021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Aplicatia mobila Alcohelp poate fi descarcata acum din App Store si Play Store.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti si Suceava: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Campulung Moldovenesc - Spitalul Municipal, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

PREZENTATI-VA :: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Aici puteti povesti experientele personale.

Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 16 Ian 2019, 23:54

Buna seara

Sunt intr o relatie cu un barbat de 54 de ani, de 3 ani jumate, eu sunt mai mica cu 10 decat el. Nu avem copii impreuna. Problema mea grava acum e ca el e alcoolic. Cand l am cunoscut bea mult, zilnic. De altfel un barbat bun, fermecator, grijuliu. Eu, neavand alcoolici in familie sau prieteni foarte apropiati alcoolici, nu mi am dat seama exact ce presupune. Doar bunicul a lucrat la spitalul de psihiatrie din Cluj Napoca, si el ce mi mai povestea de alcoolici sau oameni cu alte probleme.
M am mutat la Bucuresti cu serviciul cand am intrat in relatie cu el, locuiescu el, el are 3 copii majori, plecati in Anglia la munca. Unul din baieti era dependent de etnobotanice, acum de alcool...cica s a lasat de droguri, ceea ce eu nu prea cred, dar nu ma bag.
A inceput sa ma deranjeze ca bea zilnic si am facut acum un an o intelegere cu el sa nu mai bea zilnic o sticla de vodca ci sa mai renunte la atata alcool, sa bea macar o zi da, o zi ba, sa mai dea pauze si ficatului aluia. A reusit in mare, cu exceptia vacantelor si a sarbatorilor. A trecut pe coniac cu gheata si suc, whiskey cu suc acidulat si gheata. I am spus inutil ca se imbata cu apa rece, ca o sticla de alcool oricat ar dilua-o la tarie cu suc si gheata, cantitatea de alcool e aceeasi, ba mai mult, intra mai repede in sange. Alcool nediluat nu prea bea, dar degeaba, cantitatea .... si ritualul, seara la 7 incepe.
Se cheama ca este alcoolic, nu? Cronic?
Eu sunt cu un picior de plecare, i am spus ca mie mi ar placea sa nu mai bea deloc, ca intr adevar a fost o greseala din start sa accept o relatie cu un alcoolic, si ca da, la inceput nu am protestat, dar cu timpul m-a frustrat. Uneori se revolta pe intelegerea asta. M am enervat si eu, am stat cu gura pe el o vreme. Acum am obosit si m am cam resemnat. El e intr o faza de negare, i am propus sa mergem amandoi la un psihoterapeut de cuplu, sa incepem de undeva, nu vrea.
I am spus ca ma frustreaza ingrozitor cat bea si ca singur nu stiu daca va reusi sa se lase, asta daca va vrea vreodata. Si ca mi ar placea sa se lase pentru el in primul rand, ca sa faca totusi cum crede.
E in negare si ca plec....mi am propus sa plec la sf lui iunie acasa. Aseara am anulat si rezervarea pe booking.
De multe ori mi era groaza cand plecam in vacante fiindca el conduce masina, eu nu am carnet. Cu greu l am convins sa nu mai urce baut la volan, chiar si pe distante scurte cum se scuza el, si efectiv am refuzat sa mai urc cu el in masina, baut fiind.

Am descoperit cele 2 carti "Labirintul codependentei" si "Iesirea din labirint", le citesc in paralel. Timpul meu e limitat, m am apucat sa scriu si un jurnal. Continui sa merg la sala de sport pana ma mut inapoi acasa, la Cluj.
Atat de rau imi pare pt el, dar si pt mine....e un om bun, harnic, dar alcoolul? Il tampeste....


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 17 Ian 2019, 00:00

Din pacate nu am cum sa l ajut :( nu stiu cum, nu pot...el nu are nicio problema...l am intrebat de ce bea? Ii place.
Eu am o problema, recunosc, nu suport alcoolul in exces, dependenta de alcool. Si eu consum alcool din an in Pasti, imi place Sampania si tequila, dar nu doresc sa-mi pierd luciditatea.

Nu am cum sa intervin in relatia asta de dragoste el-alcool.... imi pare rau si pt mama lui care are 78 de ani si e singurica.... simt ca trebuie sa plec. Este o situatie careia chiar nu pot sa i fac fata, nu este lupta mea. Acasa, la Cluj, am parintii, casa, prieteni, am si aici prieteni la sala...la serviciu sunt iubita si la Cluj, si aici...credeti-ma ca nu mai sunt dispusa sa-mi fac planuri cu o mutare pt restul vietii in Buc si sa raman cu el, nu am cum. Este incredibil ca poate exista asa ceva, ca unii oameni sa fie atat de impasibili, lipsiti e empatie....de iubire as putea spune :( daca te iubesti pe tine, nu ai cum sa ti faci asa ceva!!! Si nici celor din jur!
Am plans un pic, asta e..


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 17 Ian 2019, 00:21

Fragment din fila de jurnal...

Undeva am citit ce inseamna codependenta, aici e conturata mai clar (in carte). Ideea gasita e ca un codependent este dependent de obiectul viciului dependentului, deci alcoolul la mine. Si asa si este. Mi aduc aminte ca eram cu el la L in vizita, intruna din zilele saptamanii, si era 1 noaptea, mie imi era somn, voiam acasa, mergeam la munca a doua zi si io am mari probleme cu trezitul. El nu-si terminase sticla de vodca (si o aducea cu el ori de cate ori mergeam in vizita) si atunci m-am revoltat cu voce tare, fata de cei prezenti, ca noi nu putem pleca acasa pana nu termina sticla, adica doza? Ca sunt dependenta de sticla lui?! Orizontul meu, larg inainte, se redusese fix la o sticla.

(am fost casatorita)
In casnicia mea eram codependenta de munca si de posturile religioase pe care le tineam impreuna cu C. Viata noastra de atunci pendula intre posturi, cand recuperam tot ce n-am trait sau de ce nu ne-am putut bucura pe timpul posturilor, care, adunate, faceau 4 luni pe an. Cluburi, baruri. Asta era. De la munca direct la bar. Baute. Eu beam maxim 2 beri, C nu. El whiskey cu energizant. Postul era post, dragoste nu faceam si cat imi doream, era post. Codependenta de munca, hm, erau perioade cand munceam 24-36 de ore si 4 ore de somn si totul se repeta. Ma erodase fizic. M-am apucat sa frecventez o sala de sport, prin niste prieteni, primisem un abonament valabil vreo 10 ani. Mai lasasem barurile, nu mergea si sport, si baruri. Imi placea la sala, dansuri de toate felurile, step-aerobic, fat-burn, ce mai, era lumea mea. M-am revazut cu C, fostul sot, in 2018 sa rezolvam o ultima problema in ianuarie si in martie, parea sfarsit. Cred ca pastrase ritmul sustinut de munca. Era aproape de epuizare, transfigurat, isi cauta niste parghii de scapare dintr-un ritm infernal.

El visa candva sa muncim mult-mult pana cumparam 10 garsoniere si sa traim din chirii, eu doar la gandul cat mai aveam de tras pentru asta, neavand copii, ....voiam un pic de relaxare...

Dupa un an de la divort, fostul imi spusese ca abandonase alcoolul :))) Doamne, si niciodata, dar chiar niciodata nu-i reprosasem nimic, nu considerasem sa aiba el vreo probl, dar, pentru el se pare ca a fost o problema avand un bunic alcoolic, ca o fi abuzat in vreun fel de alcool.

Cu iubitul meu de acum, alcoolic, nu am planuri, facusem cateva la inceput, dar asa, nimic concret,....stiind ca e inutil sa le fac, doar viata imi rezerva mereu surprize :) cum e si asta, am ajuns iar la un capat de drum si in curand un nou inceput.....in vara. Nu sunt cea mai incantata, dar e cel mai bine pentru mine.


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 17 Ian 2019, 12:47

Ma bucur ca am realizat faptul ca de fapt eu am o problema, aceea ca nu suport ca barbatul cu care imi impart viata sa fie dependent de alcool. Nu mi face bine, ar insemna sa ma transform intr un fel de persecutor. Vad ca imi prinde bine ca am studiat un pic mai mult despre Analiza tranzactionala cu jocurile psihologice, cu rolurile...cele 3: victima, salvator si persecutor.

Stiu ca nu pot fi salvatorul lui. Refuz sa fiu o victima ca apoi sa ma transform in persecutor facandu l pe el victima mea. E un joc acesta, din care trebuie sa ies. Sa i pun punct, daca vreau sa mi fie bine.

Nu doresc musai sa am dreptate in relatia mea cu el. Recunosc de pe acum ca este un esec si ca ma retrag. Nu vreau sa i demostrez nimic, ca ar putea fi bine, vreau sa mi fie mie bine. Iar el, e stapan pe el.

Sotia lui L (prietenul la care mai mergeam in vizite cu iubitul) merge la psihiatru de multi ani, are ceva probl legate de afectivitate, nu mi a spus niciodata diagnosticul, nici eu n am intrebat o vreodata.
Ei ii place sa filozofeze, mie mai putin. M a intrebat daca mi as da viata pentru cineva. I am spus clar ca nu, ca nu stiu, ca nu pot spune da. M a facut egoista :))) asta e. Psihiatra sa o chema des in terapie cu sotul, cu L. Acesta era de a dreptul indignat, facea glume pe tema asta, ca psihiatra il lua la misto.
Parerea mea, nespusa lor ca e casa lor, mariajul lor care nu ma priveste, este sa nu ne lasam abuzati, adica el contribuia la starea ei prin comportamentul lui. E posibil sa fiu subiectiva.
Ea, la 50 de ani, fara loc de munca, cu o pensie de boala infima..cu el, copii, venitul lui....unde sa plece... ambii erau constienti de acest aspect.


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 18 Ian 2019, 02:03

Evrika! :)) si buna seara!

Nu stiu unde mi a fost capul cand am intrat in relatia asta. Nu se va schimba decat daca isi va dori el, acum nu si doreste. Accept.

Eu am doar acum, prezentul, nu mi mai permit sa mai astept ca da' de se va schimba. Mi a zis de 5, 10 ori, ok, am priceput, am spart bula mea cu negare. Daca se va schimba vreodata f bine, o va face pt el, daca nu, i o fi bine asa, am incetat de o vreme sa mi mai pun atatea intrebari in privinta lui, sa suporte consecintele propriilor actiuni. Scenarii nu fac ca astea s paguboase rau, inselatoare :) prin urmare, nu mai investesc nimic in aceasta relatie. In mintea mea nu exista "dar daca". Nu. Asta e crudul adevar pt mine.

Ma gandesc la modul cel mai serios la mine, sa investesc in mine cat mai stau in buc. AMR 5 luni. Continui sportul, sa ies cu colegele, orice iesire din barlog este buna, sunt o fire sociabila. Ma bate gandul sa fac un curs in primavara asta, continui sa citesc, sa mai scriu. Nu mai sunt atat de curioasa la dorintele lui, am inceput sa am mai multa grija de banii mei de o vreme.

De multe ori il intrebam ce o sa faca el la pensie la cat bea? Ca venitul va fi mai mic, si bautura costa....si radeam :)) nu mai sunt curioasa.


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 18 Ian 2019, 18:04

Copiii lui, pana sa plece in Anglia la munca, veneau pe la noi aproape zilnic, de cele mai multe ori dupa bani de tigari. Cei doi mai mici, fata si baiatul, terminasera liceul...nu prea aveau planuri, scoala facuta in dorul lelii... imi placea de ei, ma intelegeam bine mai ales cu baiatul mai mic. Am incercat sa l motivez cat de cat sa mai faca scoala, sa invete sa fie independent cu timpul. Acum face ceva scoala prin Anglia si si munceste. Fata era mai putin comunicativa, poate trauma cu divortul parintilor....nu voia sa faca nimic, nici scoala, nici munca. Mama lor era intr un fel dependenta de bilete la loto polonia, in fiecare zi arunca ultimii bani pe bilete. Imi pusesem mainile in cap si ma intrebam -ce i aici?-
Pe baiatul cel mare il adunase de pe strada iubitul meu intr o criza de lipsa de etnobotanice. L a dus la Urgenta. Cica lasase drogurile astea si incepuse sa bea in schimb.
Dei doi baieti dormeau impreuna acasa la mama lor, cel mic nu l mai suporta, duhoarea.... se plangea mereu :(
Venisera in vizita la noi cei mici si iubitul meu concluziona cu voce tare - e mai bine ca bea al mare, macar nu se drogheaza!
Nu m am putut abtine, m am revoltat si le am explicat ca nu e ok. Cu toate argumentele care mi veneau in minte. Atat de mahnita am putut fi..... si el era atat de sigur ca fiul nu se mai droga..
Cel mic nu bea si sper sa se tina departe de alcool, are oaresce planuri de viata si ma bucur enorm pt el :)


staval
Veteran
Veteran
Mesaje: 1151
Membru din: 16 Ian 2011, 22:06
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde staval » 18 Ian 2019, 22:51

Draga Rază de soare,

văd că ai început deja să citești, să te detașezi, să ai grijă de tine... Nu trebuie să te simți vinovată, decizia e la tine. Tu nu poți să te salvezi decât pe tine, el trebuie să hotărască pentru viața lui. Dependența lui și a celor din familie trădează un șir mare de probleme acolo...Soțul meu a realizat că are o problemă și a vrut să fie ajutat. Bine, eu am stat mulți ani în iadul alcoolismului și al codependenței mele, dar acum el este abstinent, iar eu mă străduiesc mereu să nu recad în obsesia controlului. Știi care-i diferența dintre atunci și acum? Inainte credeam că dacă eu n-aș fi, soarele n-ar răsări...Acum știu că nu este așa, Omu este echilibrul meu!
Îți doresc minte limpede și puterea de a face ceea ce simți că e bine!


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 19 Ian 2019, 13:37

Initial nu mi am dat seama ca dependenta asta de alcool e o probl asa de grava, facusem cu el intelegerea sa lase de tot vodca, sa bea 1 zi da, 1 zi ba. Speram ca trecem la 2 zile ba, 1 zi da s.a.m.d. adica sa se lase treptat, sa ajunga cu adevarat la un consum controlat, spre un consum normal. A schimbat pe coniac sau whiskey sau visinata :)) Cand ma gandesc ca eu aveam sticle de palinca puse intr un dulap aani de zile pt a o face cadou in diverse circumstante...acum mi se pare cea mai proasta idee de a face cadou cuiva bautura, asta e o gandire reminiscenta din secolul trecut, de la bunicii mei care aveau damigenele cu vin in beci si palinca. Asa ca eu nu mai fac cadou alcool, nu mai procur palinca de sarbatori doar sa ne simtim bine, eu nici nu beau palinca. Iar tuica asta de pe aici pute de a dreptul.... mi ar placea sa se scumpeasca ata de tare alcoolul incat sa devina n produs de lux....si in sinea mea admir tarile musulmane unde aia nu beau. Ma refer la majoritate. Ce discrepanta e intre locurile unde se strang barbati pt a le mai trece timpul, la musulmani se aduna in cafenele, la noi in carciumi, aia dezbat lucizi, la noi pleaca pe 2 carari.
La noi multi consuma alcool din plictiseala la inceput si devin dependenti, cred ca daca ar fi mai activi, si ar face de lucru ceva mai mult, hobby-uri, n-ar ajunge dependenti, ca niste legume uitate pe scaun in fata unui pahar ce se umple mereu, cu orele. Viata in jurul unui pahar, toate gandurile unui alcoolic fug spre pahar, e o obsesie.


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 19 Ian 2019, 14:15

Bunicul meu, care a lucrat la psihiatrie, pe sectie avea si alcoolici, imi spunea (aveam 6-7 ani cand imi mai povestea) ca la alcoolicii abstinenti e suficient o singura gura pentru a reveni la consum. Acuma mi se pare logic, gusti o gura, bei tot paharul. Vezi ca dintr un pahar nu patesti nimic, te simti bine. Si apoi ii dai sa mearga si te trezesti de unde ai plecat, cu mai multe regrete. Crezi ca detii controlul asupra alcoolului, o gura te transforma intr un controlat de alcool.
Ar fi poate util sa se faca abstractie de alcool, si sa nu gusti nici macar o gura. Asta e pe plan mental, fizic s ar putea ca daunele sa fie mai mari. Tre sa va iubiti de-a intregul, pana in varful degetelelor si pana in mijlocul ficatului sa nu mai decadeti in patima asta.

Eu, daca as fi alcoolic, abstinent acuma, si as avea copii, i as duce la un psiholog sa incerce sa inlature trauma copilului, asa vad ca as repara din dezastrul facut in jur.


Sunt autorul acestui subiect
Raza de soare
Veteran
Veteran
Mesaje: 317
Membru din: 15 Ian 2019, 00:25
Gen: Feminin - Feminin

Re: Iubitul meu e alcoolic ... :(

Mesajde Raza de soare » 19 Ian 2019, 23:01

De Craciun a baut din 23 dec pana in 29 dec, deci in fiecare zi, ignorase intelegerea fiindca erau sarbatori. Ma uitam la el si nu mi venea sa cred. Au venit parintii mei la noi din 22 pana in 26, eu, in 27 eram gata sa urc in tren si sa plec. Acela a fost declicul meu, o saptamana aproape ca am mutit. Apoi, de dinainte sa scriu aici cu vreo 2 zile am luat decizia finala. Stiu ca daca as ramane nu s ar schimba nimic si as suferi si mai mult. Si stie ca daca plec nu mai revin ca nu mi pot face viata un ping pong. Pot sa renunt la vacantele impreuna, le voi face cu altcineva. Dupa el viata nu se sfarseste, am sa gasesc un alt barbat, imi voi da ragaz cateva luni totusi pentru a mi reveni. Chiar nu mi e teama sa pornesc din nou la drum. Nu am nimic de pierdut :)

Azi i am spus ca intru pe un forum, i am spus in linii mari despre ce e vorba si ca dupa ce plec, daca o fi sa se lase vreodata, cand o vrea, sa intre si aici, sa caute ajutor...ca sunt oameni care au reusit. Mi i a adus in discutie pe niste colegi care beau, e ca un laitmotiv, cand ii spuneam ceva de alcool, venea la inaintare cu colegii, de parca pe mine ma intereseaza x sau y. Eu stiu ca e o scuza si ca aia sunt alcoolici, dar e si el. De acum 3 ani i am spus. Si mereu aceeasi poveste ca asa l am cunoscut. E adevarat. Si ca nu mai vreau e adevarat , si ca ne vom continua viata fiecare cum stie e adevarat.
Venea in completare ca nevestele colegilor nu zic nimic. Nu stim si nici nu conteaza, eu nu sunt nevestele lor, eu sunt eu, eu nu mai vreau, nu mai sunt dispusa sa cedez nimic sau sa pierd o clipa in plus dupa sf lui iunie.
De cand am inceput sa scriu aici percep o schimbare la mine in atitudinea mea fata de el, sunt mai relaxata, imi vad de ale mele. Stiu ca nu depinde de mine revenirea lui si ca aveam asteptari nerealiste iar sarbatorile astea au fost ultima picatura pt mine.
Va rog mult daca stiti vreun psihoterapeut bun, puneti numele lui aici....in Bucuresti. Cine stie, poate va intra candva aici sa citeasca si sa dea de numele lui, sa aiba un punct de pornire.

Un psihoterapeut bun sa fie. Nu din ala ca in clanul Sopranos ca pacientul vorbeste o ora, la sfarsit psihoterapeutul se uita la ceas si vine cu textul ca a expirat ora.
El nu vorbeste despre el f usor, chiar mai deloc, acum realizez :)) oof...

Seara frumoasa!

Înapoi la “PREZENTATI-VA”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Google [Bot] și 94 vizitatori