Salut ,sint Tudor !

[elsae85]

Tudor,

Da, corect, e beție uscată, de multe ori. uneori e generată de miros de alcool, uneori nu. Am citit de acest fenomen, l-am mai văzut, dar vinovăția față de propriile fapte mă făcea să trec peste scăpările astea ale lui. Și a fost și mai clar acum, la ultima mea beție, când a spus Ce crezi că eu nu aș bea? Că nu aș ieși cu băieții la bar? Dar nu o fac să nu redevin ce ai fost tu toată săptămâna.. Doar că el e deja de mult eori ce am fost eu toată săptămâna... Deci nici vorbă de acel La inceput imi doream să nu mai beau, acum nu imi mai doresc să beau. Ci nu bea de frică... De aceea nu vreau ce are el, abținere, ci abstinență senină.

Nu știu ce rezervă viitorul, dar schimbarea mea îl va afecta și pe el, în sensul că ori voi avea tăria să plec, ori se va aschimba ca urmare a schimbării mele. Vedem, azi e o zi frumoasă, și bebica mea gângurește singură deci mă duc la ea.

Zi frumoasă!

[tudor]

Mulțumesc, Elsa, pentru mesajul tau!
Nu îl lasa "să te tragă în jos"
In ani de abstinență am auzit multe povesti despre codependenți care îl vor pe alcoolicul in recuperare slab dar fără să consume. De aceea un program de recuperare și cu terapie de grup întărește încrederea în sine iar asta nu convine . Însumi eu am avut în relația cu soția mea codependentă momente tensionate in care in afara de reproșuri față de cele întâmplate în trecut venea cu acuze nefondate.
O invitam sa stăm la aceiași masa și să scrie ce îmi reproșează și apoi să îmi de-a soluții care să mă ajute sa schimb trecutul. Bineînțeles că nu îi convenea calmul meu. Nu odată îi spuneam că mult mai sigur bag divorț decât să mă reapuc de băut.
Cu timpul, comportamentul meu și contactul cu alte, alți codependenți a dus la o schimbare a ei.
Cum am mai spus : Nu curge lapte și miere in abstinența dar de departe nu mai este calvarul Lor , al codependenților dar și al meu.
O calitate ce se cere dezvoltată este Răbdarea

Mă bucur pentru tine și bebica ta. Când citesc ce scrii se așterne pe fata meaun zâmbet larg și mă înduioșez foarte mult, desi sunt bărbat.
Recunoscător ție și tuturor celor care scriu și dau viață Forumului.
Toate cele bune !

[tudor]

Buna dimineata, Tuturor!

Fata de zilele trecute si ultima vreme ,ieri activitatea pe Forum a fost slaba . Este doar o observatie si sper ca nimeni i nu s-a spuparat .
Eu am participat la activitati ,sau am citit zilnic ceva care sa ma mentina pe calea recuperarii .Acesta-i secretul abstinentei mele .Nu vreau sa ma intorc in iadul consumului unde multi s-au intors pentru ca si-au neglijat recuperarea . Nu merge la fara frecventa pentru ca nu am baut la fara frecventa .Cine poate , BRAVO LUI !!!!
O zi frumoasa si un weekend placut va doresc !
P.s. Alcolul nu alege victimile sale !
Jack London a fost una dintre ele .A murit la 50 de ani sclavul alcoolului insa nu inainte de a scrie o carte autobiografica despre ele si relatia sa cu alcoolul personificat in carte si numit John BARLEYCORN (graute de orz ) .
Eu m-am recunoscut in "comportamentul" sau fata de alcool.
"...Niciodată n-a existat un om atât de puţin înclinat de la natură către consumul de alcool şi totuşi se va vedea, în cele ce vor urma, cât de scump am plătit îndelungata mea prietenie - adesea silită - cu John Barleycorn, acest demon pe care l-am întâlnit timp de douăzeci şi cinci de ani, absolut pretutindeni..."
"ARTA DE A BEA
Trupul nostru se obişnuieşte uşor cu acelaşi stimulent, înţelesei curând că numai un coctail nu mai producea acea mult aşteptată biciuire a nervilor, ci mă lăsa rece, fără veselie şi fără înflăcărare. îmi trebuiau acum trei pentru a ajunge la starea dorită. Primul îl dădeam pe gât cam pe la unsprezece şi jumătate, în clipa în care mă duceam să mă întind în hamac pentru a-mi citi poşta de dimineaţă. Cam după o oră îl sorbeam pe al doilea, exact înainte de a lua obiceiul să mă dau jos din hamac cu zece minute mai devreme, putând astfel să beau un al treilea pahar înainte de mă aşeza la masă. Făcui din acest fel de a bea o regulă zilnică. Căzui astfel sub tirania a două dintre obiceiurile cele mai nenorocite pentru un băutor. Să beau singur şi să beau regulat. Eram totdeauna gata să ciocnesc un pahar cu prietenii mei, dar tot atât de natural consumam alcoolul singur atunci când nu se afla nimeni de faţă. Mai mult încă, dacă mă găseam în tovărăşia unui băutor moderat, dădeam pe gât două pahare, în vreme ce acela se mulţumea numai cu unul; pe al doilea, îl beam fără el, şi uneori, împotriva voinţei lui. Ţineam întotdeauna să-mi acord o consumaţie în plus faţă de ceilalţi şi în felul acesta, mă obişnuii să beau singur, pe ascuns, ferindu- mă de invitaţi sau de prieteni cu care îmi plăcea să ciocnesc. Ca totdeauna, şi aici John Barleycorn îmi punea la dispoziţie o scuză: ar fi însemnat să-mi trădez datoriile de gazdă aţâţând la băutură un prieten care nu ar fi fost capabil să consume alcoolul în aceeaşi cantitate ca mine. Pe de altă parte, eu nu puteam să beau mai puţin. N-aveam altă cale, în astfel de ca-zuri, decât să-mi dublez porţia sau să mă lipsesc de stimulentul pe care un singur pahar nu mi-l putea procura.
Ajuns la acest punct al spovedaniei mele, ţin să afirm că nu sunt nici prost şi nici lipsit de voinţă. Lumea întreagă recunoaş¬te astăzi succesele mele de scriitor, mai apreciate - îndrăznesc să spun - decât ale multora dintre confraţii mei ajunşi la cele¬britate; pentru a ajunge la acest rezultat, fără îndoială că am avut nevoie de inteligenţă şi de o voinţă puternică. Corpul meu bine construit a rezistat la aventuri în care nişte sărmane creaturi obişnuite ar fi pierit întocmai ca muştele. Totuşi, ceea ce arăt aici, mi s-a întâmplat mie însumi. Existenţa mea este o realitate, beţia mea, de asemenea. Sunt experienţe trăite, nu spe¬culaţii teoretice. Aici, după părerea mea, este vorba de un exemplu izbitor al puterii lui John Barleycorn - acest periculos anacronism pe care-l lăsăm să trăiască, deşi el readuce epocile de bestialitate şi îşi smulge în fiecare an, din mijlocul neamului omenesc, tributul de tinereţe, de forţă, de entuziasm..."

[Vbc]

Salut Tudor
Si eu me regasesc cu anumite aspecte , din cele relatate de Jack London
Foarte interesant fragmentul
O zi senina va doresc tuturor!

[tudor]

"Chemarea era puternică, de neînvins. Spiritul meu dorea odihnă mai mult decât orice pe lume şi voia s-o smulgă dintr-o sursă sigură, de la alcool. Iată unde vreau să ajung: pentru prima oară în viaţa mea, perfect conştient de mine însumi şi fără nici o influenţă din afară, aveam poftă să beau. Era o manifestare nouă, cu totul deosebită, a puterii lui John Barleycorn. Simţeam pentru rachiu nu o nevoie trupească, ci o dorinţă cerebrală. Spiritul meu stors de vlagă, obosit peste măsură, căuta uitarea.
Drama mea îşi atingea aici punctul culminant: depresiunea intelectuală prin care treceam n-ar fi reuşit niciodată să facă să se nască în mine ideea de a mă îmbăta, dacă nu mi s-ar fi întâmplat acest lucru altădată. La început, întregul meu organism se revolta împotriva alcoolului pe care l-am consumat atâţia ani din spirit de camaraderie sau fiindcă îl găseam la fiece pas în drumul meu aventuros. Mă aflam în starea în care creierul meu pretindea nu un singur pahar, ci beţia până la inconştienţă."

Jack London -Spovedania unui betiv

[And_y]

Buna dimineata Tudor,
Ma regasesc in bautul de unul singur, motive gaseam.

[elsae85]

Bună dimineața, Tudor,

Foarte tare cartea, am căutat-o și am găsit-o la liber PDF - sunt pro cumpăart cărți, dar de cumpărat nu am găsit-o, doar de downloadat. Și am rămas uimită de autor (recunosc, nu știam ce carte faimoasă a scris, deși imi place să citesc). Aceasta cred că o voi sorbi ca pe o cafea bună, ca să mă exprim plastic. Mulțumesc pentru aceste postări!

[tudor]

Buna dimineata,Forum !
In Comunitatea din care fac parte se "impartaseste puterea ,experienta si speranta de a ne rezova problema comuna si ai ii ajuta sipe altii sa se recupereze din alcoolism " iar printre acestea se afla " l schimbul de literatura" .Fiecare dintre noi cautam Originea alcolismului ca sa ne STRADUIM , nu sa incercam ( in(cerc? ) sa eliminam din modul de gandire ceea ce ne (ma ) ducea la consumul de alcool.De dependenta de alcoo nu se vindeca nimeni ci doare exista recuperare prin abstinenta si terapie.
O alta carte care m-a trimis la "radacinile alcolismului" meu desi este scrisa de o femei este cartea SETEA DE INTREGIRE scrisa de Cristina Grof. Este de citit dar nu pe fuga ci pe indelete pentru ca "are multe de spus .Eu am citit-o incet intr-un interval lung de timp ,tocmai ca sa "diger bine " unde scrie "despre mine"
Ca si autoarea cand mergeam la picnicuri eram numai cu trupul nu si cumintea .
VESTEA BUNA este ca este posibila recuperarea cu conditia responsabilizarii fata de boala si luarea pastilei minune ABSTINENTA singura descoperita de umanitate de cand oamenii au devenit dependenti de alcool ori de altceva .
O duminica frumoasa sa avem cu totii !

[tudor]

Salut VBC !
Ai scris mesajul : Tudor
"Eu în abstinenta am slăbit vreo 15 kg în primele luni, dupa care am pus înapoi, vreo 10kg, acum încerc sa le elimin,cu dieta și sport
Cand beam, mancam in neștire...in ultimii ani, se intampla uneori sa uit ca am mâncat, si mancam din nou...."
Eu invers .
Cand incepusem sa constientizez consumul meu absuziv de alcool am zis sa il contrabalansez cu mai multa mancare dar apoi "o dadeam la boboci " si asa "ma mentineam " in greutate .
In abstinenta mi-a fost indeajuns sa citesc sugestiile din cartea "Viata fara bautura" Capitolul 9. "Ceva de mâncat sau de băut - de obicei, ceva dulce" si atat mi-a fost am trecut pe ...ciocolate , mai multe pe zi si asta de obicei seara asa ca am devenit un om greu adica obez .Constientizand am ...contrabalansta cu spor ,cu multa munca si s-a vazut la cantar, am facut ascensiunii la care nici nu visasem cu un an inainte daramite in perioada betiilor .Acum am lasa-o usor cu ascensiunile si ma rezum la drumetii din cauza de artroza la genunchi. Bicicleta mi-a fost si imi este cel mai bun tovaras si m-a ajutat sa fac transfagaraseanul cu popas de o noapte la Balea Lac "calare de la UCEA DE SUS pana la Curtea de Arges .
Pana in pandemie faceam anual cel putin 7000 de km ,in oras la servici intimpul saptamanii si in drumuri scurte ,pana la 9000 km .Este un medicament gratuit pentru minte si trup .Ma relaxeaza si sufar cand bate vantul tare ca astazi si nu pot savura plimbarea pentru ca din bucurie se trensforma in chin chind vantul bate in rafale .Insa vantul are sa oboseasca ca de obicei .Oricum merg la serviciu zilnic cu bicicleta indiferent de cat de tare bate vantul si ma opresc numai cand ninge ,Iarna daca este "curat asfaltul" nu conteaza cat de ger este .M-am obisnuit cu masca (cagula ) cu ani multi inainte de pandemie.
O seare frumoasa sa aveti si san e citim numai de bine !
P.s. Nu uitati sa votati !
Am fost la vot și am votat pentru că este un drept dar și o îndatorire fundamentală.
Pe cei care nu votează îi rog să se abțină de la comentarii.
Mai jos am preluat de Delia Muresean :
"Atitudinea este o alegere. Fericirea este o alegere. Optimismul este o alegere. Bunătatea este o alegere. Dărnicia este o alegere. Respectul este o alegere. Oricare ar fi alegerea ta, ea te defineşte. Alege cu înţelepciune." Roy T. Bennet
Sper ca vei alege azi."

[Vbc]

Mersul pe bicicleta e foarte bun, eu caut sa îmi cumpăr bicicleta , de câteva zile, am avut una foarte bună, dar am vândut o in urma cu 3ani, nu o mai foloseam in perioada foarte grava de consum care ajunsesem , si eram si intr o pasa foarte proasta cu banii....
Am mers și la vot:)
O seara linistita și senina!