021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Alcoolicul activ – Icoana umanităţii distruse !

Materiale folositoare, filme, texte, AA.
Avatar utilizator
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 3642
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență: 14,04,2008
Ani de abstinență: 10 ani
Localitate: Bucuresti
Contact:

Alcoolicul activ – Icoana umanităţii distruse !

Mesaj de tudor »

Un tânăr s-a rătăcit odată undeva la ţară, în Anglia. A umblat o vreme, dar toate câmpurile arătau la fel, toate drumurile păreau greşite, iar el era tot mai obosit. Vroia să se odihnească, vroia să se spele şi vroia să mănânce ceva. În cele din urmă, a dat peste un bătrân, evident născut prin acele locuri, care se sprijinea pe o poartă din cinci bârne, mestecând un pai. Prietenul nostru l-a întrebat pe bătrân cum putea să ajungă la destinaţia lui. Bătrânul s-a gândit un moment, a tăcut o vreme, apoi l-a privit şi i-a spus: „Ah... de-aici nu poţi să ajungi acolo.”
Imposibilitatea unei astfel de situaţii nu acoperă cu nimic sentimentul de uimire pe care îl provoacă. Este acea uimire care însumează situaţia grea a alcoolicului care bea. El este atât de blocat în propriile dificultăţi încât nu poate vedea nici o cale de ieşire din chinurile sale. Ca şi un om care se zbate în nisipuri mişcătoare - cu cât se zbate mai mult şi încearcă să iasă, cu cât încearcă să facă ceva, cu atât situaţia devine mai dificilă şi se scufundă mai adânc.
Alcoolicul activ nu e mai păcătos decât oricine altcineva; el doar pare astfel. De fapt, odată acceptată noţiunea că alcoolismul este o boală şi nu o slăbiciune morală, descoperim că există mai puţin păcat în viaţa alcoolicului decât poate părea altfel. Totuşi, el e cu certitudine distrus şi se îndreaptă spre ruină. Situaţia lui nu se va îmbunătăţi niciodată cât timp el continuă să bea. Va fi din ce în ce mai rău.
Deşi alcoolicul activ poate să nu fie cel mai lipsit de noroc, cel mai îndurerat sau cel mai lipsit de speranţă din specia noastră, el se comportă precum umanitatea înfrântă, văzută la microscop. Greşelile lui sunt exagerate chiar de către observatorul ocazional. El este iresponsabil, centrat pe sine, mândru, mofturos, înşelător şi, uneori, dezgustător. El oferă un exemplu excelent despre modul în care experienţa umană poate fi distorsionată şi pervertită. Alcoolismul îi afectează fiecare arie a vieţii lui – fizică, mentală, emoţională, socială, financiară şi multe altele – iar la finalul progresiei bolii, viaţa lui este un dezastru complet, datorat în întregime alcoolului.
Totuşi, dacă cineva alege să urmeze calea abstinentei va vedea că, se pare, că, alcoolul nu este cauza, ci, mai degrabă simptomul bolii sale. Alcoolul este agentul, nu cauza condamnării lui. Boala însăşi nu este centrată pe băutul alcoolicului, ci, mai degrabă, pe condiţia lui spirituală. E adevărat că trupul lui reacţionează la consecinţele fizice ale băutului şi că el poate resimţi progresia bolii prin simptomele fizice ce ajung până la, şi includ moartea. Dependenţa faţă de alcool este, la bază, de natură fizică. Exprimarea adicţiei, însă, este o maladie spirituală, iar calea de ieşire - tratamentul – nu e unul de natură fizică, de vreme ce individul nu poate deconecta sursa poftei lui prin mijloace fizice. Pofta e de natură spirituală şi trebuie combătută prin mijloace spirituale.
E destul de posibil ca toţi oamenii să simtă genul de poftă care, la dependent, conduce la auto-distrugere (în cazul alcoolicului, prin intermediul unei boli fizice ce se înrăutăţeşte mereu). În sens pozitiv, există şi posibilitatea ca remediul spiritual (de care alcoolicul are nevoie pentru a rămâne în viaţă) poate fi folosit de către oricine care decide să facă asta spre beneficiul propriei bunăstări spirituale.
Odată ce s-a stabilit, chiar şi doar ca posibilitate, că adicţia este o boală spirituală care implică băutul, putem vedea acum o imagine mult mai mare. Celelalte dependenţe sunt similare, dar, în locul alcoolului, sunt implicate alte substanţe (de exemplu, narcoticele) sau alte comportamente (jocurile de noroc, dependenţa de sex). Din acest punct de vedere, toate comportamentele adictive au în centrul lor o tulburare spirituală, manifestată într-o multitudine de feluri, în funcţie de natura fiecărui dependent în parte.
Bolile spirituale necesită remedii spirituale şi cei iar credinta oferă o posibilă soluţie, pentru aceste situaţii.
Va continua!
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine
Avatar utilizator
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 3642
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență: 14,04,2008
Ani de abstinență: 10 ani
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: Alcoolicul activ – Icoana umanităţii distruse !

Mesaj de tudor »

Din jurnalul unui AA recuperat
..."Faptul cã mi-am apropiat boala prin cunoaştere mi-a dat imboldul să-i descifrez în continuare tainele, să cunosc tot ceea ce voi putea eu, un profan. Ce am descoperit am spus şi până acum. Voi continua.
Dezalcoolizarea se practicã de către medic. Este meseria lui. Dar după aceea ? Acelaşi mediu, aceleaşi obiceiuri, acelaşi moral, aceeaşi moralitate… dar şi ele mult diminuate.
Şi la prima internare şi la a doua am auzit multe mărturisiri ale bolnavilor către bolnavi dar fără nici o umbrã de căinţă, majoritatea. Nici umilinţă ci bravadă. Şi chiar mărturisiri incomplete. Se spunea numai ce era favorabil ignorându-se unele episoade. Vina celorlalţi nu a lor. Nici unul n-a pomenit în mod deschis despre căsnicii distruse din vina lor, gelozie faţă ză în primul rând psihicul iar acesta – la rândul lui – activităţile şi atitudinile noastre faţă de oricine şi orice – chiar faţă de „eul” propriu. Astfel alcoolicul este, în acelaşi timp, o victimã, antisocial, duşmanul tuturor, inclusiv al lui însuşi. Ucigaş al sentimentelor celorlalţi faţă de el. Şi sinucigaş.
După externare, în majoritatea cazurilor, îşi caută vechiul anturaj (numai aceştia îl înţeleg) – prietenii de pahar. Aici ar putea interveni adevăraţii prieteni – cei din A.A.
Mai întâi, deci, conştientizezi boala. Apoi medicul îţi prescrie o reţetă pentru stabilizarea bolii. Dar cu condiţia (sine qua non – fără de care nu se poate) sã respecţi tratamentul şi prohibiţia la alcool. Ori, câţi dintr-o sutã o fac ? Cel mult 1%. De ce un procent atât de mic?
I. Nu-mi iau boala în serios: „mă opresc când vreau ! Un pahar nu-mi strică !”
II. Orgoliul: „Eu, alcoolic ?”
de partenerul normal, egoismul feroce propriu, complexul de inferioritate pe care şi l-a creat. Majoritatea elementelor nespuse le-am descifrat doar „printre rânduri”.
Alcoolul afectea
III. Odată începută marginalizarea în societate şi familie, serviciu (dacă-l mai are), prieteni (dacă-l mai are) – nu este suficientă o săptămână sau o lună sau un an de abstinenţă. Care, şi ele, trec foarte greu. Trebuie să le demonstrezi – în timp, şi nu scurt – celorlalţi că nu mai eşti cel pe care îl cunoşteau. De multe ori se întâmplă ca nici după o viaţă de abstinenţă răuvoitorii (chiar din familie) să nu dorească să absolve de vină, să-şi şteargă din memorie trecutul. Şi trebuie să fii suficient de tare să treci peste asta. Pentru că oamenii, şi cei mai binevoitori, au suspiciunile lor, începi să-ţi spui: „- Sunt un neînţeles, toţi sunt împotriva mea. Ei sunt de vinã, nu eu !” Greşit ! Poate că sunt bolnavi. Ei, de data asta.
Pe măsurã ce necazurile cresc (şi cresc, nu glumă), se înmulţesc, te simţi tot mai părăsit. Şi, odată cu asta, necesitatea de a uita (nu rezolva) cu ajutorul lui J.B. La un moment dat organismul începe să cedeze iarăşi şi nu mai poţi ieşi din cercul vicios. Se produc necazuri mai mici sau mai mari (avertismentele) pe care psihicul le recepţionează dar, adesea, nu le ia în serios. Şi chiar că nu le ia, nu mai contează nimic în faţa dependenţei.
De câte ori nu m-am chinuit în casă, de unul singur, cu câte un delirum tremens, de câte ori n-am pus geană pe geană nopţi în şir fără sã reuşesc să adorm, fără nici un medicament lângă mine, de frica delirului, a halucinaţiilor care se declanşau de cum ajungeam la hotarul dintre veghe şi somn ? De câte ori am băut până începusem să vomez şi chiar după aceea (organismul nu-l mai accepta dar psihicul îl cerea).
Mă repet dar o scriu iarăşi şi iarăşi pentru amintirile care mă bântuie şi acum, după ani, şi mă vor bântui până la sfârşit.
Alcoolul nu este singura substanţă toxicã de care poţi fi dependent. Nicotina, cofeina din cafea, somniferele… tot atâtea dependenţe. Însă numai o parte dintre ele sunt antisociale. Deranjează până la distrugere pe cei din jur. Câte crime, violuri, incesturi, fapte ce se înscriu în Codul Penal, nu aduc ele, începând cu celula primară a societăţii care este familia. Alcoolicul are impresia nesăbuită că, odată căsătorit, odată ce are copii, aceştia au datoria să-l scoată din mizerie de câte ori este nevoie, la nesfârşit, fără limite în timp, pentru totdeauna. Uneori (rar) aşa se şi întâmplă. Acea familie este condamnată să poarte în cârcă un handicapat. Toţi cei care cred că-i pot condamna pe cei din jur să-l suporte se înşeală cu bună ştiinţă. Mai devreme sau mai târziu, partenerul de viaţă, copiii se vor sătura sã salveze un bolnav ce nu se vrea salvat. Majoritatea divorţurilor au loc pentru cauze mult mai puţin importante. Alcoolul şi celelalte droguri pot schimba şi caracterul omului, comportamentul şi chiar înfăţişarea. Încet, să îl facă de nerecunoscut, alt om. Sau sã accentueze trăsăturile negative"...
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine
asido1973
Veteran
Veteran
Mesaje: 5494
Membru din: 10 Dec 2009, 20:45
Zile de abstinență: 22,09,2009
Ani de abstinență: 10 ani
Localitate: Braila
Contact:

Re: Alcoolicul activ – Icoana umanităţii distruse !

Mesaj de asido1973 »

cam lungi !!!! :lol:
Nu sunt complet inutil….cel putin servesc de exemplu negativ pentru altii.
Pentru alte intrebari sau discutii va stau la dispozitie la orice ora pe adresa de mail: [...]
Scrie răspuns