Ajutati-ma sa-mi ajut sotul

[mire245]

Buna,
Am aflat despre acest site de la o persoana cu care conversam pe un alt forum mult mai putin vizitat de persoane cu atfel de probleme. Eu cautam raspunsuri si solutii la aceasta boala pentru sotul meu. Nu prea se gasesc forumuri de actualitate. Majoritatea sunt din 2005 - 2007. Dar totusi am reusit sa comunic cu cineva care cauta solutii pentru el. El mi-a trimis link-ul acestei pagini. Am citit cate ceva de aici si pur si simplu ma ingrozesc.
Dupa cum v-am spus, sotul meu are astfel de probleme dar cu anumite particularitati: nu bea in carciumi cu prietenii sau colegii - bea acasa. Dar o face zilnic, uneori chiar si dimineata. Este un om inchis! De cand l-am cunoscut mi-a placut ca a stiut sa fie autodidact, a incercat sa-si depaseasca conditia desi viata nu i-a fost extraordinar de usoara. A incercat sa-si ajute familia dupa decesul tatalui (mama un frate si o sora) si probabil ca si-a auto-asumat rolul de cap de familie cu obligatii si drepturi. A inteles ca sacrificiul lui poate fi binele celorlalti. Si astfel, dupa liceu s-a apucat de munca. Desi sunt convinsa ca o facultate de profil tehnic l-ar fi implinit intelectual si sufleteste. Pentru ca este un om destept caruia ii merge creierul "brici" in ceea ce priveste electronica. Sunt convinsa ca si aceasta neimplinire isi are rolul ei. Sunt convinsa ca atat frustrarile cat si capacitatea oamenilor de a le face fata sau mai bine zis modalitatea pe care si-o alege fecare sa le infrunte si sa le depaseasca, acestea stau la baza declinului.
Din pacate am impresia ca familia nu a apreciat sacrificiul. Sau poate da, dar nu a stiut sa i-o arate. Si este dureros!
Mama lui are si ea probleme cu alcoolul si din cate am inteles si tatal a avut astfel de probleme. Fratele are si el. Doar sora sa este ok din acest punct de vedere insa pe ea au afectat-o sufleteste, psihic (cum vreti sa-i spuneti) problemele celorlalti.
Dupa ce ne-am cunoscut (acum vreo 6 ani) cam 1 an si jumatate - 2 am fost prieteni (amici). Vorbeam la telefon, ieseam la terase in cluburi cu gasca ... Am observat ca atunci cand ieseam consuma destul de mult dar in special bere. Nu stiam acasa cum se comporta, ce face. Apoi lucrurile s-au schimbat si am devenit mai mult decat prieteni iar in noiembrie 2009 ne-am casatorit. La inceputul relatiei nu pot spune ca bea excesiv de mult. Sau poate nu vroiam eu sa vad, nu stiu. Bea 2, 3, 4 beri pe seara depinde de stare. Uneori nu bea nimic - nu avea chef. Poate a incercat sa se abtina pentru mine, sau poate chiar nu avea nevoie de bautura pe vremea aceea. Nu stiu.
Nu am avut discutii legate de consumul de alcool, nu i-am impus o anumita portie sau lucruri de genul asta. Nu sunt genul de femeie care sa incerc sa impun celui de langa mine anumite reguli (sau cel putin asa cred).
Problemele au inceput sa apara pe la mijlocul lui 2008.
Desi el nu prea consuma tarie, incet - incet a inceput sa mai bea si asa ceva. Apoi a venit anul 2009 cu probleme la servici, cu banii de salariu luati cu intarziere si chestia asta cred ca l-a demoralizat foarte tare. Si incet - incet a inceput sa vina baut acasa desi nu cred ca se oprea cu nimeni pe la vreo terasa. Cred ca bea pe drum. Cat a avut scuter se mai oprea pentru 1 bere - 2 la cate o terasa din drum. Apoi l-au furat intr-o noapte si venea cu metroul. A inceput sa bea coniac, daca nu zilnic, de cel putin 2 ori pe saptamana tot bea (o sticla de 250ml) si acasa mai bea si vin.
Am inceput sa am discutii cu el, la inceput nu prea stiam cum sa incep discutiile pentru ca nu vroiam sa-l ranesc. Apoi din ce in ce mai multe discutii.
Sunt dati cand ma intelege, accepta ca are o problema legata de alcool, alteori imi spune ca nu intelege ce vreau de la el, ca nu ma supara, nu ma jigneste, bea si el un pahar (ce bine ar fi daca ar fi doar unul), un sprit. Ce mare lucru?
Uneori plang, pentru ca ma lasa nervii si il tin strans langa mine ca sa simta ca il iubesc si vreau sa fie sanatos atat la minte cat si la trup. Incerc sa-l fac sa vada cat de mult sufar pentru el si incerc sa-i arat ca nu este singur - asa cum probabil se simte el. Am discutat sa mergem la niste intalniri AA. Da .... da.... inca nu am reusit sa ajungem. I-am propus sa mergem la un psiholog - nu vrea.
Am gasit sticle de coniac goale ascunse (pentru ca sa nu aflu ca bea si tarie). I-am spus ca le-am gasit si l-am rugat sa nu se mai ascunda de mine si sa incerce sa nu mai bea asa ceva. Desi este de acord cu mine, cand vine de la servici primul lucru pe care il face este sa intre in bucatarie, sa-si aprinda o tigara si sa desaca sticla de vin pe care si-a cumparat-o de la magazin.

[mire245]

(Continuare la mesajul initial)
La diverse evenimente este si mai trist. Am incercat sa le evit dar uneori nu avem ce face si trebuie sa mergem (nunti, botezuri, diverse adunari pe teme de onomastici sau zile de nastere). Este rau ca nici nu prea mananca si il ia valul mai repede mai ales daca bea si putina tarie. Chiar si 100ml sunt suficienti ca sa ii accelereze instalarea betiei. Este adevarat ca nu se imbata in fiecare zi. Chiar daca bea, nu este obligatoriu sa se si imbete. Dar oricum se schimba.
Imi cer scuze pentru acest "roman" si atatea detalii, dar mi se pare semnificativ felul cum au evoluat lucrurile sau mai bine spus involuat de-a lungul timpului.
Acum am reusit sa-l determin sa bea ceai de pedicuta cu tinctura antialcool si sa ia niste capsule antialcool - toate din plante, dar a inceput sa traga chiulul - daca nu i le dau eu, el nu le ia singur. Nu protesteaza dar nici initiativa nu are.
Cred ca nu este foarte convins ca are probleme. Uneori da, alteori nu ...
Nu stiu ce sa fac. Cum sa il conving ca este o cale gresita, periculoasa si dureroasa pentru toata lumea.
Suntem tineri, de abia ne-am casatorit, vrem sa avem copii, sa fim fericiti sa imbatranim impreuna frumos....
Este destul de reticent sa-si povesteasca problemele in public. In general cred ca este reticent in suportul celorlalti. Se crede suficient de puternic dar parerea mea este ca nu este asa. Am incercat sa-i povestesc despre efectele alcoolului inclusiv asupra creierului. Nu stiu daca ma crede sau daca vrea sa ma creada pentru ca uneori imi reproseaza ca exagerez. Imi este foarte greu si de aceea va cer ajutorul, pentru a-l salva!

[tudor]

Salut , sint Tudor alcoolic abstinent !

Acesta este un material din cartea ALCOOLICII ANONIMI !Acest frgment se adreseaza co-dependentilor din care se pare ca faceti perte si d-voastra!

"Alcoolicul nu va căuta ajutor pentru a se recupera atâta timp cât nevoile alcoolicului sunt satisfăcute în familie".

"Abstinenţa pe termen lung
O greşeală frecventă este încercarea de a-l proteja pe alcoolic de alcool, prin multele eforturi de a-l tine departe de sticlă şi sticla departe de le. Acest lucru nu poate fi realizat prin închiderea lui sau angajamente, sau chiar şi în aceste circumstanţe, unii reuşesc să îşi procure alcool. Este greu pentru familie să înveţe să nu prevină băutul. Orice bătălie câştigata astăzi în faţa sticlei, va fi dusă şi mâine din nou. A câştiga războiul faţă de întreaga boală este obiectivul. Motivându-l pe alcoolic să aibă dorinţa de a se opri din băut şi să accepte ajutor în eforturile lui este mult mai eficient decât încercarea de a-i îndepărta sticla. Singurul mod în care aceasta motivare poate fi realizată, dacă lasă ca băutul şi consecinţele lui să fie atât de dureroase astfel încât alcoolicul să caute o scăpare de durerea intolerabilă cauzată de băut. Acest lucru înseamnă a le oferi alcoolicilor dragoste şi înţelegere în abstinenţă, dar nu protecţie de sticlă sau de consecinţele băutului. Aceasta poate să însemne suferinţa, dar suferind durerea consecinţelor, nu prin a deveni calea de scăpare a cuiva de consecinţe. Înseamnă curajul de a suferi şi pus în încurcătură, deprivare financiară mai mică sau mai mare, lipsa unui loc de muncă, şi în unele cazuri separarea temporară în variate moduri. Trebuie să oferim bucurie în abstinenţă şi să îngăduie consecinţelor dureroase să devină acute dacă anticipăm abstinenţa pe termen lung.
Recuperarea din orice boală serioasă poate implica efort de timp şi uneori pot să fie şi recăderi. Nu este sfârşitul lumii dacă după o perioadă de abstinenţă alcoolicul bea din nou. Dacă familia nu se panichează, şi nu se întoarce la modurile anterioare de a face faţă problemei, şi “alunecările”, pot fi luate ca un motiv adiţional pentru ca alcoolicul să accepte faptul ca primul pahar trebuie evitat.
În procesul recuperării, nu este rezonabil să aşteptăm ca toate acţiunile compulsive să dispară peste noapte. Alcoolicii pot să devină atât de ocupaţi cu tratamentul şi recuperarea aşa cum erau odată cu băutul. Se va întâmpla, în special, dacă găsesc şi acceptă Alcoolicii Anonimi. Alcoolicii pot să petreacă acum fiecare seară cu alţi alcoolici în recuperare. Cea mai bună cale în faţa resentimentelor pentru membrii familiei este să meargă la Grupurile Familiale Al-Anon şi Al-Ateen, şi la întâlnirile deschise Al-Anon este atât de vital membrilor familiei, la fel cum este pentru alcoolic AA-ul. Oferă un cadru de înţelegere a propriilor probleme. Recuperarea din alcoolism implică însănătoşirea din boala emoţională a membrilor familiei. Dacă alcoolicul se recuperează emoţional şi membrii familiei nu o fac, s-ar putea să fie o ruptură serioasă în structura familiei. Familia trebuie să crească emoţional înainte, în timpul şi după ce alcoolicul se recuperează, altfel poate avea loc o înstrăinare. Chiar dacă alcoolicul ajunge sau nu la abstinenţă, momentul ca membrii familiei să îşi înceapă să-şi lucreze propriul program de recuperare este acum."
va continua .

[tudor]

CONTINUARE


Începe cu tine însuţi
Locul cel mai bun în familie, de a începe în ajutorul recuperării din boala alcoolismului, este cu tine. Învaţă cât poţi. Pune în practică şi nu doar în cuvinte. Este mult mai eficient decât orice altceva ai încerca să faci pentru alcoolic.
Pe scurt, iată câteva reguli care pot fi observate.
1. Învaţă toate lucrurile şi pune-le la lucru în viaţa ta. Nu începe cu alcoolicul.
2. Participă la întâlnirile Al-Anon, AA şi dacă este posibil la o clinică pentru boli mentale, la un centru de informare despre alcoolism sau la un consilier competent sau un preot care are experienţă în acest domeniu.
3. Ţine minte că eşti implicat emoţional. Schimbându-ţi atitudinea şi abordarea faţă de problemă îţi poate grăbi recuperarea.
4. Încurajează toate activităţile benefice pentru alcoolic şi cooperează în a le face posibile.
5. Învaţă că dragostea nu poate exista fără compasiune, disciplină sau nedreptate, şi să accepţi dragoste sau să o dai fără acele calităţi care o pot distruge eventual.

Este mai uşor să găseşti o listă cu “nu-urile” în a face faţă alcoolicului, fiind mai uşor să înţelegi de ce eşuezi decât să şti de ce câştigi. Următoarea listă nu este completă, dar înseamnă un bun început.
1. Nu îi ţine lecturi, moralizări, ocărî, nu învinovăţii, ameninţa, certa când e beat sau treaz, nu arunca lichiorul, nu iţi pierde firea sau să acoperi consecinţele băutului. Te poţi simţi mai bine, dar situaţia se va înrăutăţi.
2. Nu iţi pierde firea distrugându-te astfel pe tine şi orice posibilitate de ajutor.
3. Nu lăsa anxietăţii să te silească să faci pentru alcoolic ceea ce ar trebui să facă ei pentru ei înşişi.
4. Nu accepta promisiunile, aceasta fiind doar o metodă de a amâna durerea. În acelaşi fel nu schimba angajamentele. Dacă aţi stabilit ceva ţine-te de acel ceva, nu te răzgândi.
5. Nu permite alcoolicului să te mintă şi să accepţi acel lucru ca adevăr, făcând doar să încurajezi acest proces. Adevărul este uneori dureros, dar nu îl pierde.
6. Nu îl lăsa pe alcoolic să facă pe deşteptul cu tine, pentru a-l învăţa să evite responsabilitatea să piardă respectul pentru tine, în acelaşi timp.
7. Nu îl lăsa pe alcoolic să profite de tine, pentru ca făcând asta poţi deveni un complice în evadarea de responsabilitate.
8. Nu încerca să foloseşti acestea ca nişte reguli de carte. Este doar un ghid ce poate fi folosit cu inteligenţă. Participă la întâlnirile Al-Anon şi dacă simţi nevoia, poţi căuta şi tu ajutor profesional. Se poate să găseşti ajutor la fel şi alcoolicul.
9. Nu te retrage de la a confrunta realitatea că alcoolismul este o boală progresivă ce se înrăutăţeşte pe măsură ce consumul creşte. Învaţă acum să înveţi, să înţelegi, şi să planifici recuperarea. A nu face nimic este cel mai rău lucru posibil pe care îl poţi face.
Multe familii nu mai trăiesc cu alcoolicii dar simt că viaţa lor le-a fost profund afectată de boala familiei, sau de reacţiile familiei la ea. Descoperă că vieţile lor de adulţi sunt incontrolabile, datorită puternicei implicări emoţionale cu trecutul. Ei de asemenea au găsit confort în grupurile familiale Al-Anon.

Tudor, ALCOOLIC

Voi reveni cu placere de cite ori mi se va cere ajutorul !

[tudor]

Salut, sint Tudor AA !

Daca doresti iti pot trimite o multime de materiale menite pentru a ii ajuta pe cei ce sufera de pe urma co-dependentei fata de un alcoolic !POTI PROCEDA LA FEL CA SI Gabriel 1968 si sa lasi adresa de mail pe mesaj privat si-ti voi trimite materiale care te pot ajuta ! Am trimis multor persoane materiale si fac asta cu speranta ca alte persoane vor suferii mai putin de pe urma dependentei de alcool a celor la care tin !ITI pot trimite pentru sotul tau carte Alcoolicilor Anonimi ce are si un capitol adresat sotiilor alcoolicilor insa daca o citeste sotul tau va reflecta mai mult la dependenta sa si poate va lua o decizie in ceea ce il priveste !

TUDOR, ALCOOLIC

P.S. AI UN MESAJ PRIVAT !

[admin]

Buna mire,
Imi pare rau pentru tristetea ta si te inteleg. E greu sa vezi aceasta boala evoluand chiar langa tine si mai ales la partenerul tau de viata. Nu esti singura aflata in aceasta lupta. Consumul problematic de alcool reprezinta o boala si nu o chestie de vointa.
Incearca sa ii comunici partenerului tau ca tu crezi ca are nevoie de ajutor. Ofera-i sprijinul: "Doresc sa te ajut si sa te sprijin, daca vrei". Spune-i cum te afecteaza consumul lui asa cum ne-ai povestit si noua aici. Incearca sa duci aceste discutii pe un ton egal, cald, fara a fi mamoasa sau aspra si alege-ti cu grija momentul (sa nu fi consumat, sa nu fie nervos, sa nu fi intarziat salariul)
In lipsa unei decizii personale din partea celui care consuma problematic alcool, orice tentativa din exterior impotriva vointei sau fara stiinta acestuia nu poate avea succes pe termen lung. Succes mire, suntem alaturi de tine si de sotul tau.

[mire245]

Va multumesc pentru raspunsuri!
Astept de la Tudor acele materiale promise si de la toti ceilalti un sfat cat de mic prin care sa devin credibila in fata sotului meu cand ii spun anumite lucruri. El are impresia uneori ca exagerez si de aceea nu-mi intelege suferinta. Are impresia ca atunci cand discutam de consumul de alcool si ii sugerez ca ar fi cazul sa-l mai reduca (ca sa nu mai zic de renuntat), atunci crede ca ii spun toate astea pentru ca asa VREAU EU sa se intample. Pentru el este o chestiune de orgoliu sa nu faca ce ii spun eu. Dar eu "nu-i spun", eu "il rog" si nu "pentru ca vreau eu" ci "pentru ca ar fi mai bine". Asta nu vrea el sa inteleaga. Ca nu este vorba aici cine se supune si cine invinge. Pentru ca daca renunta castigam amandoi, daca nu, pierdem amandoi.
Aici este problema si as vrea sa-mi raspunda in special barbatii - pentru ca ei au un ego mai dezvoltat - cum sa-l fac sa ma asculte fara sa creada ca este un capriciu sau o ambitie de-a mea. Ce sa-i spun?
Personal, am renuntat sa mai discut despre asta pe un ton nervos. Am incercat sa fiu calma, acum am si niste reactii mai ... lacrimogene (sa le zic asa) pentru ca uneori sunt depasita de situatie si clachez.
In ceea ce priveste consumul de alcool ... nu se imbata in fiecare seara, nu vine baut acasa in fiecare zi. Dar tocmai pentru ca este (oarecum) la inceput as vrea sa incerce sa vada ce se intampla.
Poate nici nu este alcoolic si ma insel eu desi exista anumite momente cand ma sperii.
Nu stiu, oricum probleme exista si este clar ca trebuie rezolvate pentru ca altfel lucrurile se agraveaza.
Multumesc tuturor!

[tudor]

salut MIRE 245 !

astept sa primesc un mesaj privat cu adresa ta de mail pentru a iti putea trimite materiale despre codependenta asa cum ti-am scris!

Ai un mesaj privat ! citeste-l si apoi da -i REPLAY SCRIE ADRESA TA DE MAIL !

Ma repet, aici pe forum din diverse motive ce tin de regulamentul forumului ,pe care eu incerc sa le respect cu sfintenie ,si de posibiltati forumului(numar de caractere ) si pentru ca am materiale in format pdf. nu pot sa le trimit decit direct pe mail > TE INTELEG DACA NU AI INCREDERE .

Daca tastati pe google 12 ANI INECATI IN ALCOOL ,VE-TI GASI POVESTEA MEA SPUSA SUB UN PSEUDONIM SPUSA UNEI ZIARISTE DE LAUN ZIAR CENTRAL.

Cu respect Tudor ,alcoolic

[mire245]

Buna Tudor,
Eu ti-am trimis un mesaj privat cu adresa mea de mail. Iti mai trimit unul ca poate nu am reusit din prima.
Multumesc frumos

[mire245]

Multumesc tudor pentru materiale. Le-am citit pe toate mai putin Cartea Mare pe care am inceput-o dar nu am reusit s-o termin din cauza timpului. Oricum o voi citi eu inainte sa i-o dau sotului meu. Am inteles ca asa cum sunt intalnirile persoanelor alcoolice se fac si intalniri cu persoanele care convietuiesc si sunt afectate de consumul de alcool al partenerilor. Intrebarea mea este: cu cine as putea vorbi pentru a merge la intalniri cu astfel de persoane. Sau poate mai ai materiale in acest sens. Imi doresc foarte tare sa imi fac sotul sa vada realitatea. M-am mai interesat pe internet si simptomele pe care le prezinta el il claseaza intr-o etapa premergatoare etapei cronice, cand inca se mai pot face lucruri fara sa implice internare si alte masuri radicale. El inca nu a ajuns la acea dependenta care sa-l devoreze astfel incat sa se trezeasca noaptea ca sa bea sau sa bea pana nu mai stie de el. Dar din pacate nu sunt foarte multi pasi intre etapele alcoolismului. Si probabil sunt foarte putin sesizabili. Fara sa iti dai seama se poate aluneca dintr-o faza in alta. Si asta vreau sa evit.
Multumesc pentru sustinere si astept un raspuns.