Maine vreau sa plec de langa sotul alcoolic

[Paxulina]

Povestea e aceeasi pe care multi o stiti... Sotul e un om minunat, atunci cand nu e baut. Parca ar avea un frate geaman malefic.. Sunt probabil una din "norocoase", pentru ca inca nu vorbim de violenta fizica...
Am realizat ca are o problema cu bautura cand eram insarcinata cam in 8 luni. Pe langa cele 5-6 sticle de bere de 750 ml zilnice, plus ceva vin sau tuica sau wiski daca pica de undeva pe care le gaseam pe jos, comportamentul lui a inceput sa se schimbe. Mereu aburit de alcool, nu vorbea logic, nervos de exemplu ca trebuie sa duca gunoiul sau sa care un bidon de 5 l de apa ( eu neputand sa car la 8 luni greutate) ... I-am atras atentia ca are o problema, a zis ca dupa ce nasc clar nu mai bea.
Am nascut, am venit dupa 2 zile de la cezariana acasa, in afara de dormitor unde era si patul lui bebe, in rest toata casa era o cocina... sticle de bautura, farfurii murdarw, gunoi peste tot. M-am apucat sa fzc curat cu bebe de cateva zile si operata ca veneau parintii in vizita... A zis xa a baut de feticire ca e tata dar gata...
Gata a tinut 2h... bebe mic, plangea noaptea din ora in ora, eu nedormita, primul copil, el beat mort dormind fara sa se trezeasca chit ca urla copilul, utlam si eu la el... Si asa au fost primele luni... se ducea la munca, lucra 12h, venea bea, se uita urat ca nu mai doarme copilul ca el vrea sex, a doua zi era liber, bea, dormea cerea sex. Din omul care ma ajuta in casa, care era alturi de mine, nu a mai ramas nimic. Adoarme cu farfuria de mancare in brate, nu ducea nici gunoiul, am strans in primele zile pentru ca nu putezm sa cobor 3 etzje cu bebe mic si cu gunoiul in brate, am strans 10 saci de gunoi pe hol... el era prea obosit...
Initial cand dormea fiind beat si nu ma ajuta cu nimic as fi vrut sa fie treaz sa ma ajute, cursnd am inteles ca il prefer dormind pentru ca nu poate avea grija nici 5 minute de bebe. Daca il lasam 5 min sa fac dus il gaseam dormind peste bebe(bebe avand cateva saptamani di el fiind ditamai omul de 1.82 so 90 kg). Ii dadeam sa pape lui bebe, cu el in camera si dupa 5 min ma intreb dar nu trebuie hranig copilul? Am inceput sa caut info pe net despre alcoolism, am citit in putinele minute pe care le aveam cand formea bebe zeci de site-uri si forum-uri. Am incercat ss pun in aplicare cam tot(sa vorbesc calm, sa ii spin ca plec, sa ii arat efectele bauturii, ba de Paste am rabufnit si i-am zis si mamei lui) nimic nu a mers. Anul trecut de Craciun si-a chemat un prieten acasa si s-a facut praf, de revelion a bsut dingur praf, la fel de Paste, la fel cand eu si bebe am facut Covid, eu cu bebe simtind ca pic de rau, el in sufragerie baut si ebervat ca nu pot sa fac sex cu el...
Apropo de sex, stiu ca aveti peobabil ideea generala cu femeia dupa sarcina care uita barbatul(asta vrea si el sa creioneze) dar, da in primele 3luni mi-a interzis dr. sa fac sex, dar i-am facut alte chestii legate de subiect (csm tot ce se poate in rest). Cand am reinceput normal mi-a zis cabea ca nu ii place cu prezervativ, bun mi-am pus sterilet sa fie omul happy... tot degeaba a continut sa bea.
Bun, am tot avut discutii, tot zicea ca se lasa... ce a inceput sa faca? Sa se ascunda, sa piteasca sticle prin casa,sa duca gunoiul si sa stea 20 min chipurile ca a luat si o paine de la magazin, sa vina cu 20-30 min mai tarziu de la munca pentru ca parca pr aleilede lang bloc si bea in madina( a recunoscut cand i-am zis ca l-am vazut de pe balcon) etc. I-am zis ca nu e nevoie sa il vad cu sticla la gura efectiv ca il vad dupa fata si comportament. Cand e baut ma injura, vorbeste cu mine de parca sunt presul de la usa, plus ca are o anume expresie pe fata si plus se balangane si nu e coerent... Nimic, el continua sa ascund bautura.
Sunt multe faze di legate de bebe, una din ele s-a petrecut in vara cand aveam programare la bsncs la 10. Am vrut sa iau copilul cu mine dar a jurat ca e treaz ca sta el cu bebe... ei pot sa fie foarte convingatori, noi foarte credule... am plecat la 9.40 de acasa, la 10.15 eram cu doamna de ls bancs, ma suna si ma intreaba unde sunt. Eu crezand ca uff si-a pierdut rabdarea, zic la banca, iar el continua Bebe e cu tine? Mi-a cazut cerul pe mine, am realizat ca eu sm iesit pe usa si el in loc de cafea si-a turnat bautur pana cand a uitat ca bebe de 1 an e cu rl in casa... Dumnrzeu ne-a ocrotit si bebe era teafar cand sm ajuns acasa ( am iesit ca nebuna din banca si am gonit acasa).
Dupa faza asta am inceput sa imi reamenajez apartamentul meu sa ma mut cu bebe acolo (problema a fost ca a mers greu cu reamenajatul pentru ca nu am cu cine sa las pr bebe, bunicii uni nu pot, celalti nu vor sa stea cu bebe).
Oricum din vara si pana acum am tot tinut-o intr-un carusel.... be se face praf , eu zic ca plec, sta 2-3 zile treaz, zice ca da stie ca are o problema, ca se lasa, sa il ajut, eu pun botul, zic da sunt aci te ajut, hai sa vorbim etc.( zice ca stie ca are o problema dar ajutor specializat nu vrea), dupa care iar o ia de la cap fix cand incep sa il cred...
Stiu ca trebuie sa plec in primul rand pentru bebe... are nevoie de un spatiu digur, de o mama care sa nu fie din ce in ce mai nefericita... Vreau sa aib o relatie ok cu tatal ei, dar cu tatal treaz... are 1 an jumate si deja intrlege... intr-una din zile era bebe la locul de joaca si sotul a venit beat de afara si a adormit cu mancarea in gura in fund pe canapea si e arata spre el, il striga si spoi ridica din umeri....
Uff sunt multe de povestit, cum s-a impiedicat si era sa cada peste bebe, cum se duce la baie si nu se spala pe maini, cum era sa o scape din brate etc....
Raspunsul lui e ca e obosit si stresat si de-asta bea sa se relaxeze si ca nu poate sa doarma daca nu bea si sunt eu rea ca nu il inteleg... Asta cand e baut, ca treaz zice ca stie ca are o probl, ca se schimba pentru bebe... dar o ia de la capat

[Alliona]

Mă doare sufletul să văd prin ce treci.
El degeaba recunoaște că are o problemă cu consumul de alcool, dacă nu face absolut nimic să se lase.
Ești tânără, i-ați copilul și fugi. El curând n-o să renunțe la alcool.

[joystick]

Poate fii greu..Ce iti spune acum vine de la un alcoolic: PLEACA! Nu iti distruge copilul!
Daca nu recunoaste ca are o problema...pleaca cat mai departe!

[Aliata24]

Buna!

Stiu ca ai scris ca sa-ti spui of-ul mai mult si de aceea nu am sa emit pareri de genul: pleaca sau stai. Fiecare stie cel mai bine ce se intampla cu exactitate in propria viata. Un singur lucru te-as intreba si anume, daca el si-a dorit copilul, dar nu e treaba mea. Oricum, copilul nu are nicio vina si categoric nu trebuie sa creasca in asemenea conditii. Primii 5 (specialistii spun 3) ani din viata unui copil isi pun o aprenta definitorie asupra viitorului. Totul va fi stocat in subconstient si, ulterior, va deveni un mod de viata.
In schimb, ce e clar pentru mine este faptul ca are nevoie neaparat de ajutor specializat ca sa aiba vreo sansa sa iasa din asta si nu numai. In stadiul in care povestesti ca e, nu va pune stop nici daca-l parasesti. Cred ca va ajunge mult mai rau. Sa dea Dumnezeu sa ma insel si sa fie o trezire pentru el.
Cat despre tine, este groaznic prin ce-ai trecut/treci si-mi pare sincer rau. Iti simt durerea, chiar daca sunt in tabara opusa. Povestea ta de viata mi-a dat mult de gandit...Nu voi intra in amanunte, dar ai relatat niste abuzuri emotionale/sexuale, poate n-ar fi rau sa incerci sa mergi la un psiholog.

[joystick]

Ce am scris eu este in cunostinta de cauza. Unii nu pot aprecia ce au langa ei.
Cred ca noi alcolicii meritam suport daca ne dorim. daca nu ne dorim...e altceva.
Raportat la mine cred ca exista niste categorii:
a) un alcoolic care nu stie ca e alcoolic si trebuie sa fie invatat despre acest lucru
b) un alcoolic care stie ca este alcoolic dar nu vrea sa recunoasca/refuza ajutorul
b1)) un alcoolic care stie ca este alcoolic dar nu vrea sa schimbe asta
c) un alcoolic care stie ca este alcoolic si face eforturi sa renunte
d) un alcoolic care stie ca este alcoolic, se abtine insa nu a ajuns sa fie "senin"
e) un alcoolic care stie c aeste alcoolic si a ajuns la ceea ce numim noi, abstinenta senina.

Nu sunt expert dar asa as cataloga eu ce se intampla aici. DEcizia este a ta. Nu este usoara dar si eu am trait cu un tata care consuma...il iubeam enorm. Era asa cum il descrii. Nu era violent dar...e posibil ca acel comportament sa il fi copiat si eu. Ca sa nu zic ca si el a copiat alcoolismul de unul dintre parinti....
2 motive au stat la baza renuntarii mele: sanatatea si copilul. Daca maine m-as reapuca, mi-ar fi teribil de rusine de copil. Mi-a zis o data ca miros a bere...m-am simti ca [...]. Asa il miroseam si eu pe tata a tarie. Mi-a dat o lovitura de...as fi vrut sa mor. Nu la propriu dar...vorba vine. Si era mic copilul...

Ia o decizie...daca nu recunoaste...nu cred ca ai ce face. Daca recunoaste, incercati sa luptati.

[Aliata24]

Joystick, ce ai relatat tu mai sus, cred ca sunt niste trepte ale alcoolismului, nu categorii. Eu asa le vad:).
Am cam trecut prin toate, urmeaza e-ul:).

[Aliata24]

"b1)) un alcoolic care stie ca este alcoolic dar nu vrea sa schimbe asta" aici as umbla putin la nu vrea-ul ala.
In rest, e asa cum spui:).

[Aliata24]

De fapt, sunt intre c si d:).

[Vbc]

Eu ma regăsesc în unele lucruri scrise de Paxulina, la fel procedam si eu, in 25 30% din cele relatate.
Atunci când sotia a născut faza mea de alcoolism era la un nivel , de inițiere sa zic asa, eram un bautor abuziv clar. Insa ma puteam controla mai ușor, când era cazul sa stau treaz.
Copilul mi l am dorit, din tot sufletul. Am avut multe nopți petrecute prin baruri carciumi,s.a.m.d când nu eram lângă ele.. Tot timpul reproșam sotiei ca nu ne lipsește nimic, în momentele când începeau certurile.
În zilele cand ieseam in parc doar eu cu fimea tot timpul luam și bere 3 4 doze, langa sticla cu apa, dar nu mi s a intamplat sa uit de ea ori sa plec de lângă ea, mulțumesc lui Dumnezeu...
Paxulina ,nu sunt în masura sa spun pleacă sau ramai, decizia rămâne doar la tine, tu știi exact ce ai de făcut. Clar ai trecut prin abuzuri sentimentale foarte dificile, greu de depășit singura, fără consiliere specializata.
Soțul dc nu-si dorește schimbarea cu adevărat, nu are cum sa se intample asta.
Clar este intr-o faza avansata de alcoolism.

În categoriile enumerate de Joystick :) ma regăsesc și eu tot între c-d, sper si-mi doresc sa ma duc spre e.

[Paxulina]

Va multumesc mult pentru raspunsuri. Nu stiu daca va dati seama, dar ma ajuta enorm, pentru ca desi stiu rational ca asta este decizia corecta, exista evident in suflet indoieli, frica etc.
Si-a dorit copilul foarte mult. In perioada de incercari punea mana pe burta si vorbea cu "baietii lui" sa reziste pana la tinta, pentru ca ii aratasem un video cu cat de greu ajung spermatozoizii la ovul. Iar in putinele momente cand nu e baut o divinizeaza pe bebe, e atent, grijuliu... Dar cum bea si eu si bebe devenim factor de stres...
Intr-adevar, tatal lui are probleme cu bautura.
Acum sa vedem, eu sincer sunt dispusa sa il ajut cu tot ce pot si cu tot ce are nevoie, doar ca el e cel care trebuie sa accepte ca are nevoie si de ajutor profi. I-am zis ca poate sa vina sa o vada pe bebe oricand si oricat, conditia e sa nu fie baut.
Chiar pare ca sunt 2 persoane diferite in acelasi corp. Ma gandesc ca de exemplu in pandemie cand era lock down, noi nu ne-am plictisit, nu am simtit ca nu mai resistam in casa inchisi... pur si simplu ne intelegeam perfect si ne completam foarte bine...
A, si da si eu simt nevoia sa ma duc sa vorbesc cu cineva, un psiholog ceva pentru ca sunt multe lucruri acumulate... probabil in primavara cand o dau pe bebe la cresa... momentan nu am cu vine sa o las. De-asta va si multumesc ca v-ati rapit din timp sa imi raspundeti... a contat enorm...