CEA MAI REA DIN TOTI!

[styx]

Da, pot...
Tipul meu de alcoolism a fost Epsilon, adica dipsomanie, asta inseamna ca beam in episoade, adicacateva zile alcool la greu, intoxicatie alcoolica, apoi cateva zile de revenire, cateva zile de baut “social”, apoi iar episoade de consum la greu, si cand zic la greu asta inseamna baut, imbatat, culcat, sculat si iar de la capat 3-4 zile la rand, imi luam concediu medical ca sa pot bea... apoi in 2014 am fost diagnosticat in mod eronat cucancer de colon, aia a fost cireasa de pe mort:), am inceput sa beau zilnic si pe ascuns, chiar si la serviciu, dupa o perioada am refacut analizele la alti 2 doctori si s-a constatat ca de fapt nu am cancer, de bucurie ce sa fac?! Am baut, mult, tare si cu spor... am stiut ca sunt alcoolic si am incercat sa ma controlez, plante, picaturi de la plafar, si alte chestii, mai ramasese sa incerc hipnoterapia, dar dupa o bauta intr-o noapte la serviciu am facut o greseala mare care era sa ma coste viata, a doua zi am decis sa cer ajutor si am apelat la aliat... desi am mai baut cateva zile pana am ajuns la ei... iadul meua fost ca desi sunt un tip realizat cu o familie frumoasa( care nu m-a parasit) mi-am baut si mintile, nu am fost un tip violent si nici nu sunt, dar in momentele alea de nebunie bahica m-as fi luat si cu Dumnezeu de piept... Nu e usor sa traiesti cu alcoolul langa tine, mai ales ca ajusesem sa dau pe gat dimineata 2 sticle de vodca de 200 ml ca sa functionez, nu mai spun de perioadele de sevraj si de pierdere a controlului miscarilor, aratam ca [...] de mi-era si sila sa ma uit fata mea, am tot incercat sa beau controlat dar nu s-a putut( normal pt un alcoolic,nu?), apoi in abstinenta au fost cam 3 luni de imi venea sa ma urc pe pereti dar am rezistat... cum?! Nici eu nu stiu ce m-a facut sa nu beau cand urla carnea pe mine de durere si eram plin de nervi... can asta pe scurt, desigur mai sunt si alte detalii pe care nu imi permit sa le fac publice chiar sub anonimat, mai ales ca multi de aici de pe forum ma cunosc personal...
Nu stiu daca te ajuta cu ceva darcam asta e.
Poate ca suntem diferiti ca oameni, dar suferim de aceeasi boala, unii ies mai usor din iadul dependentei, alti mai greu, altii deloc. Stiu insa un lucru cert: daca maine nu ma mai simt ok in abstinenta am sa beau fara nico o remuscare... Sper sa nu dar nicoodata nu stii ce-ti rezerva ziua de maine.

[Vbc]

Styx, Din punct de vedere al alcoolismului ne asemănam, si al norocului cu familia (nici pe mine nu m au parasit),
Doar că eu nu consumam tărie, aveam impresia ca doar alcoolistii beau tărie....:( consumam foarte multă bere si vin sec... (Nu mi as dori sa mai traiesc episoadele alea) din nefericire am.initiat multe pers pe aceasta cale a alcoolismului, in urma cu ceva ani, era o dambla de-a mea sa bea toata lumea ca mine, o parte din prietenii mei au ajuns alcoolici au facut pușcărie din cauza alcoolului, vandalism, bautura la volan, recidiva....

[Nalina]

Styx, tu esti unul din cei mai echilibrati oameni de pe forum. Iti raman vesnic recunoscatoare pentru ca sotul meu a ajuns la terapie la Carla. Cu siguranta daca dadea de un terapeut cu care nu ar fi rezonat, ar fi refuzat vehement mersul la altul si la altul si tot asa. Sa fii sanatos sa-i poti ajuta in continuare pe cei care vor sa fie ajutati! O imbratisare mare virtuala si iti multumesc inca o data!

[Nalina]

Speranta poate ar fi o varianta pentru tine, ALIAT. Terapie in Bucuresti sau poate la Suceava, unde ofera tratament rezidential al dependentelor.

[Nalina]

In cateva cuvinte...sotul meu e alcoolic. In urma cu trei ani la recomandarea lui styx, l-am rugat sa mearga la psiholog la ALIAT. A zis ca poate merge, era foarte reticent, a trecut anul 2016 si nu s-a dus, si 2017 aproape tot. Dupa un episod de baut de o saptamana si un sevraj in care a crezut ca moare, in octombrie 2017 a mers la psihologul Carla Manole la ALIAT, atat terapie individuala cat si de grup si la psihiatru la recomandarea ei. In iulie 2018 a baut din nou, dupa 10 luni. Pana in noiembrie cand din nou a trecut printr-un sevraj foarte urat cand si eu m-am speriat foarte tare. Din noiembrie a reluat abtinerea. In 2019 a baut in vreo doua ocazii putin, eram impreuna si poate de asta nu a exagerat desi eu nu i-am spus absolut nimic. Intre timp ne-am casatorit si am nascut un baietel. Cat eu am fost in spital el a baut acasa doua zile din cate mi-am dat seama. Nu exagerat pt ca fost prezent la orele de vizita timp de cinci zile, cat am stat eu internata. Alta data era scos din uz in zilele cand bea.
Ce vreau sa subliniez: nu a renuntat la alcool; a redus consumul masiv, si-a recapatat increderea in el datorita terapiei si se observa diferenta de atitudine fata de viata in general, de problemele sau emotiile care apar zi de zi. Gestioneaza mult mai bine totul si nu mai da fuga la sticla incercand sa acopere, sa uite sau sa rezolve o problema, cu alcool.

[Nalina]

Eu mi-am asumat faptul ca este alcoolic, ca niciodata nu va putea bea normal, social, ca oricand poate recadea. Cu toate astea, cu rabdare, intelegere, iubire, terapie sper sa fie pe drumul cel bun. Nu i-am mai zis din 2017: te rog, nu mai bea. Oricat de multe as face eu, oricata rabdare si putere as avea, daca el va decide sa bea, o va face. E valabil pt orice alcoolic.

[Nalina]

Mesaj sters pentru respectarea anonimitatii. Admin.

[Nalina]

Apropo si de ce spunea brainstorm, ALIAT cred ca e o varianta pentru cei mai putin religiosi, bisericosi, cei care cred ca nu vor rezona sau nu vor sa auda de AA.

[styx]

Multumesc si eu Speranta!
Nalina, ce pot sa-ti spun? Sunt bucuros ca sotul tau este mai bine, asa e Carla e un om deosebit!
Si ca idee AA nu este numai cel care are in Pasi, cuvantul Dumnezeu asa cum il intelege fiecare dintre noi, exista si AA agnostica si acolo pasii sunt schimbati, din pacate in Romania nu exista grupuri de tipul acesta, de ce? Habar nuam... eu sunt in Olanda acum si aici exista si asa ceva... Iti multumesc pentru cuvintele calde, farafalsa modestie ar trebui sa i multumesti sotului tau, el a facut posibil acest lucru... eu doar mi-am impartasit experienta.

[Nalina]

Lui ii multumesc in fiecare zi si cu cuvinte si fara. Sunt mandra de el, cred ca a facut pasi mari inspre recuperare in cei doi ani de terapie si imi doresc din suflet sa continue inspre mai bine. Tu, prin experienta ta, ai fost omul potrivit la momentul potrivit pt mine si implicit pt el.