021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Aplicatia mobila Alcohelp poate fi descarcata acum din App Store si Play Store.

Servicii de tratament ambulator si rezidential in Bucuresti, Suceava, Brasov, Constanta: http://www.clinica-aliat.ro

Centre gratuite ALIAT, de interventii scurte, AlcoInfo: Brasov-Spitalul Judetean, Bucuresti-Spitalul Pantelimon si Institutul Clinic Fundeni, Campulung Moldovenesc - Spitalul Municipal, Suceava - Spitalul Judetean. Detalii pe http://www.alcohelp.ro.

PREZENTATI-VA :: sunt codependenta

Aici puteti povesti experientele personale.

Sunt autorul acestui subiect
Elisa
Boboc
Boboc
Mesaje: 4
Membru din: 30 Mar 2018, 08:15
Gen: Feminin - Feminin

sunt codependenta

Mesajde Elisa » 30 Mar 2018, 08:55

Buna dimineata tuturor,
Mi-am facut curaj dupa ce v-am citit povestile si sfaturile si m-am hotarat sa ma 'descarc' si eu la voi. Sunt codependeta de partenerul meu care este alcoolic. Suntem impreuna de 1 an, stiam ca are o problema cu bautura de cand l-am cunoscut si totusi am sperat ca voi reusi sa-l ajut chiar daca la inceput nu a recunoscut. In primele 7 luni de relatie, bea aproape zilnic, cu pauze de o zi maxim doua in care se simtea foarte rau; ca sa se imbete bea de dimineata pana seara aproape 5 l de bere. La inceput era ok sa stau langa el beat, dar dupa ce am inceput sa ma exteriorizez din cauza prea multor frustrari stranse, nu a mai fost ok, a inceput a adopte limbajul si comportamentul agresiv, grandonomia si lipsa de respect fata de mine, tipice unui om care nu se simte bine in pielea lui si incearca sa ascunda asta facand-ul stergaci de picioare pe cel care ii era la indemana, adica pe mine.Mi-a recunoscut recent ca are o problema cu alcoolul si ca se lupta sa o rezolveze, dar nicidecum nu recunoaste ca e alcoolic. Spune ca e doar o obisnuita proasta, aceea de a sta in fata calculatorului, acasa si de a bea bere uitand sa se mai opreasca. Serviciul ii permite sa lucreze de acasa, astfel stand mai mult pe acasa si plictisindu-se a intrat in tenebra asta, nemaiputand sa iasa usor; imi cere sa-i mai dau un pic de timp sa-mi arate ca poate bea din nou ca un om normal, astfel stand acasa si exersand bautul controlat. II iese de cateva ori, dar nu de fiecare data, de 2 ori pe saptamana tot termina seara murat. Astazi va scriu din sufrageria lui, el doarme, a venit azidimineata la 4 jumate acasa murat tot. M-am decis sa imi iau o pauza, sa plec si sa-l las cateva zile si sa ma ocup de mine fara sa ma mai gandesc daca va bea sau nu. Am trecut prin toate starile posibile, simt de ceva vreme ca am ajuns la final, imi doresc sa ies din toata situatia asta in care m-am bagat singura ca o naiva si sa-mi vad de viata cat sunt inca tanara, dar ma chinuie sentimente de vinovatie; de fiecare data cand incerc sa plec si sa-l las imi spune ca are nevoie de mine, ca sunt singura motivatie pentru el ca sa se lupte cu aceasta 'obisnuinta'- banuiesc ca e doar un santaj emotional.Ma simt la capatul puterilor, mi-am pierdut rabdarea si timpul. Este un om extraordinar, inteligent si responsabil in unele zile bune, dar se transforma intr-un zeu atotputernic calcand peste toti in alte zile si minte cu nerusinare. Nu m-a lovit pana acum, dar are predispozitie ridicata spre violenta cand este beat iar eu nu-mi tin gura. Nu stiu cum sa ma mai comport; am purtat nenumarate discutii cu el despre 'problema', i-am spus si m-a vazut ca sufar, stie ca mi-e greu, stie ca nu face bine ceea ce face, stie ca trebuie sa se opreasca dar totusi continua sa se incapataneze ca va putea bea din nou controlat si lucreaza la asta.
Stiu ca povestea mea nu se compara cu povestile celorlalte codependente de pe acest forum care au trecut prin incercari mult mai mari decat ale mele si iarasi simt un sentiment de vinovatie cand ma gandesc sa ma opresc aici din drumul asta fara directie, cand am citit povestile femeilor casatorite de x ani, cu copii si care continua sa lupte alaturi de sotii lor resemnate cumva. Dar eu nu ma simt atat de puternica. Ce ma sfatuiti sa fac? Nu accepta calea spirituala, terapii, grupuri AA. Zice ca poate singur, e doar o obisnuinta pana la urma. Cum sa ma mai comport cu el? Nu il cicalesc, nu il provoc, incerc sa fiu cat mai calda si intelegatoare cu mici exceptii in care rabufnesc si-i spun ce am pe suflet.
Va imbratisez cu respect pe toti cei care luptati cu abstinenta si doresc multa putere codependentelor care lupta alaturi de partenerii lor.

Avatar utilizator

admin
Administratorul site-ului
Mesaje: 1037
Membru din: 11 Noi 2009, 17:43
Gen: Masculin - Masculin
Contact:

Re: sunt codependenta

Mesajde admin » 30 Mar 2018, 12:12

Bine ai venit Elisa pe forumul Alcohelp. Imi pare rau pentru situatia pe care o traversezi. Pentru moment vreau sa iti ofer o singura interpretare pe care sa o "iei" cu tine. Minciuna in adictii are un rol foarte clar pentru persoana dependenta, si anume sa isi protejeze adictia atat din rusine cat si din vina. Minciuna in adictii este o alta manifestare a bolii si nu trebuie perceputa final ca o lipsa de respect sau o dovada ca nu te mai iubeste. Ca sa clarifici acest aspect pentru tine, fa apel la alte instante/memorii, din afara adictiei, in care el s-a dovedit atent, iubitor, responsabil sau grijuliu fata de tine. Cu toate acestea tu ai datoria fata de tine sa ii transmiti cat de serioasa este pentru tine problema consumului lui si a manifestarilor care o insotesc si sa te protejezi de orice manifestari violente, verbale sau fizice.
Adresa la care pot fi contactat este: alcohelp@aliatong.ro sau 021/9335, Luni-Vineri 10.00-17.00.


Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mar 2018, 12:33

buna Elisa :)
Eu stateam de vorba cu P al meu in momentele de dupa betie, de mahmureala, de sevraj mai bine zis, cand simtea efectele alcoolului ca niste gheare. Atunci era ca un burete absorbant de informatii, si chiar ultima discutie de dinainte sa opreasca consumul, tot intr-o stare ca asta am purtat-o. Acceptul de a inceta, de a incepe psihoterapia, atunci i l-am smuls cumva.
Divaghez putin..am citit mult pe forum in ultimele saptamani; la inceput nu ma gandeam ca a mers cumva impins de mine la terapie, m-am bucurat foarte tare ca a acceptat sa nu mai bea si sa incerce sa trateze cauzele alcoolismului ;acum imi pun problema ca s-ar putea sa recada pentru ca de fapt decizia nu a fost luata de el, desi ma rog si sper sa nu se intample asta;
Spunea bine un membru vechi al forumului ... "de ce mai bei? pentru ca mai ai ceva de pierdut".

Eu sunt Nalina, codependenta. Se aseamana povestile noastre mai putin predispozitia lui spre violenta . La mine a functionat cu blandete, cu rabdare, cu vorba buna, cu siguranta faptului ca va simti pe pielea lui efectele de dupa consum, atat fizice cat si psihice, problemele la serviciu, in relatiile cu oamenii. Exceptiile in care rabufnesti nu sunt bune in primul rand pentru tine. Aduni, aduni si explodezi la un moment dat. Iar explozia nu rezolva problema lui si nici a ta, pentru ca de maine incepi din nou sa aduni si intri intr-un cerc vicios. Citeste la topicul lui staval, care este si ea codependenta. de fapt, citeste daca ai vreme, citeste forumul la rand. Te ajuti in primul rand pe tine, ajungi sa il intelegi pe el mai bine, sa intelegi bolile, alcoolismul si codependenta; povesti asemanatoare dar diferite in acelasi timp;
Pentru a-l putea ajuta pe el, daca mai ai putere, trebuie sa fii tu bine, sa intelegi codependenta, sa vezi daca si cand gresesti, daca il cocolosesti prea tare, daca ii acoperi betiile, daca treci peste principiile tale pentru a ramane langa el.
Propune-i varianta terapiei la psiholog, cu argumentul ca in felul asta vor fi doar el si psihologul, fara alti oameni in jur, cum ar fi AA sau terapia de grup. Si poate e un inceput. Vorbeste-i despre ceea ce citesti aici, despre incercarea altora de a bea controlat sau de a renunta fara ajutor, si esecul majoritatii. Poate printre picaturi, lucrand de acasa, de la calculator, intra si citeste si el.

Iti doresc sanatate si putere in ceea ce intreprinzi:) Te imbratisez:)


Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mar 2018, 12:46

Pun aici cateva materiale selectate de pe forum, de-a lungul cititirilor mele.
"1. Cauzele psihologice ale alcoolismului

Din punct de vedere psihologic, Alcoolismul se manifesta in primul rand atunci cand am nevoie sa umplu un mare vid afectiv sau interior profund.

Pot sa beau pentru diferite motive:
-sa fug de realitatea mea, pentru ca situaţia nu-mi convine (conflicte sau diferite experienţe);
-sa rezist fata de fricile mele, fata de autoritate (adesea paternala), fata de oamenii pe care ii iubesc si carora imi este frica de marea zi in care trebuie sa le arat cine sunt cu adevarat;
-imi da curajul sa merg mai departe, sa vorbesc, sa înfrunt oameni si situaţii;
-sunt mult mai deschis;
-sunt mai putin focalizat de inhibitiile mele;
-imi da un sentiment de putere si forta;
-imi da putere intr-o relaţie afectiva;
-nu mai vad situatiile care pot fi periculoase pentru mine;
-traiesc o stare de solitudine, de izolare,de culpabilitate, de angoasa interioara, de persoana neînţeleasa si chiar o forma de abandon (familial sau de alta natura);
-am sentimentul ca sunt o persoana inutila, fara valoare, inadaptata, inferioara si incapabila;
-sunt prizonierul unor principii foarte rigide; pentru ca nu cred ca merit dragoste si fericire ma gasesc intr-un loc neprietenos si nimeni nu ma înţelege; in loc sa construiesc relaţii solide cu oamenii, eu fac acest lucru cu alcoolul care devine cel mai bun prieten al meu;
-nu-mi gasesc locul in societate;
-in trecut imi placea sa traiesc intens: exces de viteza, ascensiuni etc. si acestea au disparut din viata mea, ca urmare am nevoie de ceva care sa ma remonteze;
- adesea vreau sa fug de o situatie conflictuala; nu ma simt ajutat in diferite situatii si alcoolul devine prietenul meu;
-alcoolismul este legat de una sau mai multe situatii care imi creează o tensiune si atunci cand beau un pahar de alcool aceasta tensiune se diminueaza si ma simt relaxat ceea ce creează urmatoarea idee: tensiune – alcool – stare de bine, ceea ce inseamna ca atunci cand simt o tensiune beau un pahar de alcool si ma simt mai bine – ceea ce creează un automatism, ori de cate ori traiesc o situatie tensionata. Aceasta informatie se inscrie in creierul meu iar stergerea ei presupune multe sedinte de psihoterapie;
-unul dintre motivele alcoolismului este dat de faptul ca in copilărie unul dintre părinţii mei era alcoolic;
-de multe ori alcoolismul este determinat de faptul ca in stadiul de copil eram indemnat sa beau alcool fiind considerat o bautura normala si consumam alcool in mod frecvent;
-si carentele nutritionale pot sa conduca la cautarea unui supliment de alimentatie procurat de alcool;
-deoarece alcoolismul poate sa induca stari de hipoglicemie, se intampla ca dupa ingerarea unei cantitati mari de alcool persoana sa fie tentat sa bea cafea ( care contine zahar ) sau de produse de patiserie si dulciuri( care contin zahar). Uneori vreau sa fumez considerabil pentru ca tigara este un stimulant si vreau sa ma simt in forma. Este important sa gasesc care este cauza tristetii mele deoarece hipoglicemia reprezinta o mare tristeţe in viata mea;
-o alta cauza a alcoolismului o reprezinta alergiile; alcoolismul poate sa provina de la o persoana sau de la o situatie de neacceptat atunci cand eram tanar;
-pentru ca nu am acceptat crizele colerice ale tatalui meu alcoolic am crize colerice ca tatal meu si am devenit alcoolic ca si el;
-este posibil sa beau ca sa uit trecutul meu, viitorul dar mai ales prezentul. Fug fara incetare si imi creez universul meu iluzoriu si fantezist;
-nu vad adevaratul sens al vietii mele. Ma simt diferit, defazat de restul lumii. La ce imi servesc diplomele si titlurile importante ?
-percep lumea ca fiind foarte materialista si nu stiu cum sa fac parte din aceasta lume; daca beau pierd contactul cu altii, cu faptul ca ma rejectez eu insumi;
-pot sa-mi abandonez responsabilităţile pentru un timp numai ca dependenta de alcool ma face sa fiu din ce in ce mai insatisfacut de existenta mea;
-vreau sa fiu iubit neconditionat; vreau sa fuzionez cu mama mea, care imi lipseste, sau de care vreau sa ma debarasez;
-daca beau pot sa exprim lucruri pe care altfel nu le pot spune;alcoolul devine astfel un mod de a vorbi al inconstientului meu;
-exprim in momentele mele de criza ceea ce vreau sa spun sau sa fac si nu pot in starea mea normala.

Psihologul recomanda ce trebuie sa gandesc:
-accept sa-mi privesc viata in fata, sa incetez sa ma distrug si sa ma responsabilizez;
-ma uit cu atentie la calitatile mele fizice si psihice, chiar daca trecutul a fost dureros pentru mine si o sticla de alcool a fost cel mai bun prieten al meu;
-vreau sa-mi reglez viata pornind de la faptul ca ma iubesc pentru ceea ce sunt
-imi doresc sa merg pe calea reusitei;
-pot sa gasesc usor solutii la problemele mele si sa nu mai disper;"


Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mar 2018, 12:48

"Efecte
Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica.
Semne ale dependentei psihice:
- starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin consum;
- anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma;
- evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute;
- in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la consumul de alcool.
Semne ale dependentei fizice:
- in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor;
- dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers;
- transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
- durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
- tulburari de somn;
- alte semne specifice sevrajului alcoolic.
Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.
Consumul de substante in general si cel de alcool in special, parcurge mai multe etape:
- consumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere);
- consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii;
- consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop;
- dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a consuma alcool. Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!

Implicatiile psihiatrice ale alcoolismului: Consumul de lunga durata a alcoolului poate cauza o gama larga de probleme mentale de sanatate. Problemele cognitive severe nu sunt neobisnuite; aproximativ 10 % dintre toate cazurile de dementa sunt legate de consumul de alcool, facind alcoolismul a doua cauza de dementa. Tulburarile psihiatrice sunt frecvente la alcoolici, 25 % suferind afectari psihiatrice severe. Cele mai prevalente simptome psihiatrice sunt anxietatea si depresia. Simptomele se agraveaza in timpul sevrajului alcoolic, dar se amelioreaza sau dispar in abstinenta continuata. Psihoza, confuzia si sindromul organic cerebral pot fi cauzate de consumul de alcool conducind la diagnostice gresite precum schizofrenie. Tulburarea de panica se poate dezvolta sau agrava ca rezultat direct al consumului pe termen lung."


Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mar 2018, 12:48

"Ce se intampla cu organismul tau atunci cand esti mahmur:
- In timp ce expiri, aproape 5% din alcool iti este eliminat din corp datorita respiratiei
- Odata ce alcoolul din sistemul circulator ajunge la plamanii tai prin vasele de sange care ii iriga, o parte din el se transfera in sacii alveolari, in aerul pe care il contin. De aici este expirat, eliminandu-se din organism. Acesta este alcoolul detectat de etilotestere si poate fi sesizat in mirosul respiratiei unei persoane care a baut.
- Alcoolul iti afecteaza celulele nervoase din creier si le influenteaza modul de functionare si felul in care creierul tau relationeaza cu toate celelalte parti ale organismului
- Diferite parti ale creierului controleaza procese diferite. Alcoolul influenteaza fiecare dintre aceste zone, pe rand; Mai jos afli cum:

- Cortexul cerebral proceseaza informatiile provenite de la organele tale de simt; de asemenea, controleaza modul in care gandesti si felul in care iti controlezi miscarea muschilor. In momentul in care alcoolul influenteaza cortexul cerebral, procesarea informatiilor provenite de la organele de simt dureaza mai mult; de aceea devii mai putin inhibat si nu mai gandesti la fel de clar.
- Sistemul limbic este partea creierului care iti controleaza memoria si emotiile. In momentul in care acesta este influentat de alcool, emotiile tale devin exagerate – spre exemplu, poti deveni mai expansiv, excesiv de vesel sau chiar mai trist, mai absent la ceea ce se intampla in jur. In plus, incepi sa uiti lucruri sau poti pierde notiunea timpului.
- Cerebelul coordoneaza miscarile fine ale muschilor, inclusiv muschii care te ajuta sa iti pastrezi echilibrul. In momentul in care alcoolul influenteza cerebelul, incepi sa iti pierzi echilibrul si coordonarea miscarilor si nu mai ai stabilitate pe picioare.
- Hipotalamusul controleaza un numar de functii, inclusiv excitarea si performanta sexuala. In momentul in care este afectata de alcool, excitarea sexuala creste, insa scade performanta sexuala. Hipotalamusul coordoneaza si producerea de hormoni in glanda pituitara. Unul dintre acesti hormoni este hormonul anti-diuretic (ADH), care lucreaza pentru reabsorbtia apei din rinichi. Alcoolul restrictioneaza productia de ADH si rinichii produc mai multa urina.

- Trunchiul cerebral controleaza functiile automate ale corpului, cum ar fi respiratia, pulsul si starea de constienta. In momentul in care alcoolul ajunge in trunchiul cerebral, devii somnoros datorita scaderii ritmului respiratiei si, in functie de cantitatea de alcool pe care ai baut-o, poti chiar sa itipierzi cunostinta. Pe masura ce concentratia de alcool din sangele tau creste, pulsul tau poate fi afectat, la fel si respiratia si starea de constienta. O cantitate prea mare de alcool poate duce chiar si la deces."


Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mar 2018, 12:50

Din experienta altora:
"In primul rand e o boala a singuratatii. Oricat de multi oameni erau in jurul meu, eram singur. Din ce in ce mai singur. Ajunsesem sa simt singuratatea ca pe o greutate mare ce imi apasa pieptul. Singur cu amicii de pahar, singur cu colegii de serviciu, singur cu putinii prieteni pe care nu ii mai suportam, fiindca erau oameni normali, singur in mijlocul familiei, singur cu mine, singur pe lume. Un motiv intemeiat pentru a continua sa beau.

In al doilea rand, e o boala a disperarii. A fricii irationale si fara obiect, cel mai adesea. A irosirii, a lipsei de orizont si de sens. O boala a cenusiului spre negru, a intunericului tot mai intins. Ajunsesem sa nu mai suport zorile zilei si, in extensie, lumina. Ce bine urma sa intalnesc? Nici unul. Urma tot o zi din aia pe care, o asteptam sa se termine mai repede. O bucla, un non-sens repetitiv. Observasem totusi ca, puteam face sa vina noaptea mai devreme. Desi uram intunericul, ma obisnuisem cu el.

In al treilea rand, e o boala a relatiilor in general , o boala de familie in particular. Eu beau distructiv si pe langa mine mai sufera cativa. Cu cat imi sunt mai apropiati , cu atat vor suferi mai tare. Suferinta lor va fi un motiv foarte bun ca sa beau. O boala a lipsei de comunicare, a inchiderii fata de orice idee noua care, ar putea tulbura dezechilibrul in care se afla alcoolicul. Caci e un dezechilibru cu care m-am obisnuit si are un sens. Sensul asta, privit din exterior de catre orice martor obiectiv, e doar in jos si in ritm accelerat. D.p. d. v al alcoolicului…e “ok”. Stie el ce face, o va scoate cumva la capat. In mod sigur “de maine”.

Nu mai conteaza randurile…”mai dau eu un rand! …o boala a nefirescului devenit firesc,o alterare grava a instinctului de autoconsevare, o boala a instinctelor ajunse la conducere intr-un imperiu de 1000 de ani…

Exista multe feluri in care privesc alcoolismul. Cand vreau sa privesc adevarul in fata, dau deoparte celelalte perspective si recunosc : sunt un egoist. Un mare egoist.

Ego-ul meu e sursa nefericirii mele. Dus la extrem, hipertrofiat, malign, stapanul meu atotputernic. Sa am toate cate le poftesc, acum, mai mult si mai mult…toate palesc in fata poftelor mele.
Cand am obosit sa lupt cu mine, cand m-am recunoscut infrant….m-am separat de ego-ul meu. Ca intr-o operatie de extirpare…o tumora data deoparte. Atunci am iesit din partea de consum a alcoolismului meu.
Cu timpul, ego-ul meu a inceput iar sa creasca, putin cate putin, urmand vechiul tipar. Dar acum nu mai sunt singur si nici disperat, acum am prieteni si incredere si credinta. Acum imi este mai usor."


Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mar 2018, 12:51

"Schimbarea este un proces dificil. Necesita efort constient si sustinut si adesea dureros. Inseamna sa iesim din zona noastra de confort si sa incepem sa exploram zone necunoscute pana acum. Inseamna sa renuntam la scurtaturi, la tipare, la obiceiuri. Inseamna sa ne schimbam unghiul din care privim lucrurile. Inseamna sa schimbam modul in care ne raportam la noi insine, la ceilalti, la lucrurile si intamplarile din viata noastra. Inseamna sa recunoastem ca pana acum ne-am inselat si ca de fapt, nu suntem atat de priceputi in toate lucrurile. Inseamna sa nu mai stam incrancenati in problema, ci sa cautam solutii viabile.
Iti trebuie indrazneala si spirit de aventura ca sa accepti schimbarea, oricare ar fi ea. Iti trebuie vointa si determinare ca sa nu renunti atunci cand totul pare prea greu si parca iti vine sa te intorci la ceea ce stiai deja. Iti trebuie smerenie pentru ca sa accepti ca nu cunosti totul si ca nu intodeauna ai dreptate.
Ca sa faci toate aceste lucruri trebuie fie sa-ti fie lehamite de ceea ce traiesti, fie sa ai o dorinta puternica de a implini ceva. Fie amandoua.
Daca inca nu te-ai decis sa schimbi ceva, inseamna ca nu iti este inca insuportabila situatia. Vrei doar sa te plangi, sa te victimizezi, sa atragi asupra ta atentia. Este nasol, dar nu este atat de nasol incat sa renunti la ceea ce stii, pentru ca sa inveti ceea ce nu stii. Eu am fost acolo. Si am fost in acel punct in care am inteles ca asa nu mai merge, iar vaicarindu-ma si plangandu-mi de mila nu fac decat sa ma sabotez singur. Cred ca fiecare dintre noi ne putem stabili o limita pana la care sa acceptam o anumita situatie. O limita pe care, atunci cand o atingem, sa ne faca sa exclamam: “Gata! Asta nu mai poate continua!” Si sa facem apoi tot ceea ce ne sta in putinta pentru ca lucrurile sa se schimbe. Adica, tot ce ne sta in putinta pentru ca noi sa ne schimbam.
Procesul schimbarii mele continua. Acum nu imi mai este lehamite, ci am o dorinta fierbinte de a lua din viata maximum din ceea ce imi este dat. Vreau sa am cea mai buna casnicie pe care o pot avea, cele mai bune relatii pe care le pot avea, cea mai buna stare de sanatate fizica, emotionala si spirituala.
Atunci cand incepi procesul de schimbare nu te mai poti opri. Cand vezi frumusetea lucrurilor pe care le tineai ascunse prin neschimbare, nu mai vrei sa scapi vreunul. Cand intelegi ca exista un alt mod de a aborda viata, vrei sa inveti totul de la inceput.
Nu este usor. Nu se intampla peste noapte. Mersul nu este lin si adesea recazi in locuri cunoscute. Dar, orice efort de a nu renunta merita sa fie facut. Recompensa depaseste intodeauna pretul platit.
Iar adevarul este unul singur: daca nu iti place lumea in care traiesti, o poti schimba … doar daca incepi cu tine!"


Nalina
Boboc
Boboc
Mesaje: 41
Membru din: 24 Mai 2017, 07:09
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Nalina » 30 Mar 2018, 12:59

Elisa, sunt franturi din povestile oamenilor de aici . Eu le-am preluat, i le-am dat sa citeasca, in speranta ca vor lasa asupra lui o impresie la fel de puternica cum au lasat asupra mea dar vazuta prin ochii lui, ai alcoolicului.
Ce am retinut eu ?
E nevoie ca el sa accepte alcoolismul ca boala. Apoi, e mult mai usor, unele lucruri si ganduri vin de la sine printre care: constientizare, motivare, determinare de a alege abtinerea/abstinenta.
Baut controlat - nu se aplica in cazul unui alcoolic.

Aproape toti au recazut atunci cand intrarea in abtinere nu a fost decizia lor.
Cativa au avut puterea exemplului forumului si s-au oprit inainte de a ajunge la fundul sacului.
Fundul sacului = atunci cand ai pierdut aproape tot (job, bani, relatii, sanatate, stima de sine, respectul celorlalti, apare intrarea in depresie)
Fara motivatii bine cunoscute si fara determinare, apare fenomenul de uitare a raului produs de alcool, a starilor de depresie, sevraj si intoarcerea la consum pentru perioade fie ele mai scurte sau mai lungi.

Toate cele bune si cel mai important, ai grija de tine in primul rand!


Sunt autorul acestui subiect
Elisa
Boboc
Boboc
Mesaje: 4
Membru din: 30 Mar 2018, 08:15
Gen: Feminin - Feminin

Re: sunt codependenta

Mesajde Elisa » 30 Mar 2018, 16:39

Va multumesc din suflet pentru ca mi-ai raspuns. Multumesc admin pentru sfaturi si Nalina pentru povesti. Sunt de vreo doua saptamani pe forum, abia alaltaieri m-am decis sa imi fac cont si azi sa scriu. Nalina, mi-ai spus ca e important sa accepte alcoolismul ca boala, nu stiu daca va face asta, este prea orgolios si crede despre el ca stie foarte multe, este foarte inteligent(nu contest) si detine termenii cuvantului "alcoolism". Prima oara cand mi-a recunosc, era beat, eu ii spuneam ca voi pleca, ca nu mai pot accepta, am ajuns la limita; mi-a pus capul in poala cu ochii inlacrimati si mi-a zis "nu pot sa ma abtin"(de la bautura), a urmat o discutie despre asta a 2a zi, in care l-am simtit foarte sincer, s-a deschis, mi-a zis tot ce i se intampla, mi-a zis de rusinea pe care o simte de fiecare data, mi-a zis nu mai poate nici el si ca s-a saturat de el, ii este sila de el si de ceea ce face. Au trecut cam 3 luni de atunci, acum si-a schimbat povestea, acum e o doar o obisnuinta proasta. I-am citit din Big Book, in prima faza mi-a raspuns cu"nu astazi" la intrebarea "ai rabdarea si binevointa sa ma lasi sa iti citesc ceva?" dar imediat mi-a spus "hai bine, citeste-mi" Dupa ce ce am terminat de citit cu vocea-mi ragusita, mi-a zis ca sunt multe prostii si exagerari in ceea ce am citit iar el nu se regaseste, decat poate in cateva, dupa care am incercat sa-mi sustin ideea (asta a fost si scopul citirii) ca "un castravete o data murat, nu mai poate fi readus la sarea initiala", a avut o reactie agresiva, s-a enervat si a inceput sa intre in defensiva astfel sustinandu-si "obisnuita" si planul lui de a se "dezobisnui" (adica de a bea din nou controlat) A negat faptul ca in urma cu 3 luni mi-a recunoscut ca nu se poate abtine si a negat ca e dependent. Poate a facut-o doar pentru a nu ma speria si pentru a ma mai tine un pic pe loc langa el, si de fapt este foarte constient ca este alcoolic si ca alcoolismul este o boala, dar se crede o expectie si anume ca el va reusi sa bea iar ca un om normal.
Am avut multe discutii calme despre 'problema' in care l-am simtit sincer, chiar daca stiam ca-mi conspecteaza si imi expune doar lucrurile care ii convin si care se potrivesc mai bine, si discutii la fel de calme in care si-a schimbat povestea adaptandu-o la situatia din acel moment, concluziile iesind in favoarea lui. Incearca de fiecare data sa ma manipuleze emotional.
Astazi am plecat de la el asa cum am spus ca o voi face. Am asteptat sa se trezeasca, am stat inca 2 ore unul langa celalalt, eu lucrand pe laptop, el tragandu-si mucii cu telefonul in mana si scotand sunete de om care boleste, isi da duhul, de rau ce ii era, in care nimeni nu a spus nimic. Intr-un final, am spart eu tacerea si i-am spus ca voi pleca la mine acasa sa ma odihnesc un pic si ca imi iau liber cateva zile sa zac in casa. Reactia lui a fost una iritata, nu i-a convenit absolut deloc. Au trecut 4 ore de cand am plecat, el e deja beat si imi scrie cum ca eu nu vad decat lucrurile rele pe care le face, lucrurile bune nu le iau in calcul; de parca lucrurile bune ca sa se intample intr-o relatie sanatoasa ar trebui sa le accept ca pe niste favoruri si sa implor pentru ele. Weekendul asta mi-l voi petrece citind despre boala lui si despre boala mea, citindu-va pe voi si voi incerca sa ma fac bine pentru ca mai apoi sa pot lua o decizie rationala si nu bazata pe rani emotionale. Stiu ca decizia mea de a sta departe de el cateva zile nu va atrage dupa ea decat alti litrii de bere si o alta contributie la degradarea starii in care se afla, dar fiecare e raspunzator pentru alegerile pe care le face si deciziile pe care le ia. Eu am luat decizia asta pentru mine, pentru ca nu ma mai recunosc, nu mai stiu pe unde m-am lasat, trebuie sa ma caut, sa ma gasesc si sa ma adun.
Va imbratisez! Sunteti minunati!

Înapoi la “PREZENTATI-VA”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Google [Bot] și 32 vizitatori