Va salut ... cu respect

[lupica]

Meditatie

11 martie

ÎNDRUMARE BINE ORDONATĂ

Doar atunci când încercăm să ne conformăm dorinţele noastre cu voia lui Dumnezeu, reuşim să le folosim cum se cuvine. Pentru noi toţi, aceasta a fost cea mai minunată revelaţie. Tot necazul nostru era că nu foloseam corect puterea voinţei. Am încercat să ne bombardăm problemele cu ea, în loc să încercăm s-o punem în concordanţă cu intenţiile lui Dumnezeu faţă de noi. Scopul celor Doisprezece paşi ai AA este de a face asta cât mai uşor posibil, iar Pasul Trei este punctul de pornire.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Nu trebuie decât să arunc o privire în trecut ca să-mi dau seama la ce m-a adus propria voinţă. Pur şi simplu nu ştiu ce este cel mai bine pentru mine, dar cred că Puterea mea Superioară ştie acest lucru. Dumnezeu, pe care eu îl definesc ca fiind o „îndrumare bine ordonată”, nu m-a înşelat nici­odată, în schimb eu m-am înşelat destul de frecvent. Recurgând la încăpăţânarea de a-mi urma bunul plac, nu ajungeam decât la acelaşi rezultat ca şi atunci când încerci să forţezi o piesă de puzzle într-un loc nepotrivit – epuizare şi frustrare.
Pasul Trei deschide calea către restul progra­mului. Când Îi cer lui Dumnezeu sfatul, ştiu că orice s-ar întâmpla este cea mai bună variantă posibilă, lucrurile sunt exact aşa cum ar trebui să fie, chiar dacă nu coincid cu dorinţele şi aşteptările mele. Dumnezeu chiar face pentru mine ceea ce nu pot să fac eu pentru mine, dacă-i îngădui.

[lupica]

Meditatie

12 martie

PLANUL UNEI ZILE

Când ne trezim, să ne gândim la cele douăzeci şi patru de ore care ne aşteaptă. Să vedem ce planuri avem pentru ziua respectivă. Înainte să începem, ne rugăm Lui Dumnezeu să ne călăuzească gândurile, rugându-L în mod special să le despartă de autocompătimire sau motive nesincere şi egoiste.
ALCOOLICII ANONIMI

În fiecare zi Îl rog pe Dumnezeu să aprindă în sufletul meu flacăra iubirii Lui, iar acea iubire, strălucind clar şi puternic, să-mi lumineze gândurile şi să-mi permită să-I îndeplinesc cât mai bine voia Lui. Pe parcursul zilei, dacă permit situaţiilor neprevăzute să-mi strice buna dispoziţie, Îl rog pe Dumnezeu să-mi lumineze conştinţa cu convingerea că pot să-mi încep ziua din nou oricând vreau; şi de o sută de ori dacă trebuie.

[lupica]

Meditatie

18 martie

INDEPENDENŢĂ ADEVĂRATĂ

Cu cât suntem mai dispuşi să depindem de o Putere Superioară, cu atât mai independenţi suntem de fapt.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Am început cu prea puţină bunăvoinţă de a crede în Dumnezeu şi el a făcut ca această bunăvoinţă să crească. Cu cât am mai multă bunăvoinţă, cu atât câştig mai multă încredere, iar cu cât câştig mai multă încredere, cu atât am mai multă bunăvoinţă. Cu cât îmi creşte încrederea în Dumnezeu, cu atât depind mai mult de El. Înainte de a avea această bunăvoinţă, mă bazam doar pe mine însumi în orice situaţie şi eram limitat de nedesăvârşirea mea. Prin bunăvoinţa de a depinde de Puterea mea Superioară, pe care am ales s-o numesc Dumnezeu, de toate nevoile mele se ocupă Cineva care mă cunoaşte mai bine decât mă cunosc eu însumi – chiar şi de nevoile de care încă nu-mi dau seama precum şi de cele ce urmează să vină. Numai Cineva care mă cunoaşte atât de bine ar putea să mă facă să fiu eu însumi şi să nu am nevoie decât de mine însumi. Nu va exista niciodată un altul exact ca mine. Aceasta este adevărata independenţă.

[lupica]

Meditatie

19 martie

FUNCŢIONEAZĂ CU RUGĂCIUNE

S-a spus bine că „aproape toţi cei care iau în derâdere rugăciunea n-au exersat-o niciodată suficient de mult”.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Crescând într-o familie agnostică, m-am simţit oarecum penibil când am încercat să mă rog pentru prima dată. Ştiam că este o Putere Superioară care lucrează în viaţa mea – cum altfel reuşeam să fiu abstinent? – dar desigur că nu eram convins că el sau ea era dipus sau dispusă să-mi asculte rugăciunile. Cei care aveau ceea ce-mi doream, au spus că rugăciunea este o parte importantă în exersarea programului, aşa că am perseverat. Odată ce mi-am luat angajamentul să mă rog în fiecare zi, am fost uimit să descopăr că deveneam mai senin şi mă simţeam mai bine în propria piele. Cu alte cuvinte, viaţa a devenit mai uşoară şi mai calmă. Încă nu sunt sigur cine, sau ce, îmi ascultă rugăciunile dar n-am să încetez niciodată să mă rog, pentru simplul motiv că are efect.

[lupica]

Meditatie

20 martie

IUBIRE ŞI TOLERANŢĂ

Codul nostru este iubirea şi toleranţa celorlalţi.
ALCOOLICII ANONIMI

Am descoperit că în orice împrejurare trebuie să-i iert pe oameni pentru a-mi putea menţine un progres spiritual adevărat. Importanţa vitală a iertării poate să nu-mi fie evidentă la prima vedere, dar studiile mele arată că orice reputat mentor spiritual a insistat cu tărie asupra ei.
Trebuie să iert nedreptăţile, nu numai în cuvinte sau sub aspect formal, ci în inima mea. N-o fac de dragul altora, ci de dragul meu. Resentimentele, furia sau dorinţa de a vedea pe cineva pedepsit sunt lucruri care îmi ofilesc sufletul. Astfel de lucruri mă leagă cu lanţuri de necazurile mele. Mă leagă de alte probleme care n-au nici o legătură cu problema mea iniţială.

[lupica]

Meditatie

21 martie

BUNĂSTAREA MATERIALĂ ŞI SPIRITUALĂ

Teama…de nesiguranţa economică, ne va părăsi..
ALCOOLICII ANONIMI

Să-ţi reduci sau elimini frica şi să-ţi îmbunătăţeşti starea economică sunt două lucruri diferite. Pe când eram un novice în A A, făceam confuzie între cele două noţiuni. Credeam că frica mă va părăsi doar când voi începe să fac bani. Cu toate acestea mi-a sărit în ochi o frază citită în Cartea cea Mare, într-o zi pe când stăteam şi mă frământam cu dificultăţile mele financiare,: „Pentru noi, bunăstarea materială era precedată întotdeauna de progresul spiritual; niciodată urmată de aceasta”. Pe loc am înţeles că această promisiune reprezintă o garanţie. Am văzut că pune priorităţile în ordinea corectă, că progresul spiritual va reduce frica aceea teribilă de a rămâne sărac, la fel cum a înlăturat multe alte temeri.
Astăzi încerc să mă folosesc de talentele pe care mi le-a dat Dumnezeu şi să le pun în slujba celorlalţi. Am descoperit că asta e ceea ce alţii preţuiesc tot timpul. Încerc să-mi amintesc că nu mai acţionez doar pentru mine. Nu fac decât să mă folosesc de bogăţiile create de Dumnezeu, eu nu le-am „posedat” niciodată. Scopul vieţii mele este mult mai clar atunci când acţionez doar ca să ajut, nu ca să posed.

[lupica]

Meditatie

22 martie

GATA CU LUPTA...

Şi nu ne-am mai luptat cu nimeni şi nimic – nici măcar cu alcoolul.
ALCOOLICII ANONIMI

Când A A m-a găsit, credeam că urmează să încep o luptă şi că A A ar putea să-mi asigure forţa necesară pentru a înfrânge alcoolul. Dacă ieşeam victorios din această luptă, cine ştie ce alte bătălii aş mai fi putut câştiga. Trebuia totuşi, să fiu puternic. Toate experienţele de viaţă anterioare mi-au demonstrat acest lucru. Astăzi nu mai trebuie să lupt sau să-mi încordez voinţa. Dacă voi parcurge cei Doisprezece Paşi şi voi lăsa Puterea Superioară să se ocupe de toate, problema alcoolului va dispărea de la sine. La fel şi problemele mele existenţiale vor înceta să mai fie nişte bătălii. Trebuie doar să mă întreb dacă acceptarea – sau schimbarea – este necesară. Nu trebuie să se facă voia mea, ci a Lui.

[lupica]

Meditatie

23 martie

... ŞI NICIO REŢINERE

Descoperim adevărul iar şi iar: „Dacă eşti alcoolic, rămâi alcoolic pentru totdeauna”... Dacă avem de gând să încetăm cu băutura, nu trebuie să avem nici un fel de reţinere şi nici un gând ascuns conform căruia într-o bună zi vom fi imuni la alcool... Pentru a fi grav afectat, nu trebuie să bei un timp îndelungat sau în cantităţi uriaşe, cum au făcut unii dintre noi. Asta se aplică în special în cazul femeilor. Femeile potenţial alcoolice deseori o şi fac, şi în câţiva ani sunt iremediabil pierdute.

ALCOOLICII ANONIMI

Mi-am subliniat aceste rânduri în cartea mea. Sunt adevărate în cazul alcoolicilor, atât bărbaţi cât şi femei. Cu diferite ocazii reveneam la această pagină şi meditam la pasajul respectiv. Nu trebuie niciodată să mă amăgesc amintindu-mi de maniera diferită în care beam odinioară sau să cred că m-am „vindecat”. Îmi place să cred că, dacă Dumne­zeu mi-a oferit abstinenţa, atunci o viaţă în absti­nenţă este ceea ce ar trebui să-i ofer Lui Dumnezeu în schimb. Sper că Dumnezeu se bucură la fel de mult de darul meu, precum şi eu mă bucur de al Lui.

[lupica]

Meditatie

24 martie

ACTIV, NU PASIV

Omul are menirea de a gândi şi de a acţiona. N-a fost creat după chipul lui Dumnezeu pentru a fi un robot.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Înainte de a intra în A A, de foarte multe ori nu gândeam înainte să reacţionez la tot felul de situaţii şi oameni. Când nu reacţionam, acţionam mecanic. După ce am intrat în A A, am început în fiecare zi să caut îndrumare din partea unei Puteri Superioare mie însumi şi să învăţ să ţin cont de acea îndrumare. Apoi am început să iau decizii şi să acţionez, mai degrabă decât să reacţionez. Rezul­tatele au fost constructive; nu le mai permit altora să ia decizii în locul meu după care să mă critice pentru ele.
Astăzi – ca în fiecare zi, de altfel – cu inima plină de recunoştinţă şi cu dorinţa ca voia lui Dumnezeu să se îndeplinească prin mine, viaţa mea merită împărtăşită şi cu alţii, în special cu confraţii mei alcoolici! Mai presus de toate, dacă nu-mi fac o religie din absolut orice, chiar şi din A A, pot deveni un canal liber pentru mesajele lui Dumnezeu.

[lupica]

Meditatie

25 martie

O INIMĂ PLINĂ ŞI RECUNOSCĂTOARE

Încerc să mă conving cu fermitate de ade­vă­rul conform căruia o inimă plină şi recunoscătoare nu poate să întreţină mari vanităţi. Când debor­dează de recunoştinţă, bătăile inimii unui om cu siguranţă vor da naştere la o iubire deschisă, cea mai tandră emoţie pe care ne este dat să o trăim vreodată.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Cred că noi, membrii Alcoolicilor Anonimi, suntem norocoşi că ni se aminteşte tot timpul de nevoia de a fi recunoscător şi cât de importantă este recunoştinţa pentru abstinenţa noastră. Sunt sincer recunoscător pentru abstinenţa pe care mi-a dat-o Dumnezeu prin intermediul programului A A şi sunt bucuros că pot oferi şi eu ceea ce am primit gratis. Sunt recunoscător nu numai pentru abstinenţă, ci şi pentru calitatea vieţii pe care mi-a oferit-o aceasta. Dumnezeu a avut suficientă milă că mi-a dat zile fără alcool şi o viaţă binecuvântată cu pace şi mulţumire, precum şi capacitatea de a iubi şi de a fi iubit, şi şansa de a-i ajuta pe alţii – în comuni­tatea noastră, în familie şi comunitatea mea. Pentru toate acestea, inima îmi este plină şi recunoscătoare.