Sunt aloolică și ultima care vede asta

[And_y]

Buna seara Elsa,
Bine ai venit pe forum!
Ai scris ca sotul tau este alcoolic abstinent, asta este un avantaj pentru tine, inseamna ca intelege cu ce te confrunti.
Alcoolul este o amagire. Dupa cum au scris si ceilalti colegi pe forum si eu am procedat la fel, de cand am realizat ca am o problema cu alcoolul si pana am renuntat a trebuit sa treaca 10 ani. Ma amageam ca eu beau doar bere si/sau vin, nu sunt ca altii care beau spirtoase. Incepusem sa beau la prima ora a diminetii, sa ma duc la magazin sa-mi cumpar bere.
In cazul meu a fost o minune, ptr. ca persoana care m-a ajutat sa ma las a aparut la momentul optim (am scris aici pe forum). Daca venea la mine cu o saptamana mai devreme, i-l trimiteam undeva, iar daca venea mai tarziu nu mai avea rost.
Cu alcoolul nu exista alta solutie decat abstinenta.

[Vbc]

"Ma amageam ca eu beau doar bere si/sau vin, nu sunt ca altii care beau spirtoase"

Asa ma amăgeam si eu, :( am avut tot timpul si un exemplu destul de clar ,pe tatăl meu care consuma numai spirtoase, rar vin... si mi spuneam dacă nu beau tuica cum sa fiu asa !!
El era împăcat cu ideia, pierduse stima de sine tot, nu dorea schimbarea, zicea ca bea pana moare pt ca asta a făcut toată viata...si asa a făcut:(
la rândul lui îmi spunea ca sunt tot alcoolic, la fel cum era el la vârsta mea... sa incerc sa ma opresc.... dar il luam in ras...

[Vbc]

Ok
Am vrut altceva sa evidențiez, în nici un caz nu vroiam sa masor nimic...
Dc am deranjat cu msj , îmi pare rau

[Vbc]

https://youtu.be/Ig8m5uxRvhk pentru tine, Vasile

Nici pâine nu am :)

[Vbc]

[Vbc]

Vizitator123$5, multumesc pt sugestii:) ai foarte mare dreptate,
companiile periculoase sunt periculoase :)
" Uite ce fain rezonezi cu noi pe Forum, nu-i mai frumos aici"
sunteți minunate :)

[Vbc]

Asa e ! Sau dc reușești sa înveți:)

[Vbc]

Noapte buna sa aveți!
Sper sa mai ne scrie și Elsa ceva aici:)

[Reni]

" Ma mir ca mai e cu mine tatal fetei. E si alcoolic abstinent, probabil ca de aia e inca cu mine."

O buna parte a alcoolismului se "datoreaza" sotului. Nu el e inceputul alcoolismului tau (bazele le-au pus cei care te-au avut pe mana in primii ani de viata, in copilarie, cel mai probabil parintii), insa cu siguranta el este cauza consumului fara oprire. El este continuatorul abuzatorilor initiali si abuzatorul prezentului.

Numai convingerea din citatul dat, pe care ai exprimat-o atat de gresit, arata in ce intuneric te afli.

Doar abstinenta nu va face mare lucru. Nu ai nici cea mai mica sansa fara terapie, esti legata atat de tare la ochi si psihic, incat doar cu abtinere nu vei reusi sa scapi de acest drog si te vei refugia mereu, la cea mai mica agresiune sau depresie, in alcool.

Daca nu intelegi urgent ca doar prin psihoterapii iti poti modifica gandirea defecta si virusata de-o viata, nu vei scapa niciodata de dependenta de orice fel (inclusiv de cea de sotul tau si legatura nociva cu el) si de nefericirea perpetua in care te afli si pe care trebuie sa o amortesti cu alcool ca sa rezisti vietii false si mincinoase pe care o traiesti.

Un singur lucru iti spun: daca nu ai fi fost traumatizata, nu ai fi acceptat niciodata un abuzator langa tine (pe sotul tau alcoolic, actualmente abstinent). Daca el nu ar fi fost traumatizat, nu ar fi acceptat niciodata o viata irosita imoral si absurd in a o distruge pe a altcuiva (a abuza pe altcineva). Amandoi sunteti defecti, iar legatura voastra este toxica. Terapia te va ajuta sa-ti deschida mintea si sufletul astfel incat sa-ti schimbi intregul stil de viata si gandire, insa degeaba te duci doar tu la terapie daca el ramane in acelasi stadiu, de abuzator al tau. Dar asta e partea a doua a vindecarii tale, rezolv-o pe prima, rezolva-te pe tine mai intai, apoi, daca transformarea chiar s-a produs corect, singura vei vrea mai mult de la viata, de la aceasta atat de scurta viata!

[elsae85]

Neața.

Acum am vazăt că am scris in subiect aloolică. Normal, subconștientul meu nu vroia să scrie adevărul. Sunt mai bine azi ca ieri. Cu frică, cu dezamăgire, cu rușine, toate sentimentele de după o beție cruntă.

Nu sunt total bine, am băut o jumate de bere cât mai aveam. Da, pentru că soțul înțelege mă ajută să nu mor. Să nu fac crize mari de sevraj.

Am ințeles ce a zis Vbc. Si eu am zis că beau doar bere, că nu sunt ca alții. Alții adică tatăl primului iubit cu care am locuit care a si murit de asta... sl doilea iubit alcoolic in consum care nu vroia sa renunțe și pe care il auzeam urlând noaptea... ziceam că eu nu fac așa.. dar acum fac.. acum am aflat. Deci ce dacă e doar bere, și ocazional tărie. REzultatul final e același. Nu mă pot opri singură. Deci e la fel și dacă nu pare. Și părinții mei au băut industrial, și tatăl meu imi zicea să mă opresc. Și mama mea. Ea nu mai bea așa, dar nu o mai ține. Are o vârstă. Pe el l-am intrebat cum a renunțațt și a răspuns Dar am renunțat oare? Că tot bea singur in casă, izolat de lume. Ca mine. Sau eu ca el. Ne-am si permis, amândoi pe cont propriu, bani destui...

DEci da, ințeleg, și eu mă tot compar cu alții mai rău in loc să mă văd pe mine acum câțiva ani. Sau acum câteva zile. Și azi, cu micuța în brațe. Ieir am scăpat-o pe pat de la 5 cm si a plând o oră. Cine știe ce și-a amintiit. Azi nu plânge decât cî vrea in brațe. Normal, mama nu mai pute a alcool. Am mâncat ceva, m-am spălat, am udat un pic grădina pe care tot eu am dorit-o mult de tot. Sunt parcă om. Doamne, trebuie să mă țină. Dumnezeu imi tot dă alcoolici să văd cum e și șanse, dar până când?

Vă mulțumesc pentru mesaje, acum o să citesc ceva cu fetița mea. Iar sunt singură cu ea și e ma bine decât să beau.