Sotie de alcoolic

[Relus]

Ce pot sa ti spun?
Stiu ,este greu,de multe ori realizam ca traim pentru a le fi bine altora,ne sacrificam si cans suntem in impas aproape ca nimeni nu mai tine cont de sacrificiile noastre.
Incearca sa ti fie bine,exact ce simti asa sa faci,
Te imbratisez cu mult drag si chiar nu stiu ce as putea sa ti spun si sa ti alin durerea.

[Ploicica]

:hug:

[CRISS99]

:hug: :ingeras:

[freedom]

Spunea cineva la grupul din Cluj, ca dependenta de control
este foarte grea fiindca bolnavul isi produce singur
otrava.
Mi se pare ca participa si Ghita la expunere, dar
nu mai stiu exact. Dupa cum am vazut la noi la grup,
codependentii
de descopera pe sine mai degraba dupa, decat inainte si abia
cand
dependentul este stabil, abia atunci simte codepul cat e el
insusi de bolnav.
Dar si cand intra in abstinenta la control...apoi mare
deschidere li se arata
codependentilor, fiindca la ei nu mai exista tentatia
sampaniei de Revelion,
a vinului la ziua de nastere sau a coniacului din sosul de
pe friptura de curcan.
Asa ca grea e crucea codependentei active, dar si rasplata
abstinentei este
pe masura.
Te imbratisez urseste si mi-ar place sa stiu ca nu te mai
doare viata si ca
te bucuri de iubire neconditionata si de acceptare. Sotul
tau este un copil al lui Dumnezeu, iar destinul lui este
scris deja si-i intre el si DD, asa ca oricat ai trage cu
dintii, tot nu poti
schimba ceva ce nu are legatura cu tine. Poti doar sa
privesti cu smerenie si respect si
sa-ti vezi de ale tale. Daca inversezi situatia, crezi ca
sotul tau ar putea sa schimbe ceva la tine, mai inainte de a
intelege tu insati ca acea schimbare iti este esentiala?
N-ai crede ca vrea sa te schimbe pentru el si nu pentru
tine, atata timp cat n-ai intelege si nu ti-ai dori
schimbarea? N-ai simti ca te baga cu forta intr-un sablon,
ca te ciunteste si iti ajusteaza marginile ca sa fii
altcineva decat cine poti tu sa fii? (sper ca nu te supara
incercarile mele de a te indrepta pe tine spre tine)
Cred ca toti codependentii trebuie sa meditam mai mult asupra vorbei aduse pe forum
de Ilie: "poti duce un cal la apa, dar nu-l poti face sa bea".
Recent am avut niste discutii cu o mama al carei unic copil
a murit adolescent, in urma cu cativa ani, de anorexie
nervoasa cu accese bulimice. Femeia aceea a trecut prin
singura incercare cu-adevarat grea pe care o poate avea un
om si dupa ani de boala si spitale, dupa moartea copilului,
ea a devenit dintr-o atee compulsiva, o credincioasa
pozitiva. Mi-a dat femeia aia niste lectii, de mi s-a
zdruncinat tot sistemul de valori si mi s-au sters si
ultimele ambitii legate de viitoarele licente, masterate si
doctorate ale fiica-mii...
te pup. :hug:

[staval]

Multumesc, fata draga!
Balsam pe suflet mi-au fost cuvintele tale, dar...vorba lui Ilie mai e si altfel...Calul batran greu se invata la alt stapan! Greu imi este sa traiesc pentru mine, eu am crezut toata viata ca e normal sa ma asigur ca el si copiii sunt bine. Am mai rabufnit, dat...am hamait ca un catelus, am schelacait ca nu m-au inteles si mi-am luat iar crucea in spate. Am detinut mereu controlul, constient sau nu.

Acum ma straduiesc sa accept, sa-l las pe el in grija Domnului, sa am grija de mine. Citesc pasii, cred ca imi va lua un an sa-i termin, caci mereu ma intorc la 1, acceptarea e dificila. Nu stiu de unde sa ma
iau si unde sa ma pun, nu stiu sa traiesc decat cu el...Ma doare sufletul cand il vad asa...

Noroc de voi, ca am cui sa spun...Am descoperit recent ca eu nu am prieteni, doar cunostinte, doar voua va pot varsa amarul din suflet. Pentru restul nu cred ca conteaza, unii ar spune ca exagerez, iar unde conteaza...n-as indrazni eu sa-i incarc cu problemele mele.

[staval]

Sunt mult mai linistita acum, chiar daca sunt suparata...Stiu ca el neaga din nou boala si va trebui sa ajunga iar foarte jos, mai devreme sau mai tarziu...S-a jucat de prea multe ori cu focul, nu mai este nicio intamplare sau accident, a intrat in caruselul alcoolului, acest dusman perfid si viclean.

M-am retras in camera mica, a fiica-mi, evit comunicarea cu el. Nu e agasant deocamdata, si-a stins lumina de la ora 20...aseara la fel. Cine stie ce ganduri ii joaca printre aburii vinului!

Sa aveti o noapte linistita!

[staval]

Va multumesc fetele mele dragi, Criss, Ploicica si Relus pentru imbratisari! cum doar voi imi stiti sufletul, le-am simtit la propriu!

Regret ca n-am unde frecventa un grup...In alt oras cade din schema caci sunt ocupata, ma misc greu si am o varsta. Noroc de forum si bloguri pe tema ca ma mai luminez si eu.

:hug:

[DALIA]

Curaj, Lebada!

Nimeni dintre noi nu stim cat este de greu, dar ne putem face o idee din ce povestesti! Eu una, iti multumesc ptr ca am si perspectiva aceasta!
Din fericire, langa mine nu a stat nimeni cat am consumat alcool! Nici nu am cicalit, nici nu m-a cicalit! Dar acum imi explic relatiile mele fractionate si fara continuitate! Le intrerupeam in glorie, ca sa ma retrag intre peretii mei si sa "ma relaxez"!

Te imbratisez cu drag! Suntem alaturi de tine!

Same DALIA

[staval]

Te imbratisez, Dalia! Mereu ai un cuvant bun pentru mine. Stiu ca voi alcoolicii nu intelegeti decat in abstinenta prin ce trec cei de langa voi. Din pacate omul meu imbatraneste, dar nu se intelepteste...E un om minunat cand nu bea. Abstinenta lui n-a fost senina, el s-a abtinut de la baut doar!

Lebada lui Proco e destul de rata, sa stii...

[DALIA]

Dar te inteleptesti TU!

Asta conteaza! Omul tau, cand o VREA, tot aici ne gaseste!

Same DALIA