021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Li se intampla si femeilor. Help!

Aici puteti povesti experientele personale.

Sunt autorul acestui subiect
Miss
Boboc
Boboc
Mesaje: 7
Membru din: 22 Mai 2018, 01:47
Gen: Feminin - Feminin

Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #1 scris

Mesajde Miss » 22 Mai 2018, 02:32

Buna seara, tuturor.
Vreau sa incep prin a spune ca imi este oarecum greu sa scriu pe acest forum, asa cum mi-a fost foarte greu sa realizez si sa accept ca sunt alcoolica. O sa va spun putin despre mine, ca sa va faceti o idee despre situatia in care sunt.
Sunt o femeie la prima tinerete ca sa spun asa, adica nu am implinit, inca, 30 de ani. Despre mine, stiu sau stiam ca sunt foarte frumoasa. Sunt si foarte inteligenta, genul ala care a castigat premii la scoala chiar si nationale. Dar, recent, am acceptat ca sunt alcoolica. Stiam asta de mult, dar cel mai greu a fost sa accept.

Primele experiente cu alcoolul le-am avut pe la 15 ani. Provin dintr-o familie destramata, am locuit doar cu mama si de-a lungul anilor am intampinat tot felul de probleme. Asta m-a facut ca pe la 15 ani sa imi gasesc refugiul in alcool. Problemele de familie nu sunt o scuza, stiu, dar cand esti mic si prost... asta este. Pe atunci nu beam masiv, ocazional, in weekend, etc. Asta pana pe la vreo 22 de ani, cand am inceput sa lucrez, ma consideram indpendenta, financiar eram, cel putin si mi se parea ca mi se cuvine sa ma simt bine si ca sunt stapana pe situatie. Nu imi amintesc exact cum a decurs perioada dintre 22-24 de ani, dar cred ca si atunci beam aproape in fiecare zi. De pe la vreo 24 stiu sigur ca am baut aproape in fiecare zi. Beam cel putin o sticla de vin pe seara, iar in serile mai proaste, ajungeam la 2-3. Nu ma dadeam in spate de la nimic, bere, tarie, beam orice. Beam pana ramaneam inconstienta, de cele mai multe ori. Noroc ca faceam asta cu prietenul meu sau cu prietenele si nu s-a intamplat nimic rau. Adica mai rau decat sa raman inconstienta. Si atunci mi se parea ca sunt in control, cuvantul alcoolic ma amuza, nu imi inchipuiam cum cineva poate ajunge alcoolic.

In toti anii astia am baut pentru ca mi se parea ca am tot felul de probleme, ba de natura sentimentala, ba de natura sociala, ba de natura financiara. Acum realizez ca le aveam tocmai pentru ca beam. Intrasem intr-un cerc vicios.

Cu toate astea am reusit sa am cateva joburi foarte, foarte bune si am realizat cateva lucruri minunate. DAAAR, ca de fiecare data cand te confrunti cu problema asta, nici deciziile proaste nu au intarziat sa apara. Aveam cate o reusita, apoi o decizie proasta, pe care trebuia sa o repar, reuseam si asta, iar alta decizie proasta, pana cand gravitatea deciziilor proaste a devenit covarsitoare, mai ales pe fondul starilor de depresie, anxietate si debusolare pe care le aveam. Repet, cercul ala vicios, sunt sigura ca stiti la ce ma refer. Acum 3 ani am renuntat la un job minunat ca sa imi iau unul mai putin minunat, dar care era mai lejer si care imi permitea sa beau mai mult. Probabil subconstientul a actionat. Cand am avut un moment de luciditate si am realizat ce am facut, am inceput, ce credeti, sa beau si mai mult. Aveam dimineti cand beam o sticla de vin, inainte sa ajung la munca. la 7 dimineata. Si lucram intr-un cadru destul de sobru.

Mi-am pierdut complet, complet, stima de sine si bineinteles ca daca mi-am pierdut-o eu si-au pierdut-o si cei din jurul meu. Mi-am pierdut aproape toate prietenele din cauza alcoolului pentru ca faceam destul de urat cand beam si o luam razna. De asta nu imi pare rau, erau oricum oameni cu care nu m-as fi asociat in mod normal, dar voiam sa am prietena de pahar care sa nu ma judece. Asta era unicul meu standard.

Am lasat oameni sa imi faca rau si sa profite de slabiciunile mele, de fricile, anxietatea si lipsa stima de sine de care sufeream, oameni pe care oarecum ii desconsideram, dar i-am lasat. Si nu ma refer neaparat la barbati sau la genul ala de lucruri. Pur si simplu, social. Acum sunt furioasa, dar stiu ca trebuie sa accept ca eu le-am dat puterea asta.

Acum un an am iesit din jobul pe care il aveam, extrem de toxic de altfel, o perioada am mai facut niste alegeri oribile, dar macar am inceput sa caut o iesire, sa imi dau seama ca trebuie sa imi schimb viata. Tot acum un l-am cunoscut pe prietenul meu, care mi-a dat calmitatea de care aveam nevoie si tot atunci am realizat ca trebuie sa ma las de alcool, ca sunt o persoana capabila, ca pot realiza multe, dar pentru asta trebuie sa fiu eu insami.

In anul care a trecut, am baut, bineinteles, dar am inceput sa imi doresc din suflet sa nu o mai fac si sa realizez ca voi avea viata pe care mi-o doresc DOAR daca imi revin. Recent am obtinut jobul meu de vis, in strainate, iar acum 5 zile, dupa o saptamana in care am baut de dimineata pana seara, o saptamana pe care aproape nu mi-o amintesc, am decis sa spun STOP.

Nu stiu daca cineva va avea rabdare sa citeasca atat, sper sa aiba.

Zilele astea m-am simtit asa si asa. Intr-o dimineata m-am trezit bine, plina de energie si optimism, in alta irascibila si paranoica. Tin in frau starile mergand la sala, m-am hotarat sa merg zilnic. Am inceput sa iau multivitamine cu pumnul si sa am cea mai sanatoasa si plina de nutrienti dieta posibila. In ciuda tarilor contradictorii, sunt extrem de mandra de mine, sunt foarte fericita si optimista. Regret enorm anii pe care i-am pierdut, sa zic asa, dar ma bucur ca pe ici pe colo, am realizat lucruri incredibile.

As vrea sa va intreb, oare in situatia mea, ar fi mai bine sa nu mai beau NICIODATA? Sunt in stare sa fac si asta, dar mi se pare nerealist sa nu ma mai bucur niciodata de un pahar de vin rosu, care este preferatul meu. Ma gandesc ca daca trece o anumita perioada, poate imi voi recapata controlul. Pe de alta parte, ma gandesc ca poate voi face prostia sa recad in capcana si acum vorbeste alcoolul pentru mine, pentru ca probabil sunt inca in sevraj.

Iar starile pe care le am, de confuzie, depresie, tristete, invidie pe oamenii care nu au trecut prin asa ceva, furie, vor trece? Adica logic stiu ca vor trece, dar am impresia ca voi ramane asa pe viata. In ultimele luni am stat aproape numai singura pentru ca prietnul meu munceste, dar in cateva zile trebuie sa imi incep jobul imi voi reface viata sociala si voi face ce imi place. Ma gandesc, adica sper, ca daca singura am trecut prin asta si am reusit sa ma opresc, imi va fi mai usor atunci.

Ce spuneti? :)

Va multumesc anticipat, va salut si va doresc multa putere si lucruri frumoase!

P.S. Cel mai mult ma confrunt cu starea de vina si de rusine, fata de mine insami, ca am lasat sa ajung in punctul asta. Sper sa treaca si sa imi recapat stima de sine si sa fiu fata care stiu ca pot fi, care se iubeste si respecta.

Sunt autorul acestui subiect
Miss
Boboc
Boboc
Mesaje: 7
Membru din: 22 Mai 2018, 01:47
Gen: Feminin - Feminin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #2 scris

Mesajde Miss » 22 Mai 2018, 05:38

Buna, Iliuta! Iti multumesc mult pentru raspuns! Din ceea ce spui, reiese ca esti bine si ca ai avut succes in a renunta. Felicitari! Ma bucur enorm!!
Faptul ca ai postat sub pseudonim este de inteles. Femeile sunt mult mai stigmatizate in societate pentru consumul de alcool si, mai ales, pentru abuz. In societatea "normala". Am pus ghilimele pentru ca nimeni nu este normal sau anormal, doar ca alcoolismul poate fi greu de inteles, iar noi suntem judecati de multe ori.
Si eu m-am gandit cum sa postez, dar am hotarat sa fiu sincera. Am fost atat de sincera si obiectiva cum nu am fost cu nimeni, nici macar cu mine.
Credeam ca ma voi simti mai rau, sa imi recunosc, in primul rand, mie lucrurile astea. Dar cand am terminat de postat, mi-au dat lacrimile de usurare.
Am citit si alte postari, bineinteles si parca alcoolul nu mai pare un asa monstru sacru si puternic atunci cand vorbesti despre el si cand auzi povestile altora.
Nu vreau sa ma mai simt niciodata mahmura, sa fiu depresiva din cauza alcoolului, sa imi fie rusine ca eu sunt mereu cea care bea cel mai mult la o masa indiferent cati barbati sau femei sunt acolo. Asta este una dintre cele mai mari motivatii. Si sa imi ating potentialul.

Ma bucur ca sunt oameni ca voi, care poate ca nu mai duc o lupta interioara crancena, dar isi iau din timp sa scrie. Ajuta!
Avatar utilizator

And_y
Veteran
Veteran
Mesaje: 200
Membru din: 31 Aug 2017, 17:26
Gen: Masculin - Masculin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #3 scris

Mesajde And_y » 22 Mai 2018, 08:14

Buna dimineata Miss si bine ai venit!

Ma regasesc total in povestea ta. Eu eram gata sa renunt la serviciu si stau acasa un an de zile (cheltuiam toate economiile), am inceput sa beau la prima ora a diminetii, de starile depresive ce sa mai zic, unele persoane care profitau de mine ca deh eram generos.
Am un tata alcoolic si cat mi am dorit si m am silit sa nu fac ca el am ajuns si eu la fel.
Desi am doar cateva luni de abstinenta eu zic ca se merita.
Nimic nu e intamplator.

colica zis alcoolica
Veteran
Veteran
Mesaje: 2343
Membru din: 11 Iul 2011, 11:23
Zile de abstinență: 25,06,2012
Zile de abstinență:
Ani de abstinență: 1 an
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #4 scris

Mesajde colica zis alcoolica » 22 Mai 2018, 09:05

Buna Miss si bine ai venit pe forumul Alcohelp , un forum care mie personal mi-a salvat viata .
As vrea sa va intreb, oare in situatia mea, ar fi mai bine sa nu mai beau NICIODATA?

La o betie acum vreo 18 ani ,am confundat baia cu bucataria si wc-ul cu galeata de gunoi , iar a doua zi maica-mea mi-a spus ceva de genul , pe un ton pentru prima data calm ,nu rastit :
,,- Mama , cred ca tu nu ar trebui sa mai atingi niciodata in viata ta picatura de bautura !"
eu i-am raspuns cu capul plecat
,, -Da " doar cu buzele ,dar in mintea mea mi-am dat un alt raspuns :
,, - Vezi prostule , iar te-ai "imbatat ca porcul ", data viitoare trebuie sa bei mai putin !"
Pentru ca nu concepeam sa nu mai beau Niciodata , mintea mea refuza .
Aici am auzit pentru prima data de programul de 24 ore , sa fiu atent sa nu beau astazi , sa nu ma gandesc la maine , la poimane , , doar astazi sa nu ating picatura de alcool . Da , in alcoolism unica solutie este abstinenta pentru ca este o boala , o boala progresiva , incurabila potential mortala .
Priogresiva , inseamna ca o sa fiu din ce in ce mai rau daca constinui consumul si nu importa perioada de abstinenta .
Incurabila , inseamna sa nu ma amagesc ca , daca nu am baut o perioada de timp mi-a trecut si pot sa gust si eu o gura de bere , gin etc.
Si pentru ca este o boala nu mai vorbesc urat cu mine gen ,, Prost , bou , etc "si m-am iertat pentru cei 20 de ani pierduti , eu izolandu-ma pe atunci pentru perioade lungi de timp .
Bine ai venit Miss si sper sa ne citim cat mai mult timp de acum inainte si iti multumesc ca ai scris , mi-ai adus aminte de mine .
,,Cine tine prea mult la viata sa si-o va pierde "
Avatar utilizator

Ambasador
Veteran
Veteran
Mesaje: 1335
Membru din: 17 Apr 2017, 23:50
Zile de abstinență: 14,08,2021
Zile de abstinență:
Gen: Feminin - Feminin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #5 scris

Mesajde Ambasador » 22 Mai 2018, 09:12

Ajuta!
Cu adevarat ajuta Miss. Acest forum, acesti oameni minunati de aici, aceste povesti incredibile de viata! Si tu ajuti. TE AJUTI si NE AJUTI deja inca de la prima pagina a topicului tau. Cat de buna ti-a fost inspiratia sa-ti faci cont! Imi aduc aminte anul trecut pe vremea aceasta eram intr-o continua vanatoare de raspunsuri, si inca mai sunt.. Sigur ca da, simplitatea intelegerii acestei boli aduce o vindecare mult mai eficienta, daca ma intrebi pe mine. Eu am gandit de multe ori prea complex, am tot cautat mecanisme proprii de a ma salva. Adevarul este insa cel general valabil pana la urma. Sa NE TINEM DEPARTE DE PRIMUL PAHAR si sa ne promitem zilnic acel "AZI NU BEAU". Fara prea multa contabilitate, fara prea multa folozofie. Dupa un an de incercari abstinente, asta e concluzia mea sincera. Si ar mai fi ceva. Ceva ce pe mine m-a ajutat enorm in momentele de nesiguranta. Mereu am avut asta in minte. Cat de NEOM ma simteam diminetile! Cat de putin femeie ma simteam de fapt! Asta apropo de stima de sine scazuta de care vorbeai. O poti recastiga fara probleme doar cu un singur tratament numit ABSTINENTA! Iar laurii, ii vei culege in fiecare zi. Vei observa: o imbunatatire a starii psihice si fizice, un optimism crescut, o energie de invidiat si tot asa.. Le vei vedea singura negresit iar toate acestea te vor motiva pe parcurs. Sa tii insa aproape de noi, de forum, de veteranii acestui forum care au facut mult bine prin scrierile si sfaturile lor. Te asteptam cu cele mai frumoase noutati posibile Miss!

PS: Iliuta DRAGA MEA. Uff cat am asteptat sa iti spun asa si aici! E O ZI MARE!!! Ai facut o marturisire extraordinara, cu adevarat eliberatoare si stiu cat de bine trebuie sa te simti azi mai ales. Te felicit din toata inima pentru curaj! Esti feminina, esti frumoasa, esti luptatoare. Ai in spate atatia ani de abstinenta iar povestea ta este un model de inspiratie pentru toate femeile care isi doresc cu adevarat abstinenta!
"Orice schimbare este grea la început, urâtă la mijloc şi minunată la final." Robin Sharma

Airam
Veteran
Veteran
Mesaje: 1217
Membru din: 21 Sep 2016, 15:06
Gen: Feminin - Feminin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #6 scris

Mesajde Airam » 22 Mai 2018, 10:47

Draga Miss, da...li se intampla si femeilor.
Felicitari noua, celor care incercam sa ne oprim din consum. Nu mai fi asa dura cu tine, timpul nu-l poti intoarce inapoi. Esti tanara, te poti bucura de viata de acum inainte si sa vezi ca se poate sa fii fericita si fara acel pahar de vin rosu.
Nu cred ca o sa poti consuma controlat. Nu-ti recomand sa incerci. Poti fi vesela si fericita si fara alcool. Iti spun asta din experienta mea.
Te imbratisez draga mea.
P.S. Iliuta draga, ma bucur mult ca in sfarsit, putem vorbi, de la femeie la femeie.

Sunt autorul acestui subiect
Miss
Boboc
Boboc
Mesaje: 7
Membru din: 22 Mai 2018, 01:47
Gen: Feminin - Feminin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #7 scris

Mesajde Miss » 22 Mai 2018, 13:37

Buna, tuturor! Wow, este tot ce pot sa spun. Va multumesc mult pentru raspunsuri. Cred ca este una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat in legatura cu problema asta, sa scriu pe acest forum. Astazi am intrat in a 6-a zi de abstinenta si nu as mai vrea sa le numar, neaparat, dar am facut-o pentru ca nu stiu cand a mai trecut o asemenea perioada fara sa beau. Inca ma gandesc la alcool. Sunt ganduri aparaent nevinovate, cred ca le stiti, de genul "Un pahar la nu stiu cat timp, nu o sa fie o crima si nu ma va afecta". Dar exact cu genul asta de ganduri m-am pacalit si in trecut. Si tot la fel cred ca ma puteti aproba ca paharul ala va duce inevitabil la cateva sticle.

@And_y, felicitari!!! Ma bucur enorm pentru tine!!! Stiu ce spui cu serviciul, te inteleg. Am povestit ca si eu am renuntat la joburi mai bune, in defavoarea altora, care imi permiteau sa beau. Deci, inteleg. Sper ca esti bine si din punctul asta de vedere, al jobului.

@Colica zis Alcoolica, ai perfecta dreptate. De fapt, pana nu accepti faptul ca nu trebuie sa te mai atingi nici macar de primul pahar, nu te prea poti indrepta spre vindecare. Zilele trecute m-am trezit cautand prin bani o hartie cu care sa merg sa imi iau o sticla de vin sau niste bere, ceva. Am zis ca o bere sau un cidru nu imi pot face nimic. Apoi, cand am realizat ce fac, mi s-a derulat in minte scenariul apocaliptic (exagerare intentionata) in care ma trezesc peste cateva zile din betie, fara sa ma ocup de ce am de rezolvat, cu toate starile adiacente si am inceput sa zambesc. Am pus banii la loc si mi-am vazut de treaba.

@Ambasador Ai perfecta dreptate, asta a fost si filosofia mea in legatura cu toate lucrurile nocive din viata. Stiu ca lupta interioara si asa a fost mare, cu consumul ma refer, nu trebuie sa fie asa si cu abstinenta. Stiu ca cel mai bun lucru este sa iti impui ca nu bei, sa faci asta o parte din tine, apoi sa te bucur de treburile zilnice cat de bine poti, sa te bucuri de momente si de oameni si sa ai grija de tine. Pentru ca toate astea nu se mai intampla cand esti sub influenta alcoolului. Nu trebuie sa ne mai tortram. Intr-adevar, deendenta este destul de simpla, in intregul ei, asa poate fi si filosofia absinentei. Felicitari, apropo!!! Si da, este o parte a alcoolismului diferita pentru femei. Faptul ca nu mai ai grija de tine. Ca nu te mai ingrijesti ca femeie!!!! Eu eram o persoana foarte pasionata de creme, cosmetice, haine, fitness toate lucrurile astea placute si feminine. Nu vrei sa stii cum ajunsesem. O sa povestesc la un moment dat, pentru ca vreau sa va fac sa radeti.(in sensul ca o sa va amuzati in sensul bun, pentru ca fiecare trecem si prin stadii de degradare fizica, mai grave sau nu, dar ne revenim odata cu abstinenta) Rad si eu acum cand scriu asta!!!😂😀😀 Noroc ca am avut gene bune si ca nu i-am facut corpului meu cine stie ce ireparabil.

@Airam Am inceput sa nu mai fiu asa dura. Uneori imi vine sa plang ca am luat decizia asta cu adevarat, sincer si ca pot sa am din nou incredere in mine. Pentru ca alcoolul ma facuse sa nu mai cred in mine, in primul rand. Mi se parea ca sunt neajutorata, slaba, jalnica, etc. Cunoasteti. Iti multumesc din suflet. Si da, in fiecare zi, ideea ca ma pot bucura de viata chiar si fara un pahar de vin devine din ce in ce mai realista si mai placuta.

Va multumesc tuturor, inca o data.

Pe mine, m-au ajutat in decizia luata si programele de dezvoltare spirituala si personala. Este un tip, Tonny Robbins il cheama, este speaker motivational. Daca vrea cineva sa il incerce, el lucreaza foarte mult pe partea psihologica. (sper ca am voie sa dau nume din astea, va rog sa imi spuneti daca nu). Si bineinteles, cred ca o stiti pe Louise Hay, cu cartea ei-"Poti sa iti vindeci viata". Multora Louise li se pare aiurea, dar ea vorbeste despre dragostea de sine, iar cartea si toate programele ei pe mine m-au ajutat enorm.(Desi sunt o persoana sceptica) Pentru ca, pana la urma, ce ne-a facut sa renuntam la alcool? De ce suntem aici? Pentru ca ne-a mai ramas ceva iubire pentru noi insine, care a iesit la iveala si eu cred ca dragostea asta de sine este cea mai puternica motivatie si cel mai eficient mod de a trai frumos, spre binele nostru.

Va imbratisez pe toti, felicitari pentru veterani, care au renuntat, felicitari si pentru cei care sunt la inceput de drum si va tin pumnii.

Sunt autorul acestui subiect
Miss
Boboc
Boboc
Mesaje: 7
Membru din: 22 Mai 2018, 01:47
Gen: Feminin - Feminin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #8 scris

Mesajde Miss » 22 Mai 2018, 13:47

Apropo, @And_y, in legatura cu generozitatea. Pentru ca eu am muncit mereu, am avut joburi unul bunicel, altul foarte bun si bani mereu incat sa nu cer nimanui, cred ca vreo 6-7 ani le-am platit incontinuu "prietenelor" bautura si cafelele in oras, etc. Intr-una. Imi pare rau doar ca am facut asta pentru o fata care a trecut de 30 de ani, nu a muncit O ZI in viata ei si nici nu are de gand sa o faca vreodata si tot ce isi doreste este gaseasca pe unul, pe altul care sa ii ofere macar strictul necesar. Puteam sa ajut niste copii sarmani cu banii astia. Era o fata care s-a tinut ca scaiul de mine ani buni, m-a sfatuit mereu prost, ii vedeam invidia de fiecare data, dar ametita mereu... nici nu ma interesa. Sa nu mi-o luati in nume de rau ca povestesc asta. Sper sa trec si peste frustrarile astea cate mai repede.

Am lungit paranteza.

Va imbratisez!

Sunt autorul acestui subiect
Miss
Boboc
Boboc
Mesaje: 7
Membru din: 22 Mai 2018, 01:47
Gen: Feminin - Feminin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #9 scris

Mesajde Miss » 22 Mai 2018, 13:56

@Iliuta Felicitari!!!!! Nici nu stii cat ma bucur pentru tine, ca te accepti in totalitate! Pana la urma, este alegerea fiecaruia cat vrea sau nu sa marturiseasca si cu cat se simte confortabil sa spuna, dar sa te accepti in totalitate este eliberator. Eu nu am spus NIMANUI, NICIODATA ca am o problema, este prima data cand vorbesc deschis si sincer si va sunt extrem de recunoscatoare ca am avut sansa sa fac asta. Multumesc.

Sunt autorul acestui subiect
Miss
Boboc
Boboc
Mesaje: 7
Membru din: 22 Mai 2018, 01:47
Gen: Feminin - Feminin

Re: Li se intampla si femeilor. Help!

Răspunsul #10 scris

Mesajde Miss » 22 Mai 2018, 20:06

Iliuta, te cred pe cuvant ca esti o femeie capabila si tenace. Asta este si unul dintre motivele pentru care ai luptat, probabil.

Eu mi-am dat seama astazi ca am nevoie de consiliere psihologica sau psihiatrica si de tratament. Ziceam ca locuiesc cu prietenul meu, care este un om linistit, intr-adevar, dar a inceput sa devina foarte nepasator si rautacios, plus ca atunci cand este acasa nici macar nu prea vorbeste cu mine. In afara de el, nu am pe nimeni aici, astept sa imi incep jobul si sper sa fie mai bine. In cateva zile as avea un interviu pentru o companie si mai buna, dar imi este teama ca daca merg in starea in care sunt nu o sa fac mare lucru si o sa cad si mai mult psihic.

Spun ca mi-am dat seama ca am nevoie de consiliere si tratament pentru ca am avut o stare foarte, foarte urata, de depresie, amestecata cu anxietate, cu furie, fata de prietenul meu si de toata lumea. Ma simt singura, ca si cum nimanui nu ii pasa si nimeni nu ma apreciaza, nici macar baiatul cu care stau in casa, desi fac eforturi in fiecare zi(gatesc, incerc sa fiu cat mai draguta si sa ma port cat mai frumos, in ciuda a ceea ce simt)

Momentan, nu pot merge la medic, pentru ca in dimeniul meu nu ai voie sa profesezi daca urmezi tratament psihiatric de orice fel si cred ca in tara in care sunt, companiile au acces la isoricul medical. Nu vreau sa risc.

Ma simt pierduta si imi este groaza ca poate o sa renunt si o sa beau din nou. :(

Înapoi la “POVESTEA MEA”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Bing [Bot], Google [Bot] și 144 vizitatori