Va salut ... cu respect

[lupica]

Meditatie

22 ianuarie

„SĂ NU COMPLICĂM LUCRURILE”

Câteva ore mai târziu mi-am luat rămas bun de la Dr. Bob... Acel cunoscut, minunat şi larg zâmbet era întipărit pe faţa lui atunci când mi-a spus aproape glumind: „Ţine minte, Bill, să nu facem praf toate astea. Să nu complicăm lucrurile!” M-am întors, nefiind în stare să mai scot o vorbă. A fost ultima dată când îl mai vedeam.
AA AJUNS LA MATURITATE

După ani de zile de abstinenţă mă întreb câteodată: „Poate fi atât de simplu?” Apoi, la întruniri, văd foşti cinici şi sceptici care au ieşit din iad pe drumul A A, împărţindu-şi viaţa, fără alcool, în segmente a câte douăzeci şi patru de ore, în timpul cărora, aplică acele câteva principii cu toată price­perea lor. După care îmi dau din nou seama că, deşi nu este întotdeauna uşor, dacă nu complic lucrurile, merge.

[lupica]

Meditatie

23 ianuarie

ÎNCĂ MĂ MAI DISTREZ?

...nu suntem o adunătură de posomorâţi . Dacă noii-veniţi n-ar putea vedea nicio urmă de bucurie sau distracţie în vieţile noastre, nu îi va interesa. Insistăm fără reţinere să ne bucurăm de viaţă. Încercăm să nu fim absolut dispreţuitori faţă de starea naţiunii, dar nici să purtăm pe umeri povara necazurilor omenirii.
ALCOOLICII ANONIMI

Când propria mea casă este în ordine, descopăr că celelalte aspecte ale vieţii mele sunt mai uşor de controlat. Desprins de vina şi remuşcările care mi-au învăluit anii de consum, sunt liber să-mi asum propriul rol în univers, dar această condiţie necesită consecvenţă. Ar trebui să mă opresc şi să mă întreb: „Încă mă mai distrez?”. Dacă găsesc răspunsul la această întrebare dureros şi dificil, probabil că prea mă iau în serios – şi că îmi vine greu să recunosc că m-am abătut de la aplicarea programului pentru a-mi menţine casa în ordine. Cred că durerea pe care o trăiesc este o modalitate a Puterii mele Superioare de a-mi atrage atenţia, convingându-mă să-mi evaluez realizările. Ca să parcurgi programul ai nevoie de foarte puţin timp şi de un minim de efort – un control-fulger al inventarului, de pildă, sau reparaţia, oricare s-ar impune – toate merită efortul

[lupica]

Mmeditatie

24 ianuarie

IMPLICAREA

E nevoie de acţiune şi iarăşi acţiune. „Cre­dinţa fără muncă este moartă”... Unicul nostru scop este să fim de folos.
ALCOOLICII ANONIMI

Înţeleg că serviciul este o parte vitală a recuperării dar deseori mă întreb: „Ce-aş putea face eu?”. Să încep pur şi simplu cu ceea ce mi-e astăzi la îndemână! Mă uit în jur să văd unde este nevoie. S-au umplut scrumierele? Am mâini şi picioare ca să le golesc? Pe neaşteptate, am ajuns să mă implic! Cel mai bun vorbitor ar putea face cea mai proastă cafea; membrul care se comportă cel mai bine cu nou- veniţii ar putea să nu fie în stare să citească; cel care este dispus să facă curat, ar putea face ravagii în contul bancar – cu toate acestea, toţi aceşti oameni şi toate aceste ocupaţii sunt esenţiale unui grup activ. Miracolul serviciului este acesta: când folosesc ceea ce am, descopăr că-mi este mai la îndemână decât credeam la început.

[lupica]

Meditatie

27 ianuarie

ELIBERAREA DE VINĂ

Dat fiind că unii oameni erau îngrijoraţi, trebuia să omitem cuvântul „vină” din discursul şi gândurile noastre.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când devin dispus să-mi accept propria neajutorare, încep să realizez că dacă mă învinuiesc pentru toate necazurile din viaţa mea, aş putea cădea iar în braţele disperării. Cerând ajutor şi ascultând atent mesajele esenţiale ale Paşilor şi Tradiţiilor programului, e posibil să-mi schimb acele atitudini care îmi amână recuperarea. Înainte să intru în A A aveam o dorinţă atât de mare de a obţine aprobarea oamenilor aflaţi în poziţii influ­ente, încât eram gata să mă sacrific pe mine şi pe alţii ca să obţin un punct de sprijin în viaţă. Dă­deam invariabil greş. În program am găsit prieteni adevăraţi cărora le place, înţeleg şi vor să mă ajute să aflu adevărul despre mine. Datorită celor Doispre­zece Paşi, sunt în stare să-mi construiesc o viaţă mai bună, lipsită de sentimentul de vinovăţie şi de nevoia de auto-justificare.

[lupica]

Metatie

28 ianuarie

COMOARA TRECUTULUI

Să le arătăm altor suferinzi cum am primit ajutor este exact acel lucru care conferă un sens vieţii noastre de acum. Să rămâi fidel gândului că, în mâinile lui Dumnezeu trecutul întunecat este cea mai mare avere pe care o ai – soluţia la problemele vieţii şi la fericirea altora. Cu acest gând poţi îndepărta moartea şi nefericirea lor.
ALCOOLICII ANONIMI

Ce dar de preţ este pentru mine faptul că-mi dau seama că toţi acei ani, aparent fără rost, n-au fost irosiţi. Cele mai degradante şi mai umilitoare experienţe, se dovedesc a fi cele mai puternice unelte pentru a-i ajuta pe alţii să se recupereze. Cunoscând profunzimile ruşinii şi ale disperării, pot să întind cu dragoste şi compasiune o mână de ajutor şi să ştiu că îndurarea lui Dumnezeu îmi este la îndemână.

[lupica]

Meditatie

2 februarie

SALVAT PRIN PREDARE

Pentru un aşa - zis alcoolic tipic este carac­teristică esenţa sa narcisistă şi egocentrică, do­minată de sentimentul de atotputernicie, îndreptat spre menţinerea cu orice preţ a integrităţii sale interioare... În sinea lui alcoolicul nu poate accepta niciun control din partea omului sau a lui Dum­nezeu. El, alcoolicul, este şi trebuie să fie stăpân pe soarta sa. Va lupta până la capăt ca să-şi menţină poziţia asta.
AA AJUNS LA MATURITATE

Marele mister este: „De ce unii dintre noi mor din cauza alcoolului, luptându- ne pentru a ne păstra „independenţa” ego-ului nostru, în timp ce alţii par să devină atât de uşor abstinenţi în AA? Ca ajutor venit din partea Puterii Superioare, darul abstinenţei l- am primit atunci când o dorinţă oarecum inexplica­bilă de a înceta băutul a coincis cu dorinţa mea de a accepta sugestiile venite de la bărbaţii şi femeile din AA. A trebuit să mă predau, căci doar apropiin­du-mă de Dumnezeu şi de confraţii mei, puteam fi salvat.

[lupica]

Meditatie

5 februarie

O ELIBERARE GLORIOASĂ

„În clipa în care am încetat disputele, am început să văd şi să simt. Chiar acolo, încet, cu blândeţe, Pasul Doi a început să se strecoare în viaţa mea. N-aş putea spune cu ce ocazie şi în ce zi am ajuns să cred într-o Putere Superioară mie, dar cu siguranţă cred în ea acum. Pentru a o căpăta, nu trebuia decât să încetez disputele şi să aplic cea mai rămas din programul A A cu cât mai mult entuziasm.”
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

După ani de zile în care m-am complăcut în a o lua razna ori de câte ori aveam ocazia, Pasul Doi a devenit pentru mine o glorioasă eliberare din singurătate. Nimic nu mai este atât de dureros sau de netrecut în călătoria mea de acum. Întotdeauna se găseşte cineva cu care să împart greutăţile vieţii. Pasul Doi s-a dovedit a fi o consolidare a relaţiei cu Dumnezeu, iar acum îmi dau seama că demenţa şi trufia mea erau în mod curios legate una de cealaltă. Ca să scap de cea dintâi, trebuia s-o predau pe cea din urmă pe umerii altcuiva mai puternic decât mine.

[lupica]

Meditatie

10 februarie

NU EU REGIZEZ SPECTACOLUL

Când am devenit alcoolici, zdrobiţi de o criză auto-impusă pe care nu puteam s-o amânăm sau din care nu puteam să evadăm, trebuia să înfruntăm fără frică ideea că ori Dumnezeu este totul, ori nu e nimic. Dumnezeu ori este, ori nu este. Ce urma să alegem?
ALCOOLICII ANONIMI

Alegerea mea de astăzi este Dumnezeu. El este totul. Pentru aceasta sunt într-adevăr recunoscător. Atunci când cred că eu sunt regizorul spectacolului, nu-i permit lui Dumnezeu să intre în viaţa mea. Mă rog să pot ţine minte asta, atunci când îmi permit să mă las purtat de val. Cel mai important lucru este că astăzi sunt dispus să evoluez pe coordonate spirituale şi că Dumnezeu este totul. Când am încercat să mă las de băut de unul singur, n-a mers nicidecum; cu Dumnezeu şi cu A A, merge. Acesta pare a fi un gând simplu pentru un alcoolic complicat.

[lupica]

Meditatie

15 ianuarie

O NEAŞTEPTATĂ RESURSĂ INTERIOARĂ

Cu mici excepţii, membrii noştri observă că au descoperit o neaşteptată resursă interioară pe care o identifică acum cu propria concepţie a unei Puteri Superioare lor înşile.
ALCOOLICII ANONIMI

Din primele zile în A A, în timp ce luptam pentru abstinenţă, am găsit speranţă în cuvintele acestea din partea fondatorilor noştri. De multe ori meditam asupra frazei: „au descoperit o neaşteptată resursă interioară”. Cum oare, mă întrebam, aş putea să găsesc Puterea dinăuntrul meu, de vreme ce sunt atât de neputincios? Cu timpul, aşa cum mi-au promis fondatorii, mi-am dat seama: am avut întotdeauna posibilitatea de alegere între bine şi rău, între altruism şi egoism, între seninătate şi frică. Acea Putere Superioară mie, este un dar original pe care nu l-am recunoscut până în clipa când am realizat o abstinenţă zilnică, trăind conform celor Doisprezece Paşi ai AA- ului.

[lupica]

Meditatie

27 februarie

O STABILITATE UNICĂ

Încotro se îndreaptă A A?... Aceşti oameni prac­tici dau citire Tradiţiei a Doua şi află că unica autoritate în A A este un Dumnezeu iubitor, aşa cum se poate El exprima în conştiinţa de grup... Un politician experimentat este acela care observă înţelepciunea deciziei de grup, care nu-şi dispre­ţuieşte reducerea statutului, a cărui judecată, con­so­lidată de o experienţă considerabilă, este dreaptă, şi care este dispus să stea liniştit pe margini şi să aştepte răbdător dezvoltarea.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

În hăţişul recuperării din alcoolism se regăsesc şi cei Doisprezece Paşi şi cele Douăsprezece Tradiţii. Pe măsură ce recuperarea mea progresa, mi-am dat seama că programul mi se potriveşte ca o mănuşă. Veteranii grupului ofereau delicat sugestii, atunci când schimbarea părea imposibilă. Experien­ţele împărtăşite ale fiecăruia au devenit esenţa priete­niilor nepreţuite. Ştiu că toată comunitatea este pregătită să-l ajute pe fiecare alcoolic aflat în suferinţă în toate momentele hotărâtoare al vieţii. Într-o lume înţesată cu multe probleme, consider această asigurare o stabilitate unică. Mă bucur de darul abstinenţei. Îi port recunoştinţă lui Dumnezeu pentru puterea pe care mi-o dă o comunitate care există cu adevărat pentru binele tuturor membrilor.