Forumul Alcohelp. Grupul tău de sprijin!

SALUT ,SINT TUDOR SI SINT ALCOOLIC !

ITI MULTUMESC PENTRU ABSTINENTA MEA SI MA BUCUR CA TE NUMERI PRINTRE PRIETENII MEI ,VICENTIU !
MINIUNEA A VENIT IN MOMENTUL ( in ceea ce ma priveste) IN CARE AM CUNOSCUT ALCOOLICI ABSTINENTI DE LA AA
DUMNEZEU lucreaza prin oameni !

Minunea vine cand te nasti sau cand Renasti ?

Post by VICENTIU Fri Apr 02, 2010 11:45 am
E oare o minune ca m-am nascut ? Mecanismul e simplu , stiti voi, ovulul fecundat de spermatozoid si asa mai departe ....
...Adevarata Minune a venit in cazul meu acum 2 ani si ceva ....
Altfel cum pot explica Renasterea mea .Altfel cum pot explica ce mi s-a intamplat acum doi ani si jumatate , atunci cand poate la fel ca si multi alti alcoolici am atins fundul sacului – care la mine s-a numit zadarnicie , neputinta , nulitate sau mai bine zis subzistenta umana.
Imi amintesc tot desi imaginea este stearsa si neclara uneori , ca un ecran de televizor dereglat cu momente cand se vede mai bine s-au mai prost in functie de cum bate vantul si misca antena .
....Ultima betie a fost ceva de genul “ hai sa vedem cum e in iad “ , a durat “numai” 4 zile , insa in tot acest timp eu nu am mai stiut de capul meu , au fost 4 zile in care am ajuns din punct de vedere uman sub cota zero , adica la stadiul de animal , dar sa zicem ca un animal handicapat, daca putem spune asa ca sa nu jignesc toate animalele . Eram, ca sa ma exprim mai “plastic” , eram ..... , pisat pe mine , eram oparit la fund de la fecale (scuze pentru cuvintele dure folosite , dar ele exprima exact halul in care eram)…
Beam incontinuu si nu ma mai puteam opri ….
Eram infrant …Atunci, cu nasul in pamant, i-am cerut Lui ajutorul , dar cum : “Doamne ia-ma de pe lumea asta , ajuta-ma sa scap de chinul si umilinta in care am cazut! “ Imi doream din tot sufletul moartea ca o izbavire ! In clipa aceea nu mai conta nimic pentru mine(copil , nevasta , parinti), simteam inutilitatea care ma coplesea, simteam ca daca raman in viata voi fi un ratat ,un handicapat irecuperabil , un betiv ordinar boschetar - deci voi fi ca si mort !….Eram la capatul drumului , si ma cufundam incet in groapa pe care mi-o sapasem singur !
Si vrand sa-mi grabesc sfarsitul , in semiinconstienta in care ma aflam , ca sa prind curaj , am mai tras o dusca zdravana , si apoi , cu sticla in dreapta si cu stanga pe volan am pornit nebuneste pe strazile din Constanta (eram in delegatie de servici)…
Nu stiu ce s-a mai intamplat (aici s-a dereglat antena ) , dar cred ca Dumnezeu a vrut altceva cu mine! Nu m-a lasat sa pier si nici sa omor pe cineva sau sa fac vreun accident !
M-am trezit in dimineata celei de-a patra zi de betie , cu masina in capatul statiunii Mamaia spre Navodari , pe plaja cu nisip umed batatorit …
Am incercat sa ma dau jos din masina ,dar nu am reusit , si , cu toate ca era ultimul lucru pe care l-as fi facut , l-am sunat pe taica-miu sa vina sa ma ajute . Tata are 70 de ani si sufera cu inima , acum 1 an a facut o semipareza ( poate si din cauza supararilor pe care i le-am pricinuit) dar si-a revenit cat de cat si acum ia medicamente pentru a se mentine. Acum stau si ma gandesc ce-o fi fost in sufletul acelui om tot drumul acela din Bucuresti pana in Constanta !
In fine, atunci am realizat ca Dumnezeu nu m-a lasat degeaba in viata , probabil ca avea alte planuri cu mine , povestea mea trebuia sa o afle si altii ca mine , eu prin impartasirea suferintei si chinurilor prin care am trecut trebuia sa alin durerea si suferinta altor alcoolici ca mine . Trebuia sa fac cunoscuta durerea si mizeria umana pe care am trait-o. ….
La inceput , mi-a fost foarte greu , eram in sevraj , pana a venit tata am mai cosumat ceva ca altfel simteam ca inebunesc , dupa ce a venit tata si m-a scos din rahatul (si la propriu si la figurat ) in care eram , am inceput lungul si greul drum al recuperarii…
De sevraj am scapat destul de repede , dar cu chinuri groaznice , cosmaruri si tremuraturi .... Cu ajutorul parintilor care au stat tot timpul langa mine si s-au rugat la Dumnezeu pentru mine , am reusit .
Cel mai greu mi-a fost insa sa scap de rusinea si depresia ce m-a cuprins . Trei luni a durat aceasta depresie , timp in care doar copilul meu de 8 ani si prietenii din AA imi dadeau putere sa merg mai departe…..Si ca un nou nascut , am inceput sa fac primii pasi …… ………….Rusinea si complexele de alcoolic au trecut aproape dupa 1 an , timp in care am urmat programul de recuperare in 12 pasi si Programul de 24 ore. 24 ore nu beam , atat, doar 24 ore , in fiecare zi nu beam timp de 24 ore . M-au ajutat mult prietenii din AA si acum sper sa ajut si eu pe alti alcoolici in recuperare impartasindu-le din experienta mea .
Ce am invatat atunci , ce am priceput acum dupa Renastere este ca atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de daruit , cand simti ca traiesti degeaba si nu mai esti de nici un folos, se intampla ca cineva sau CEVA sa produca MINUNEA , sa i-ti intinda o mana de ajutor pentru ca la randul tau si tu sa poti ajuta, sa fi de folos .
Eu acum am o gramada de prieteni alcoolici , oameni adevarati , de calitate , care stiu sa aprecieze suferinta umana si care stiu sa intinda o mana de ajutor acolo unde trebuie.
Traiesc o noua viata , imi place mai mult decat prima , pot multumi lui Dumnezeu pentru Minunea Sa !

Doamne citesc si ma cutremur de aceste povesti si cit de mult te poate degrada,umilii,distruge alcoolul.Si nu face selectii distruge oameni culti,cu studii,oameni cu functii inalte in aceiasi masura ca pe oamenii de rind cu studii mai modeste sau deloc.Ai multumesc lui Dumnezeu ca m-am oprit la timp si cum scrie si in postarea lui "cineva sau ceva sa produca MINUNEA''.In cazul meu si al sotului a fost copilul nostru care intradevar a fost o minune tinind cont ca a aparut dupa 11 ani,eu cu sindromul ovarelor polichistice,nici un tratament luat.Erau poate doar intre 1%-5% ca acest lucru sa se intimple fara un tratament.Si iata ca Dumnezeu ni la trimis poate exact pentru a ne salva din mizeria si degradarea fizica,sufleteasca si mentala in care ne adinceam.Ai multumesc din suflet lui Vincentiu pentru ca a impartasit povestea lui ,asemenea povestiri ti se intiparesc in minte.Si pe tatal meu bautura il degradase atit de mult incit de la functii destul de inalte in Primarie a ajuns in final la stadiul de simplu muncitor intr-o sera.Cu bunavointa superiorilor care din respect pentru bunicii mei nu l-au concediat.Daca asi fi stiut atitea lucruri despre aceasta boala poate asi fi putut sa il salvez pe tata.L-am iubit foarte mult cu toata suferinta care ne-a produs-o din cauza bauturii era un om deosebit si un tata exceptional cind nu bea.Cu un suflet enorm cum rar intilnesti,isi dadea si camasa de pe el.Dar din pacate toate acestea dispareau cind bea.Nu-mi pot retine lacrimile de fiecare data cind ma gindesc la el si regret ca nu am avut nici o putere sa il ajut si sa il pot smulge din ghearele alcoolului.Va pup pe toti si numai bine!

Of doamne ce viata chinuita am putut trai unii (sau fiecare dintre noi)Vincentiu a avut un curaj extraordinar,cand am citit postarea lui m-am cutremurat,a aratat intr-adevar chinurile iadului prin care a trecut (ca fiecare dintre noi,mai mult sau mai putin) povestirile noastre ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru cei care nu vor a recunoaste ca sunt invinsi de alcool.Va destainuim episoade blande din viata noastra si asta ar trebui sa ne determine sa gandim la solutii urgente.Ma bucur ca va cunosc(pe unii personal,pe unii prin acest forum) Dumnezeu sa ne ajute sa ne sprijinim in continuare.

Buna seara tuturor !
Va scriu ca Vicentiu este bine si abstinent .In seara asta l-am intilnit la grup si pot sa va spun ca am vesti bune de la el.

Viata lui de acum . asa cum scrie si in mesaj, este cu totul alta .El acum avind o viata noua si fiind realizat in toate privintele.El este pentru mine certitudinea ca se poate trai in abstinenta mult mai bine si sa progresezi si spiritual dar si material .La rugamintea mea sa ne mai scrie sa ne mai scrie si s-a scuzat ca noaa sa viata ,el fiind foarte ocupat nu ii mi da rafgaul sa intre pe forum .Sper ca totusi sa citesca aceste ganduri ce le-ati impartasit vis-a-vis de povestea lui si sa ne mai scrie despre el.