Mama mea bea

[Alice]

Bună ziua,
Nu știu dacă am scris unde trebuie, ca și subiect, nu sunt familiarizată cu site-ul. ... scriu pentru ca nu știu ce sa mai fac. Mama bea de mulți ani, și parcă e din ce în ce mai grav. Am discutat de sute de ori, în toate felurile posibile. Noi aveam o relație foarte apropiată, dar din motivul ăsta, am stricat multe intre noi. Locuim împreună, eu ea, soțul meu și băiețelul meu de 2 ani jumate. Știți ca pe ea mă bazez pentru a sta cu cel mic, nu merge încă la grădiniță. Plus ca ea e o femeie foarte buna, calma, harnică, ne iubește mult....etc. Dar bea, nu zilnic, are perioade mao bune, altele mai proaste. Și când bea ea, se vede imediat. Și când o văd, mi se zbarleste parul, mă enervez foarte rău, mă streseaza subiectul ăsta și ca nu am putut sa o conving până acum să nu mai bea. Ne certăm, își revine, trecem peste, și iar se repetă. Grav e că o vede toată lumea, adică soțul, fratele meu care știe situația, și alții care se mai nimeresc pe la noi fix când nu trebuie. Îmi e rușine, îmi e și mila de ea când îi reproșez atâtea, îmi e rușine față de ceilalți, dureaza de prea mult timp și mă simt neajutorata, simt ca nu mai pot sa fac nimic, sa o am din nou pe ea, cu care mă înțelegeam atât de bine. Îmi ea frica ca bea și când rămâne cu copilul, ca nu e atentă la ce are de făcut, pentru că am mai vazut-o băută deși era doar cu copilul acasă.... azi deși știa ca am treabă și tre sa rămână cu ăla mic, a luat câteva guri pe ascuns de dimineață, am descoperit -o imediat, i-am atras atenția, a zis ca nu are nimic, ca știe ea, l-a culcat pe cel mic, și am vazut-o ca a ieșit din cameră, m-am dus după ea a la bucătărie, am prins-o cum bea din sticla iar, deși îi spusesem ca nu trebuia sa bea azi.... :((( am tipat la ea, am lasat-o în pace...dar se transformase și mai rău, că începea sa-și facă efectul. Asta înseamnă ca stă cu gândul la băutură și nu se poate controla.
Când e treaza și vorbim, suferă, zice sa o las în pace, eventual dacă nu-mi convine, asta e. Nu accepta ca am dreptate și ca îi reproșez eu.
Ce mă fac? Unde sa mă duc?? :((((

[Danutza]

Citind asta, stau sa ma gandesc ca fiica mea de 9 ani zice exact acelasi lucru: mama mea bea, venea acasa cu prietenele sa se joace si cand isi cauta un pahar sa bea apa... Gasea paharul meu de vin... Imi tragea o privire... Dureroasa. Apoi ma imbatam, adormeam lemn... Si o auzeam cu zice: asa e ea... Cand eram prea beata, furam cheile si dormeam cu ele sub cap sa nu poata iesi din casa sa stie lumea ca.. Mama e beata. Ma rog . pt fiica mea am fost un monstru de copil, sa nu mai zic bataile si tipetele asupra ei, fiul meu e mic si inca nu a vazut. De asta am tras tare sa renunt si acum trag zilnic spre abstinenta si de aia sunt intre voi si eu.. Un mic fir de nisip in desert, momentan sa fiu ajutata, ca sa pot trai in continoare pentru sanatatea mea, pt sanatatea mea mintala si pt copiii mei care si asa saracii au dus o viatza de... Rahat. Mergeam cu ei la magazin, luam un bidon de bere, ei cereau ceva eu raspundeam: ce? Voi nu stiti ca eu nu sunt ca bunicii vostri? Eu sunt saraca.... Nu cred ca e nevoie de mai multe cuvinte .....