Codependenta

[asido1973]

“Alcoolicul si partenerul sau sunt, de regula, mai profund angrenati decat ne imaginam: amandoi s-au cautat si s-au gasit, se potrivesc, merg perfect mana in mana, au devenit complici fara voie si au nevoie unul de celalalt.
In ultimii ani tot mai multi specialisti au renuntat la tratarea doar a alcoolicului, cand acesta este casatorit. Ei stiu: unui purtator al simptomului ii corespunde un intretinator al simptomului, unui neajutorat un ajutator, iar unui suferind un ingrijitor al suferintei. Un bolnav si un ingrijitor se gasesc si se completeaza reciproc. Necesitatile ambilor parteneri se imbina perfect. Din punct de vedere psihologic aceasta inseamna: doua stiluri de viata, doua planuri de viata, doua legi ale miscarii, doua scheme individuale ale conceptiei despre lume si viata sunt astfel concepute, incat alcatuiesc un model optim de imbinare, ca un fermoar. Ele unesc perfect doua parti, doua persoane, doua destine.
Telurile si dorintele a doi oameni corespund reciproc. Doua sisteme complementare coopereaza: un donator si un receptor, unul pasiv si unul activ, unul regresiv si unul dominant, unul rasfatat si unul care rasfata, un egoist si un altruist.”

[asido1973]

Reinhold Ruthe defineste patru tipuri de complicitate a partenerului de casnicie cu alcoolicul:

co-alcoolicul patern – preia sarcinile si datoriile pertenerului, pentru ca il considera incapabil de a purta raspunderea fata de sine. El nazuieste sa il schimbe, sa il sfatuiasca si sa-i serveasca drept model partenerului. Co-alcoolici paterni nu trebuie sa fie tatii naturali. Persoanele mai in varsta, chiar si femei, care poarta in sine si isi dezvolta acest model de baza al stilului de viata, gasesc deseori posibilitatea de a-si cultiva necesitatile, de a se comporta patern.

co-alcoolicul matern – il ingrijeste, il alinta si se topeste de grija lui. Co-alcoolicul matern il considera pe dependentul de alcool o persoana slaba, care are nevoie de ocrotire si trebuie aparata de “lumea rea”. Bineinteles ca dependentul de alcool nu are altceva mai bun de facut, decat sa corespunda acestei imagini materne.

co-alcoolicul camaraderesc – el face cauza comuna cu alcoolicul, inchide un ochi si accepta totul de dragul prieteniei si al linistii. De la el provin, in orice caz, cliseele incurajatoare si linistitoare.
co-alcolicul profesional – este persoana angajata social, care in rolul sau profesional din domeniul social si sanitar se simte indatorat fata de dependent. Cand co-alcoolicul profesional simte nevoia de a gasi recunoastere si confirmare in dorinta de a ajuta, avem din nou de a face cu o imbinare perfecta. Fiecare se foloseste de celalalt. Unul vrea sa fie ocrotit si ingrijit, celalalt gaseste, in executarea griji, confirmarea de sine.

[marinav]

Va recomand si eu, dragilor, o carte foarte buna, aparuta la Editura Peregrinul din Cluj.Se numeste Labirintul codependentei.Eu am gasit-o foarte interesanta!!!

[asido1973]

http://www.virgilbuse.co.cc/file/Labiri ... dentei.pdf , cine doreste poate sa o scoata de aici la imprimanta !

[staval]

Multumim pentru temele de gandire si autocunoastere. Eu ma recunosc aici, l-am ingrijit si l-am scos din necaz de fiecare data...Era normal, ziceam eu, e sotul meu,e datoria mea! Alcoolicul invata acest ritual, i se pare normal sa fie mereu ajutat...
Din fericire sper ca ne-am dezmeticit amandoi!

Multumesc asido, multumesc marina, am citit Labirintul, cu adevarat e explicita cartea!