021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Aplicatia mobila Alcohelp poate fi descarcata acum din App Store si Play Store.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti si Suceava: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Campulung Moldovenesc - Spitalul Municipal, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

PREZENTATI-VA :: Povestea mea.. codependenta

Aici puteti povesti experientele personale.
Avatar utilizator

Ambasador
Veteran
Veteran
Mesaje: 987
Membru din: 17 Apr 2017, 22:50
Zile de abstinență:
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Ambasador » 28 Mai 2017, 23:32

Diana. scrie:Bună, pot spune ca prietenul tău este un om norocos ca te are alături. La mine e mai greu. Trăiesc cu o persoană care îmi afirmă că ma iubeste, mi-a si dovedit-o de nenumărate ori. Nu consuma alcool nu fumează. Eu in schimb consum. Am episoade cam odată la o săptămână două când beau si cu greu ma mai pot opri. Uneori nu ma opresc decat când mi se face rău sau adorm. Am incercat de nenumărate ori să renunț dar nu am reusit. Nu pot sa imi explic ce se intampla cu mine atunci când ma decid să beau A două zi îmi este rău, uneori nici nu am mai ajuns la muncă. Dar cel mai mult ma afecteaza relația. După fiecare episod îmi face bagajele îmi spune sa plec, vrea să ne despărțim. Ma acuză, stiu ca are dreptate. Îmi este teama ca odată se va întâmpla acest lucru. Eu nici nu am multi prieteni și cu cei pe care ii am îmi este rusine sa vorbesc despre asta. Chiar nu stiu ce sa ma mai fac Imi e teama ca o sa imi iau zilele. Scuza-ma ca am vorbit despre mine. Ma repet e chiar un om foarte norocos prietenul tău. Lupta cu el nu il lasa, ajutat-l!! Eu mi-aș dori să am pe cineva care sa ma ajute


Buna seara Diana.

Am ales sa-ti scriu deoarece m-am regasit putin in povestea ta inca de cand am citit-o.
Pentru mine o buna perioada de timp, alcoolul nu a reprezentat altceva decat un somnifer. Unul fals, imi dau seama acum. Dar ma imbatam cu acest gand la propriu si la figurat. Mai des decat ti se intampla tie acum.. Totusi, am avut suficienta precautie sa nu las familia sa-mi fie afectata de acest viciu al meu. Stiam bine sa ma ascund. Consumam alcool cat sa ma pot trezi destul de bine a doua zi si sa imi reiau toate activitatile de peste zi fara probleme. Ce vad la tine, in ceea ce scrii? Puterea de a recunoaste boala. E pasul primordial. Apoi, regretele si constientizarea raului din viata ta. Iti dai seama ca ai o problema, o vrei schimbata, dar deocamdata nu stii cum sa faci. Esti la stadiul cand iti pui inca foarte multe intrebari. E timpul sa cauti adanc in trecutul si prezentul tau poate. Sa afli daca mostenesti genetic acest lucru, sau poate anturajul, sau factorul psihic sunt de vina? Ar fi util sa gasesti raspunsuri la toate aceste intrebari. Eu dupa ce am stiut motivele bolii mele, am inteles ca nu am alta solutie decat abstinenta. O abstinenta la care inca nu am ajuns, repet. Ma aflu in perioada de abtinere cum se spune, cand inca invat ceea ce inseamna viata de adict. Sunt ca un elev la scoala, iau foarte multe notite si incerc sa nu pic acest examen al abstinentei salvator. Te invit sa fii “colega” noastra in acesti primi pasi la “Scoala abstinentei” aici, pe Forum, printre toti acesti boboci si veterani minunati.
Iubeste viata. Atat te pot sfatui umil. Moartea este urata, crede-ma. Am avut ocazia sa vad pe cineva drag cum a plecat pe lumea cealalta zbatandu-se sa traiasca.. Isi dorea enorm sa mai traiasca! De cate ori ascult vorbindu-se despre ganduri sinucigase, am un sentiment de extrema furie. De ce sa faca cineva asta si mai ales, cu ce drept? Iar tu mai ales Diana, porti o boala de care te poti vindeca. Mai mult decat atat, ai un tratament gratis si la indemana ta: abstinenta.
E minunat sa te trezesti.. treaz fiind! :)

Avatar utilizator

Ambasador
Veteran
Veteran
Mesaje: 987
Membru din: 17 Apr 2017, 22:50
Zile de abstinență:
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Ambasador » 28 Mai 2017, 23:58

Sa ne mai scrii Nalina, cand vei mai putea.. Asteptam oricand vesti de la tine.
Noapte buna!
E minunat sa te trezesti.. treaz fiind! :)


Sunt autorul acestui subiect
Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Nalina » 29 Mai 2017, 10:32

Buna, voua, tuturor :)
Intru in fiecare zi si va citesc.
Zile senine sa aveti!

Diana, cum esti ?


Diana.
Boboc
Boboc
Mesaje: 10
Membru din: 26 Mai 2017, 10:02
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Diana. » 30 Mai 2017, 15:55

Hei, mulțumesc pentru încurajari. Stiu ca e o prostie sa te gândesti la moarte când viata e atat de frumoasa. Momentan sunt bine, nu am mai consumat alcool de o săptămână mi-am propus sa nu mai consum deloc, nu stiu daca voi reuși dar ma străduiesc din răsputeri. Da Ambasador ai dreptate, ma gandesc ca e si ceva genetic si experientele din trecut, am avut pe cineva drag care s-a sinucis intr-un mod foarte brutal și din nefericire am si fost martoră la acel eveniment, cu siguranță am rămas oarecum marcată. Iar legat de episoadele mele pot spune ca sunt destul de exagerate. Adică dacă consum bere, beau cel puțin vreo 7. La ultimul chef unde am fost invitata organizat chiar de firma la care lucram am pus stăpânire pe sticla de whisky si nici nu mai stiu cat am băut. O colega mi-a zis ca am băut o sticlă întreagă. Norocul meu a fost ca ă venit prietenul sa ma culeagă de acolo si sa ma duca acasa. Colegilor li s-a părut fun ce am facut, ca ne-am distrat. Nu m-ai zic ca am scapat si telefonul pe jos noroc ca e rezistent


Diana.
Boboc
Boboc
Mesaje: 10
Membru din: 26 Mai 2017, 10:02
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Diana. » 30 Mai 2017, 16:20

Și dacă tot sunt la capitolul destainuri.. Aici ma simt destul de bine sa va vorbesc despre mine si experientele mele(sper doar sa nu va plictisesc ) sunt o fire destul de introvertita, serioasă în mediile sociale, constiincioasa la muncă. Am 36 de ani, natura m-a dotat cu o stare de sănătate excelentă, cei care nu ma cunosc nu îmi dau mai mult de 27, 28 de ani. Atunci când beau devin altcineva sunt veselă expansivă, prietenoasă, na transform:) Alcool am inceput sa consum pe la 18 ani, din curiozitate, după aceea in cercul de prieteni cu care ieșeam prin oras. Treptat nici nu îmi dau seama când si cum consumam din ce in ce mai mult. Pe la 20 si de ani am inceput sa ma îngrijoreze situația asta. Am ajuns si la Aliat am participat la niste discutii, consilieri, in urma carora am ajuns la concluzia ca nu as avea o problema. Nu am mai venit. Și Here i am!


Joy
Veteran
Veteran
Mesaje: 6477
Membru din: 10 Dec 2011, 05:05
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Joy » 30 Mai 2017, 16:55

Buna Diana,

Pai cam toti incep asa, dorind sa iasa din "carapacea lor" si asta se intimpla cind bei...Cel mai bine ar fi sa-nveti din greselile
altora decit dint-ale tale...
In ceea ce priveste"mostenirea " genetica si asta este adevarat si cred ca si eu am avut in familie alcoolici, nu stiu pe cine, poate bunici dar si asta se poate menaja daca constientizezi si te tratezi la timp cu pastila zilnica de anstinenta ASTAZi NU BEAU...
Multa intelepciune, iti doresc!
''Viața este suma opțiunilor noastre'' Albert Camus


Sunt autorul acestui subiect
Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mai 2017, 22:05

Buna seara :)
Diana, ma bucur ca esti bine si se simte o doza buna de optimism in postarea ta :)

Pentru veteranii forumului, cei care stiu si doresc sa raspunda, am cateva intrebari si anume .. se regasesc printre voi persoane care au apelat la ajutorul unui psihoterapeut? Individual. Cum a fost? Ati mers voit sau la presiunea altor persoane? o recomandare imi puteti face? De ce o cer..? Pentru ca mai degraba m-as inspira din sugestiile cuiva care vorbeste din proprie experienta decat din site-uri de pe net ale diversilor psihologi sau diverselor clinici.
E adevarat ca un om care a rezonat cu x sau cu y se prea poate sa nu rezoneze si cu z.
Daca vreunul din voi a intalnit un specialist care sa fie si specialist dar si om, si sa simta ca e implicat oarecum mai mult decat cele 50 de minute punct cat dureaza sedinta, sau mai mult decat un test, doua de personalitate si un task pentru acasa.. va rog daca vreti si puteti sa imi faceti o recomandare.
Un alt motiv pentru care intreb este faptul ca stiu din proprie experienta ce inseamna sa ai nevoie de un dr atat bun profesionist cat si om. Mama mea a suferit o cadere psihica in urma cu 10 ani dupa ce tatal ei a murit si cred ca si ca urmare a depresiei au venit tavalug o multime de alte afectiuni. Umblatul pe la un numar foarte mare de doctori (de la psihiatri la neurologi, cardiologi, endocrinologi, hepatologi, internisti, ecografisti.. nu mai zic.. ) i-a facut mai mult rau decat bine in primul rand psihic vorbind. Fiecare psihiatru ii prescria alt tratament, fiecare ecografist vedea altfel decat ultimul.. de parca nu toti au facut aceeasi scoala. Am trecut cu ea prin consultatii de la 2 minute, reteta si "hai ca sunt ocupat, ne vedem peste 6 luni", la "cucoana.. esti bolnava la cap, atat si nimic altceva", la tratament cu iod radioactiv desi nu era necesar.. si multe. Mi-ar trebui pagini intregi sa povestesc experientele mele cu medicii. Foarte greu am reusit sa gasesc un doctor din fiecare specialitate care sa nu spuna ca colegul lui care a dat un anume tratament e un prost si nu are habar de medicina. Si care sa fie si bun medic si om, sa stie sa si asculte si sa arate putina bunavointa fata de pacient si de faptul ca are un isoric medical tulbure. Cel mai important din toata povestea asta a fost psihicul mamei care s-a deteriorat vazand cu ochii, dupa fiecare consult de genul asta sau tratament fara efect. Momente in care am invatat ca daca nu esti cat de cat stabil la mansarda, in sensul sa nu pui la suflet toate rautatile si nepasarea oamenilor din sistemul medical, poti ajunge o leguma umana.

Am scris mult. Se poate sa ma fi repetat si imi cer scuze.

Sper cu ocazia postarii de acum sa nu incalc in vreun fel regulile forumului cu privire la faptul ca cer un nume de terapeut (in sensul de reclama), si imi cer scuze de pe acum daca asta se va intampla.
Va doresc tuturor o seara linistita si ma bucur ca v-am descoperit :)


Airam
Veteran
Veteran
Mesaje: 994
Membru din: 21 Sep 2016, 14:06
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Airam » 31 Mai 2017, 11:22

Nalina, poate ai scris, dar n-am retinut, din ce oras esti?


Sunt autorul acestui subiect
Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Nalina » 31 Mai 2017, 22:03

Nu cred ca am zis. Din Bucuresti.


Airam
Veteran
Veteran
Mesaje: 994
Membru din: 21 Sep 2016, 14:06
Gen: Feminin - Feminin

Re: Povestea mea.. codependenta

Mesajde Airam » 31 Mai 2017, 22:17

Nu te pot ajuta, dar sunt persoane pe forum, din Bucuresti.

Înapoi la “PREZENTATI-VA”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 74 vizitatori