021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Aplicatia mobila Alcohelp poate fi descarcata acum din App Store si Play Store.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti, Suceava, Brasov, Constanta: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Campulung Moldovenesc - Spitalul Municipal, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

POVESTI DE SUCCES :: Am ales-ADIO ALCOOL

Aici puteti povesti reusitele voastre.

Sunt autorul acestui subiect
elina
Boboc
Boboc
Mesaje: 59
Membru din: 04 Mar 2013, 22:28
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Am ales-ADIO ALCOOL

Mesajde elina » 27 Iun 2013, 13:10

M-am decis sa-mi spun povestea mea mai pe indelete aici, cu toate ca nu o consider de succes, dar pot afirma ca am ales un drum nou-'"abstinenta!" nu mai vreau sa merg pe drumul infricosator si intunecat , pe care l-as numi "drumul nebuniei si al mortii" alaturi de "prietenul meu alcoolul".

Provin dintr-o familie cu o mama alcoolica si un tata care era sever si violet la manie. Copilaria mi-a fost umbrita de betiile mamei mele pe care copil fiind incercam sa le ascund tatalui meu pentru a evita scandalurile. Veneam de la scoala cu inima stransa gandindu-ma in ce stare o gasesc pe mama mea si ce am de facut...curatenie, focul in soba, sa termin mancarea in cazul in care nu era compromisa, sa schimb lenjeria asta cand mama mea vomita, sa fac tot ce se putea face ca atmosfera sa fie mai primitoare, sa pot sa-i spun tatalui ca mama "s-a culcat putin pt ca e obosita, nu ca am gasit-o iarasi beata". La scoala rezultatele mele erau bune dar tatal meu era tot nemultumit comparandu-ma mereu cu alti copii. M-am casatorit de tanara la 19 ani, dupa primul an de facultate tanjind cred dupa o viata linistita, dupa o securitate fizica si emotionala, care in familia mea nu prea era si nu am gasit-o nici alaturi de fostul meu sot.
Paradoxal este ca am devenit si eu alcoolica. Am inceput sa consum alcool in facutate ocazional la petreceri, alaturi de fostul meu sot si de gasca de prieteni, petreceri care uneori se incheiau cu abuzuri de alcool. Timpul a trecut, profesional pot sa afirm ca eram implinita, au inceput neintelegerile cu fostul meu sot, despartiri si impacari, cu chefuri mai mult sau mai putin de imbibate cu alcool.
Dumnezeu mi-a daruit un copil la un moment dat si pot sa spun ca acei 2 ani cat am stat in concediu de crestere a copilului au fost cei mai minunati din viata mea. Acel " pui de om" mi-a captat intreaga atentie si tot universul meu se invartea in jurul lui. Apoi, incet dar sigur lucrurile au luat-o razna, au inceput consumurile in fiecare weekend cu prietenii, vara la gratare si plaja, iarna acasa la remi sau carti, zilnic dupa orele de servici pt "relaxare si destindere". Nevoia de alcool, dorinta de a bea o simtem deja acut, la sevici imi era greu sa fac fata (nu stiam si nu am descoperit decat mai tarziu ca am nevoie de o "doza"pt a functiona normal), apoi am inceput sa beau pe ascuns, nu mai imi ajungea cat consumam "la vedere". Am renuntat la servici intr-o conjunctura favorabila mie, cel putin asa credeam atunci, se intrevedea o afacere a mea ( care s-a dus pe apa sambetei) si ma amageam si minteam ca o sa beau normal, doar din cand in cand, ca adevaratul motiv pt care eu beam era stresul de la servici si problemele de acolo care imi provocam insomnii pe care le tratam cu alcool. Mai departe a urmat perioada de "iad alcoolic", prietenia mea fatidica cu alcoolul m-a invins. A urmat o perioada in care se alternau perioade de abstineta fortata, perioade in care incercam sa imi contolez bautul, internari si bineinteles perioade in care scapam lucrurile de sub control si ma retrageam singura intr-un apartament unde eram doar eu si sticlele mele, unde consideram ca pot "bea pe ascuns" si nu ma vede nimeni.
Viata mea era un calvar, o lupta crancena cu mine insumi si cu cei din jur, o lupta in care eram mereu infranta. Sentimentele de vinovatie, rusine, remuscarile, parerile de rau ma copleseau, in strafundul fiintei mele stiam ca trebuie sa fac ceva, dar nu stiam nici ce sa fac nici cum sa fac, ma invarteam intr-un labirint din care nu gaseam iesirea. Am avut si o tentativa de suicit esuata cand eram intr-una din abstinentele mele fortate am inghitit toate somniferele prescrise pt o luna cu o sticla de vin,intr-un moment in care agitatia, nelinistea, resentimentele, remuscarile si rusinea ma inebuneau, nu intelegeam de ce ma simt asa doar nu beam de 2 luni . Ultima '"escapada alcoolica" a tinut 5 zile Eram singura, ingrozita si speriata, ma oprisem din baut, sevrajul incepuse, simteam ca imi pierd mintile, ma copleseau sentimentele de vinovatie si rusine, care se accentuau cand mi se spunea “esti pierduta si o sa ajungi cu betivii in santuri”, “esti o betiva nenorocita”, “vorbele unui betiv nu valoreaza nici cat o ceapa degerata”, “ce-ti trebe AA? Daca aud aia cat bei te pun presedinta lor” ( sunt SMS-uri ce le primeam si le-am salvat pe telefon).
Nu stiu cum, probabil Dumnezeu mi-a dat un moment de luciditate si curaj, sa apelez in acest context la AA.
De 8 luni alcoolul nu mai face parte din viata mea. A ramas umbra dureroasa a trecutului meu, un trecut pe care nu pot sa il neg, nu vreau sa il neg ci sa-l accept ca fiind cea mai importanta lectie a vietii mele….
Datorita programului Sf Dimitrie si AA-ului, am inteles, in sfarsit, ca e nevoie de o schimbare de atitudine, o schimbare a modului de a gandi si accepta viata. Invat sa ma accept asa cum sunt, cu bune si rele, cu calitati si defecte, invat sa am rabdare cu mine sis a nu ma judec prea aspru, sa ma “eliberez” de secretele trecutului meu de alcoolica activa impartasindu-l cu cei ce ma inteleg, sa vad realitatea asa cum este si nu cum mi-ar place mie sa fie. Invat sa discern intre ceea ce pot schimba si ceea ce nu pot, iar in acest caz sa-mi accept neputinta pentru a putea merge mai departe impacata.
Ii multumesc la Dumnezeu ca mi-a dat sansa unei noi vieti de care am inceput sa ma bucur, ma rog ca drumul recuperarii sa fie continu si fara obstacole si sper ca linistea si seninatatea sa ajunga si la mine asa cum a ajuns si la multi dintre voi.


staval
Veteran
Veteran
Mesaje: 1147
Membru din: 16 Ian 2011, 22:06
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: Am ales-ADIO ALCOOL

Mesajde staval » 27 Iun 2013, 19:40

Trista povestea ta, dar sunt sigura ca acum ai vazut lumina de la capatul tinelului si ai incredere in tine. Nu esti singura, toti de aici sunt alaturi de tine, iar AA-ul a fost cel ce ti-a aratat drumul...
Abstinenta senina, draga mea!


016hnoor
Boboc
Boboc
Mesaje: 1
Membru din: 18 Mar 2015, 12:42
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: Am ales-ADIO ALCOOL

Mesajde 016hnoor » 18 Mar 2015, 13:04

Timpul a trecut, profesional pot sa afirm ca eram implinita, au inceput neintelegerile cu fostul meu sot, despartiri si impacari, cu chefuri mai mult sau mai putin de imbibate cu alcool.
Dumnezeu mi-a daruit un copil la un moment dat si pot sa spun ca acei 2 ani cat am stat in concediu de crestere a copilului au fost cei mai minunati din viata mea. Acel " pui de om" mi-a captat intreaga atentie si tot universul meu se invartea in jurul lui.
Cut down your exam stress by using our latest spanishprograms and high quality gmat and We provide updated spanishprograms - no speak english in spanish with 100% pass guarantee along with Internet polyglot

Avatar utilizator

denispericolpublic
Veteran
Veteran
Mesaje: 678
Membru din: 19 Mar 2015, 17:47
Zile de abstinență:
Gen: Nespecificat - Nespecificat

Re: Am ales-ADIO ALCOOL

Mesajde denispericolpublic » 01 Apr 2015, 17:39

Am citit povestea ta...aceste povesti care imi arata ca omul poate renaste din propria cenusa sunt cele care imi dau aripi, incredere, speranta ca se poate si pentru mine sa merg drept. Abstinenta nu este destinatia, ci doar calea- spunea cineva pe forum...vreau sa merg si eu pe calea ta, pecalea lor, pe calea tuturor celor ce iubesc libertatea abstinentei...iti multumesc pentru ca ne-ai expus povestea ta...sigur ea este scrisa de ceva vreme, dar eu sunt un tinerel pe acest forum si un incepator in ale abstinentei...iti multumesc inca o data si iti urez tot binele din lume.
denisticla74@gmail.com

Înapoi la “POVESTI DE SUCCES”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 8 vizitatori