Va salut ... cu respect

[lupica]

12 august

RETROSPECTIVĂ

Mai întâi privim înapoi şi încercăm să descoperim unde am greşit; după care vom încerca cu hotărâre să reparăm prejudiciile pe care le-am făcut;...

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Călătorind pe revigorantul şi interesantul traseu al vindecării iniţiate de AA, am aflat pentru prima dată ce înseamnă pacea sufletească, iar linia orizontului apărea clară şi luminosă, în contrast cu ceaţa şi obscuritatea din trecut. Revizuirea propriei vieţi pentru a-mi depista greşelile, părea a fi o treabă extrem de dificilă şi primejdioasă. Îmi era greu să mă opresc şi să mă uit în urmă. Îmi era teamă să nu mă împiedic! Nu puteam să-mi scot din minte trecutul şi să trăiesc pur şi simplu în prezentul de aur? Mi-am dat seama că cei cărora le-am provocat în trecut suferinţă mă împiedicau să merg pe calea seninătăţii. Trebuia să mă rog, să am curajul de a-i înfrunta pe cei care încă mai persistau în conştiinţa mea, să recunosc şi să mă ocup de vina pe care mi-o insufla însăşi prezenţa lor. Trebuia să mă uit la prejudiciile pe care le-am provocat şi să fiu dispus să le repar. Doar atunci îmi voi putea relua călătoria spirituală.

[lupica]

13 august

DEBARASAREA COMPLETĂ

... iar în al treilea rând, după ce am scăpat de sechelele trecutului, ne vom gândi cum am putea stabili, cu ajutorul noii conştiinţe de sine, relaţii cât mai bune cu fiecare persoană pe care o cunoaştem.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Imediat cum am ajuns la Pasul Opt, am căpătat dintr-odată tot ce trebuia pentru completarea cu succes a Paşilor precedenţi: curaj, corectitudine, sinceritate, voinţă şi meticulozitate. La început, n-am putut să-mi adun forţa necesară pentru această sarcină, drept pentru care în Pasul acesta este scris: „Am fost dispuşi...” Aveam nevoie de curaj pentru a începe, de corectitudine pentru a vedea unde greşisem, o dorinţă sinceră de a pune lucrurile în ordine, meticulozitate pentru întocmirea listei şi dorinţa de a-mi asuma riscurile necesare pentru adevărata atitudine umilă. Cu ajutorul Puterii mele Superioare în dezvoltarea acestor virtuţi, am terminat cu bine acest Pas şi am continuat să merg înainte în căutarea evoluţiei mele

[lupica]

16 august

AM RUPT LEGĂTURA

S-ar putea ca în clipa următoare să ne între­băm ce avem în vedere atunci când spunem că le-am „făcut necazuri” celor apropiaţi? La urma urmei, ce fel de „rele” îşi provoacă oamenii unul altuia? Pentru a defini într-o manieră practică cu­vântul „rele”, am putea să-l numim rezultatul colizi­unii instinctelor, care le provoacă oamenilor preju­dicii de ordin fizic, mental, emoţional sau spiritual.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Mergeam la întâlnirile legate de Pasul Opt, gândindu-mă întotdeauna că „nu prea i-am rănit pe alţii, mai mult pe mine”. Dar a sosit clipa în care mi-am întocmit lista şi n-a fost chiar aşa de scurtă cum îmi imaginam. Ori îmi plăcea de tine, ori nu-mi plăcea, ori aveam nevoie de ceva de la tine – mai simplu nici că se putea. Oamenii nu făcuseră ceea ce voiam eu să facă, iar relaţiile apropiate scăpaseră de sub control din cauza solicitărilor neîntemeiate ale partenerilor mei. Erau acestea cumva „păcatele omisiunii”? Din cauza bolii mele, am cam rupt legătura cu lumea – nu trimiteam niciodată scrisori de felicitare, nu răspundeam la telefoane, nu eram disponibil şi nici nu luam parte la viaţa altora. Ce plăcere a fost să analizez aceste relaţii, să-mi fac inventarele în linişte, doar în preajma lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu, şi să progresez pe zi ce trece, dornic de a fi corect şi sincer în relaţiile mele!

[lupica]

17 august

ÎNDREPTAREA GREŞELILOR

Deşi suferinţa provocată altora nu a fost cine ştie ce mare, de multe ori vom descoperi că suferinţa emoţională provocată nouă înşine a fost considerabilă.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Te-ai gândit vreodată că suferinţa provocată vreunui partener de afaceri, sau poate vreunui membru de familie, este atât de nesemnificativă încât chiar n-ar merita nici o scuză, căci e foarte probabil că nici măcar nu-şi vor aduce aminte de ea? Dacă acea persoană, precum şi suferinţa ce i-am provocat-o, persistă în conştiinţa mea, făcându-mă să mă simt incomod, sau poate chiar vinovat, atunci îi trec numele acelei persoane în „lista de reparaţii” şi sunt dispus să-mi cer iertare sinceră, ştiind că, odată ce această parte foarte importantă a recuperării mele este dusă la bun sfârşit, mă voi simţi calm şi relaxat în ceea ce priveşte persoana respectivă.

[lupica]

19 august

DE REFERINŢĂ

Facem din nou referire la listă (inventar). După ce ne-am scos din minte greşelile pe care le făcuseră alţii, începeam cu hotărâre să ne căutăm propriile greşeli. În ce momente am fost egoişti, necinstiţi, înfricoşaţi şi mânaţi doar de propriile interese?
ALCOOLICII ANONIMI

Mă bucur de o libertate extraordinară atunci când nu am nevoie de aprobarea neîntreruptă a colegilor mei de serviciu sau a celor dragi mie. Îmi doresc să fi aflat mai devreme de acest Pas, deoarece - odată ce mi-am construit un cadru de referinţă - mă simţeam în stare să fac următorul lucru bun, ştiind că faptele se potrivesc situaţiilor şi că tocmai asta trebuia făcut.

[lupica]

20 august

SPRE LIBERTATEA EMOŢIONALĂ

De vreme ce relaţiile deficitare cu alte persoa­ne au reprezentat aproape întotdeauna cauza ime­diată a nenorocirilor noastre, inclusiv a alcoolis­mului, niciun domeniu de cercetare n-ar fi putut oferi rezultate mai satisfăcătoare şi mai de preţ decât acesta.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Voinţa este un lucru ce mă caracterizează, fiindcă se pare că îşi face apariţia după o anumită perioadă de timp, la început conştient, dar după aceea cu o oarecare senzaţie de disconfort, îndemnându-mă să trec la fapte. În timp ce meditam la efectuarea Pasului Opt, dorinţa de a mă corecta în faţa altora a venit ca o dorinţă de iertare a semenilor şi a mea. I-am iertat pe cei din jur după ce am devenit conştient de contribuţia mea la dificultăţile relaţiilor. Vroiam să simt pacea şi seninătatea, descrise în Promisiuni. În urma lucrării primilor şapte Paşi, am devenit conştient de persoanele cărora le provocasem suferinţă şi de faptul că eu eram inamicul meu numărul unu. Pentru a-mi restabili relaţiile cu semenii, ştiam că va trebui să mă schimb. Vroiam să învăţ să trăiesc în armonie cu mine însumi şi cu cei din jur, pentru ca şi eu, la rândul meu, să mă pot bucura de libertatea emoţională. Începutul sfârşitului izolării mele – de semeni şi de Dumnezeu – a venit atunci când mi-am întocmit lista de la Pasul Opt.

[lupica]

23 august

ADUCEM MESAJUL ÎN CASELE NOASTRE

Am putea aduce acelaşi spirit al iubirii şi al toleranţei în vieţile noastre familiale, uneori tulbu­rate, ca şi cel pe care îl aducem şi în grupul nostru AA?

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Membrii familiei mele suferă de pe urma efectelor bolii mele. Iubindu-i şi acceptându-i aşa cum sunt – la fel cum îi iubesc şi îi accept pe membrii AA – voi fi răsplătit cu dragoste, toleranţă şi armonie în viaţa mea. Politeţea şi respectarea limitelor fiecăruia sunt nişte practici necesare pentru toate aspectele vieţii mele.

[lupica]

2 septembrie

GĂSIREA UNUI „MOTIV PENTRU CREDINŢĂ”

Voinţa de a evolua este esenţa întregii dezvoltări spirituale.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

O strofă dintr-un cântec sună cam aşa: „... şi caut să găsesc un motiv pentru credinţă...”. Îmi aduce aminte că la un moment dat nu eram în stare să găsesc un motiv să cred că viaţa mea era în ordine. Deşi viaţa mea a fost salvată de intrarea în AA, după trei luni am ieşit în oraş şi am băut din nou. Cineva mi-a spus: „Nu trebuie să crezi. Nu eşti tu oare dornic să crezi că viaţa ta are un rost, deşi s-ar putea ca nici măcar tu să nu ştii care este rostul acesta, sau poate că uneori să nu ştii ce comportament să adopţi?” Când am observat cât de dornic eram să cred că într-adevăr viaţa mea are un rost, abia atunci am putut să încep a lucra Paşii. Acum, când încep cu „Sunt dispus...”, folosesc cheia care îmi deschide uşa spre acţiune, corecti­tudine şi receptivitate faţă de Puterea Superioară care veghează asupra vieţii mele.

[lupica]

3 septembrie

CONSTRUIND O VIAŢĂ NOUĂ

Credem că cel care spune că abstinenţa este de ajuns e un nechibzuit.
ALCOOLICII ANONIMI

Când mă gândesc la Pasul Nouă, înţeleg că abstinenţa fizică nu-mi este de ajuns. Trebuie să-mi aduc aminte de disperarea pe care o simţeam înainte de deveni abstinent şi cât de dispus eram să merg până în pânzele albe pentru aşa ceva. Totuşi, abstinenţa fizică nu este de ajuns pentru cei din jurul meu, de vreme ce trebuie să înţeleg că darul lui Dumnezeu este folosit pentru a-mi construi o nouă viaţă pentru familia mea şi pentru cei dragi. La fel de important, trebuie să fiu dispus să-i ajut pe cei care doresc să îmbrăţişeze modul de viaţă AA.
Mă rog Lui Dumnezeu să mă ajute să împărtăşesc darul abstinenţei, astfel încât beneficiile sale să poată fi arătate şi celor pe care îi cunosc şi îi iubesc.

[lupica]

7 septembrie

„PORŢIUNEA NOASTRĂ DE STRADĂ”

Suntem acolo să ne măturăm porţiunea noastră de stradă, dându-ne seama că nu putem realiza nimic de valoare până nu procedăm astfel, neîncercând niciodată să-i spunem ce să facă. Greşelile lui nu se discută. Ne concentrăm asupra propriilor noastre greşeli.
ALCOOLICII ANONIMI

La scurt timp după ce m-am lăsat de băut, am făcut reparaţiile faţă de tatăl meu. Cuvintele mele s-au pierdut în vânt fiindcă îl învinuiam pentru necazurile mele. Câteva luni mai târziu, am făcut din nou reparaţiile faţă de tatăl meu. De data aceasta am scris o scrisoare în care nu-i mai aduceam învinuiri şi nici măcar nu aduceam vorba de greşelile lui. A funcţionat, iar eu am priceput, într-un final! Sunt responsabil doar de porţiunea mea de stradă şi – mulţumită lui Dumnezeu şi AA-ului – astăzi va rămâne curată.