober de puțin timp, mesajele în situații critice, toate m-au inspirat. A fost ca și cum în fața mea era un prag. Tot ce am făcut a fost să îl trec. Și deodată, M-am văzut în partea cealaltă a vieții de neconsum. Și știți când s-a întâmplat asta? Când m-am simtit pur și simplu pregătită! Îți mulțumesc persoana specială pentru mine și știu că ești și vei fi bine!
3. Câteva ore de terapie cu un alt specialist, o doamna căreia i-am destăinuit consumul meu. Țin minte că în perioada aceea se purtau măștile în interior și chiar m-am simțit mult mai protejată în ședințele cu ea. La un moment dat am renunțat desigur la mască, era puțin ciudat să vorbim lucruri atât de personale așa... Oricum, ședințele au fost extrem de puține, însă edificatoare. Am făcut și câteva teste împreună, iar rezultatele au avut valori încurajatoare pentru mine:
- o stare de ușoară anxietate, pe fondul consumului de alcool (pe atunci rărisem deja alcoolul la 2-3 zile/săptămână)
- o mare încredere în mine (cred că aici am avut scorul cel mai ridicat).
Simțindu-mă bine și încrezătoare, am renunțat la terapie, iar câteva zile după ce nu am mai consumat alcool, am vizitat-o și i-am mulțumit personal pentru prezentul meu!
4. Apoi, a fost Sfântul lui "Azi nu beau!" cum îmi place mie să îi spun. Ciudat, el a venit împuternicit doar de cineva drag mie. Dar a venit imediat. Chiar când aveam cea mai mai mare nevoie, exact în primele mele zile de abținere, cand abia pășisem pragul temătoare și cu destule gânduri către pofta de alcool care încă mă sâcâia. Simțindu-o atât de aproape, uneori chiar și serile când mă încercau anumite tentații, am învățat cum să gestionez câteva dintre situațiile vieții care dacă le lăsăm să mă afecteze, m-aș fi întors probabil la consum. Îți mulțumesc și ieri și azi și mâine persoana dragă! Știu că știi cine ești!
5. Următoarele luni nu au fost ușoare. Între timp încercam să-mi găsesc vindecarea cu ajutorul pașilor AA, a programului "Cumpătare în 30 de zile" și desigur, scriind în jurnalul meu zilnic la inceput și mai apoi, la nevoie. Programul acesta "Cumpătare în 30 de zile", este de fapt o carte și un link în care ți se explică ce poți face timp de o lună să renunți la anumite obiceiuri adictive. Am urmat întreg programul și pot spune că da, a fost cu folos. În orice caz, mă țineam ocupată mental si asta mi-a făcut bine!
6. Cea de-a treia persoană a apărut tot în primul meu an de neconsum, după ce eu mă stabilizasem cât de cât. Țin minte că i-am scris bucuroasă fiind de acest aspect. Ea a fost de asemenea, o prezență caldă și constantă în viața mea încă de când am cunoscut-o pe forum. Puterea exemplului și ideile ei simple, dar clare, m-au învățat să ascult. Din când în când mă întreba dacă sunt bine, iar eu de fiecare dată îi spuneam că da, nu consum, că totul este ok. Apoi îmi oferea aprecierea ei, povestea ei de viață, felul în care ea a reușit și uite-asa mai primeam câte o porție de dorință, un impuls vital care să-mi amintească cât de parșiv poate fi alcoolul, doar dacă îi dau eu voie. Aidoma ei, încerc să mă bucur de un "carpe diem" autentic, fără programări deșarte sau așteptări imposibile. Îți mulțumesc din suflet, draga mea! Știi că îți voi rămâne asemenea, întotdeauna recunoscătoare!
Cum sunt azi? Sunt bine! Azi pot să-mi permit toate trăirile posibile, le las pe toate să vină natural pentru ca toate fac parte din mine. Și ce dacă nu râd azi? Respir, nu? Și ce dacă îmi este mai greu azi? Traiesc, nu? Și ce dacă nu beau alcool azi? Sunt fericită fără el, nu? Am multe motive să culeg bucurii din simplul fapt că m-am trezit într-o nouă zi si atât.
1. Background-ul de bază, desigur: forumul, video-uri, cărțile.
2. Discuții constante și concrete, avute cu câteva persoane în privat.
Prima dintre ele, a fost prezentă în viata mea aproape zilnic, în cele mai critice momente, atunci când eu eram încă în consum, dar mă pregăteam mental cu tot ce se putea. Țin minte că la insistențele ei, am contactat un terapeut (au fost câteva ședințe, poate nu destule, dar binefacatoare, relevante). Și tot ea a fost cea care m-a încurajat să fiu mai prietenoasă cu sportul, cu mișcarea oferindu-mi adesea propriul ei exemplu. Au ajutat tot: mail-uri, discuții la telefon, mesajele pe telefon.. În acea perioadă consumul meu era oarecum sub un control, însă nu dispăruse total din viața mea.. Atunci, îmi place mie să cred că am primit cheia ușii către abstinență. Nu aș putea spune de ce, dar tot acel zbucium alături de acea persoană, când abia devenise sober de puțin timp, mesajele în situații critice, toate m-au inspirat. A fost ca și cum în fața mea era un prag. Tot ce am făcut a fost să îl trec. Și deodată, M-am văzut în partea cealaltă a vieții de neconsum. Și știți când s-a întâmplat asta? Când m-am simtit pur și simplu pregătită! Îți mulțumesc persoana specială pentru mine și știu că ești și vei fi bine!
3. Câteva ore de terapie cu un alt specialist, o doamna căreia i-am destăinuit consumul meu. Țin minte că în perioada aceea se purtau măștile în interior și chiar m-am simțit mult mai protejată în ședințele cu ea. La un moment dat am renunțat desigur la mască, era puțin ciudat să vorbim lucruri atât de personale așa... Oricum, ședințele au fost extrem de puține, însă edificatoare. Am făcut și câteva teste împreună, iar rezultatele au avut valori încurajatoare pentru mine:
- o stare de ușoară anxietate, pe fondul consumului de alcool (pe atunci rărisem deja alcoolul la 2-3 zile/săptămână)
- o mare încredere în mine (cred că aici am avut scorul cel mai ridicat).
Simțindu-mă bine și încrezătoare, am renunțat la terapie, iar câteva zile după ce nu am mai consumat alcool, am vizitat-o și i-am mulțumit personal pentru prezentul meu!
4. Apoi, a fost Sfântul lui "Azi nu beau!" cum îmi place mie să îi spun. Ciudat, el a venit împuternicit doar de cineva drag mie. Dar a venit imediat. Chiar când aveam cea mai mai mare nevoie, exact în primele mele zile de abținere, cand abia pășisem pragul temătoare și cu destule gânduri către pofta de alcool care încă mă sâcâia. Simțindu-o atât de aproape, uneori chiar și serile când mă încercau anumite tentații, am învățat cum să gestionez câteva dintre situațiile vieții care dacă le lăsăm să mă afecteze, m-aș fi întors probabil la consum. Îți mulțumesc și ieri și azi și mâine persoana dragă! Știu că știi cine ești!
5. Următoarele luni nu au fost ușoare. Între timp încercam să-mi găsesc vindecarea cu ajutorul pașilor AA, a programului "Cumpătare în 30 de zile" și desigur, scriind în jurnalul meu zilnic la inceput și mai apoi, la nevoie. Programul acesta "Cumpătare în 30 de zile", este de fapt o carte și un link în care ți se explică ce poți face timp de o lună să renunți la anumite obiceiuri adictive. Am urmat întreg programul și pot spune că da, a fost cu folos. În orice caz, mă țineam ocupată mental si asta mi-a făcut bine!
6. Cea de-a treia persoană a apărut tot în primul meu an de neconsum, după ce eu mă stabilizasem cât de cât. Țin minte că i-am scris bucuroasă fiind de acest aspect. Ea a fost de asemenea, o prezență caldă și constantă în viața mea încă de când am cunoscut-o pe forum. Puterea exemplului și ideile ei simple, dar clare, m-au învățat să ascult. Din când în când mă întreba dacă sunt bine, iar eu de fiecare dată îi spuneam că da, nu consum, că totul este ok. Apoi îmi oferea aprecierea ei, povestea ei de viață, felul în care ea a reușit și uite-asa mai primeam câte o porție de dorință, un impuls vital care să-mi amintească cât de parșiv poate fi alcoolul, doar dacă îi dau eu voie. Aidoma ei, încerc să mă bucur de un "carpe diem" autentic, fără programări deșarte sau așteptări imposibile. Îți mulțumesc din suflet, draga mea! Știi că îți voi rămâne asemenea, întotdeauna recunoscătoare!
Cum sunt azi? Sunt bine! Azi pot să-mi permit toate trăirile posibile, le las pe toate să vină natural pentru ca toate fac parte din mine. Și ce dacă nu râd azi? Respir, nu? Și ce dacă îmi este mai greu azi? Traiesc, nu? Și ce dacă nu beau alcool azi? Sunt fericită fără el, nu? Am multe motive să culeg bucurii din simplul fapt că m-am trezit într-o nouă zi si atât.
"Orice schimbare este grea la început, urâtă la mijloc şi minunată la final." Robin Sharma
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Hey!:)
Ma incanta enorm faptul ca ai scris!
Am citit fugitiv, in drum spre casa. Voi reciti dimineata, cand am mintea mai detasata de problemele cu care ma confrunt.. Ma trezesc la 5, in ultimul timp, si atunci e momentul meu cand ma detasez si imi analizez conditia.
Ma bucur enorm sa aud ca esti bine!
1 an, wow, felicitari din tot sufletul! Tot inainte zic!
Te imbratisez cu mare drag!
Ma incanta enorm faptul ca ai scris!
Am citit fugitiv, in drum spre casa. Voi reciti dimineata, cand am mintea mai detasata de problemele cu care ma confrunt.. Ma trezesc la 5, in ultimul timp, si atunci e momentul meu cand ma detasez si imi analizez conditia.
Ma bucur enorm sa aud ca esti bine!
1 an, wow, felicitari din tot sufletul! Tot inainte zic!
Te imbratisez cu mare drag!
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Felicitari! Tine-o tot asa!Ambasador scrie:Pași concreți făcuți în perioada mea de neconsum:
1. Background-ul de bază, desigur: forumul, video-uri, cărțile.
2. Discuții constante și concrete, avute cu câteva persoane în privat.
Prima dintre ele, a fost prezentă în viata mea aproape zilnic, în cele mai critice momente, atunci când eu eram încă în consum, dar mă pregăteam mental cu tot ce se putea. Țin minte că la insistențele ei, am contactat un terapeut (au fost câteva ședințe, poate nu destule, dar binefacatoare, relevante). Și tot ea a fost cea care m-a încurajat să fiu mai prietenoasă cu sportul, cu mișcarea oferindu-mi adesea propriul ei exemplu. Au ajutat tot: mail-uri, discuții la telefon, mesajele pe telefon.. În acea perioadă consumul meu era oarecum sub un control, însă nu dispăruse total din viața mea.. Atunci, îmi place mie să cred că am primit cheia ușii către abstinență. Nu aș putea spune de ce, dar tot acel zbucium alături de acea persoană, când abia devenise sober de puțin timp, mesajele în situații critice, toate m-au inspirat. A fost ca și cum în fața mea era un prag. Tot ce am făcut a fost să îl trec. Și deodată, M-am văzut în partea cealaltă a vieții de neconsum. Și știți când s-a întâmplat asta? Când m-am simtit pur și simplu pregătită! Îți mulțumesc persoana specială pentru mine și știu că ești și vei fi bine!
3. Câteva ore de terapie cu un alt specialist, o doamna căreia i-am destăinuit consumul meu. Țin minte că în perioada aceea se purtau măștile în interior și chiar m-am simțit mult mai protejată în ședințele cu ea. La un moment dat am renunțat desigur la mască, era puțin ciudat să vorbim lucruri atât de personale așa... Oricum, ședințele au fost extrem de puține, însă edificatoare. Am făcut și câteva teste împreună, iar rezultatele au avut valori încurajatoare pentru mine:
- o stare de ușoară anxietate, pe fondul consumului de alcool (pe atunci rărisem deja alcoolul la 2-3 zile/săptămână)
- o mare încredere în mine (cred că aici am avut scorul cel mai ridicat).
Simțindu-mă bine și încrezătoare, am renunțat la terapie, iar câteva zile după ce nu am mai consumat alcool, am vizitat-o și i-am mulțumit personal pentru prezentul meu!
4. Apoi, a fost Sfântul lui "Azi nu beau!" cum îmi place mie să îi spun. Ciudat, el a venit împuternicit doar de cineva drag mie. Dar a venit imediat. Chiar când aveam cea mai mai mare nevoie, exact în primele mele zile de abținere, cand abia pășisem pragul temătoare și cu destule gânduri către pofta de alcool care încă mă sâcâia. Simțindu-o atât de aproape, uneori chiar și serile când mă încercau anumite tentații, am învățat cum să gestionez câteva dintre situațiile vieții care dacă le lăsăm să mă afecteze, m-aș fi întors probabil la consum. Îți mulțumesc și ieri și azi și mâine persoana dragă! Știu că știi cine ești!
5. Următoarele luni nu au fost ușoare. Între timp încercam să-mi găsesc vindecarea cu ajutorul pașilor AA, a programului "Cumpătare în 30 de zile" și desigur, scriind în jurnalul meu zilnic la inceput și mai apoi, la nevoie. Programul acesta "Cumpătare în 30 de zile", este de fapt o carte și un link în care ți se explică ce poți face timp de o lună să renunți la anumite obiceiuri adictive. Am urmat întreg programul și pot spune că da, a fost cu folos. În orice caz, mă țineam ocupată mental si asta mi-a făcut bine!
6. Cea de-a treia persoană a apărut tot în primul meu an de neconsum, după ce eu mă stabilizasem cât de cât. Țin minte că i-am scris bucuroasă fiind de acest aspect. Ea a fost de asemenea, o prezență caldă și constantă în viața mea încă de când am cunoscut-o pe forum. Puterea exemplului și ideile ei simple, dar clare, m-au învățat să ascult. Din când în când mă întreba dacă sunt bine, iar eu de fiecare dată îi spuneam că da, nu consum, că totul este ok. Apoi îmi oferea aprecierea ei, povestea ei de viață, felul în care ea a reușit și uite-asa mai primeam câte o porție de dorință, un impuls vital care să-mi amintească cât de parșiv poate fi alcoolul, doar dacă îi dau eu voie. Aidoma ei, încerc să mă bucur de un "carpe diem" autentic, fără programări deșarte sau așteptări imposibile. Îți mulțumesc din suflet, draga mea! Știi că îți voi rămâne asemenea, întotdeauna recunoscătoare!
Cum sunt azi? Sunt bine! Azi pot să-mi permit toate trăirile posibile, le las pe toate să vină natural pentru ca toate fac parte din mine. Și ce dacă nu râd azi? Respir, nu? Și ce dacă îmi este mai greu azi? Traiesc, nu? Și ce dacă nu beau alcool azi? Sunt fericită fără el, nu? Am multe motive să culeg bucurii din simplul fapt că m-am trezit într-o nouă zi si atât.
Nu am nevoie de noroc. Eu îmi fac propriul meu noroc...
-
styx
- Veteran
- Mesaje: 2673
- Membru din: 01 Iul 2014, 20:28
- Zile de abstinență: 30,06,2014
- Ani de abstinență: 9 ani
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Yuhuuu!
Felicitări, Suflete! Tine-o tot așa!
Cale senină în continuare!
Felicitări, Suflete! Tine-o tot așa!
Cale senină în continuare!
Alcoolul nu este raspunsul , el doar te face sa uiti intrebarea!
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Ești o minune. Ai făcut un an, mă bucur atât de mult.
Foarte mult ai muncit, pentru abstinența ta, dar merită.
Te îmbrățișez draga mea, mă bucur atât de mult.
Foarte mult ai muncit, pentru abstinența ta, dar merită.
Te îmbrățișez draga mea, mă bucur atât de mult.
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Woow...1 an, supeer si pentru ca eu m-am cam obisnuit cu clasamentele in lumea asta, tu clar esti nbr. 1 in toate, esti senzationala cum scrii si cum esti si meritai din plin ceea ce ai primit in dar de la Dumnezeu!
Bucuria si implinirea ta este si a noastra si da speranta tuturor asa cum si eu am fost inspirata de povestile adevarate ale celor care au reusit inaintea mea!
Felicitari din suflet si niciodata sa nu uiti ca esti o minune si mergi inainte pe acest nou drum ales pt ca aceasta este calea pt a trai o viata frumoasa , reala!
Te imbratisez cu drag si te pup!
Pai eu zic sa celebram si sa dansam!
https://www.youtube.com/watch?v=Xn676-fLq7I
Bucuria si implinirea ta este si a noastra si da speranta tuturor asa cum si eu am fost inspirata de povestile adevarate ale celor care au reusit inaintea mea!
Felicitari din suflet si niciodata sa nu uiti ca esti o minune si mergi inainte pe acest nou drum ales pt ca aceasta este calea pt a trai o viata frumoasa , reala!
Te imbratisez cu drag si te pup!
Pai eu zic sa celebram si sa dansam!
https://www.youtube.com/watch?v=Xn676-fLq7I
Re: Ajutor! Imi doresc abstinenta.
Bună dimineața!
Vă scriu de acasă deja. Primul meu an de abstinență l-am sărbătorit la peste 1400 m înălțime, pe vârful munților Tatra și da, a fost superb! O senzație unică în viață!
Cum e și cu neconsumul meu. Fiecare zi petrecută departe de pahar este o zi împlinită pentru mine!
Incurajările voastre sunt ca un buchet de bucurii pentru mine! Le primesc și le așez chiar lângă sufletul meu! Vă mulțumesc, dragii mei Aliata24, Vbc, Styx, Alliona și primavara! Mulțumesc tuturor!
Prin tot ceea ce am scris, am vrut să subliniez în special trei idei principale. Am reușit să renunț la consum decât atunci cand:
1. Mi-am făcut în prealabil o igienă mentală, una care să mă întărească psihic și emoțional.
2. Am avut un suport moral, unul de mentorat, la timpul și momentul potrivit.
3. M-am simțit cu adevărat pregătită.
Acum, tot ce îmi doresc este să rămân sober fără pretenția de a mă gândi zilnic la asta. Sunt vigilentă, nu neglijez posibilele tentații. În mintea mea, pofta trebuie să fie transparentă. Să văd di colo de ea. Concret, vreau să fiu suficient de curioasă, de dornică și de provocată să aflu cu ce mă pot eu bucura azi?
Vă scriu de acasă deja. Primul meu an de abstinență l-am sărbătorit la peste 1400 m înălțime, pe vârful munților Tatra și da, a fost superb! O senzație unică în viață!
Cum e și cu neconsumul meu. Fiecare zi petrecută departe de pahar este o zi împlinită pentru mine!
Incurajările voastre sunt ca un buchet de bucurii pentru mine! Le primesc și le așez chiar lângă sufletul meu! Vă mulțumesc, dragii mei Aliata24, Vbc, Styx, Alliona și primavara! Mulțumesc tuturor!
Prin tot ceea ce am scris, am vrut să subliniez în special trei idei principale. Am reușit să renunț la consum decât atunci cand:
1. Mi-am făcut în prealabil o igienă mentală, una care să mă întărească psihic și emoțional.
2. Am avut un suport moral, unul de mentorat, la timpul și momentul potrivit.
3. M-am simțit cu adevărat pregătită.
Acum, tot ce îmi doresc este să rămân sober fără pretenția de a mă gândi zilnic la asta. Sunt vigilentă, nu neglijez posibilele tentații. În mintea mea, pofta trebuie să fie transparentă. Să văd di colo de ea. Concret, vreau să fiu suficient de curioasă, de dornică și de provocată să aflu cu ce mă pot eu bucura azi?
"Orice schimbare este grea la început, urâtă la mijloc şi minunată la final." Robin Sharma