021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

Sindromul Beţiei Uscate

Avatar utilizator
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 3642
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență: 14,04,2008
Ani de abstinență: 10 ani
Localitate: Bucuresti
Contact:

Sindromul Beţiei Uscate

Mesaj de tudor »

.
Sindromul Beţiei Uscate nu trebuie folosit ca un termen atotcuprinzător când cineva se confruntă cu o zi proastă sau primeşte câte un bobârnac din când în când. Beţia uscată este o condiţie mult mai serioasă decât urcuşurile şi coborâşurile din viaţa de zi cu zi.
Fraza „beţia uscată” cuprinde două cuvinte care sunt foarte semnificative pentru alcoolic: uscată care înseamnă faptul că acea persoană se abţine de la consumul de alcool, în timp ce beţie se referă la condiţia patologică rezultată din consumul de alcool din trecut. Luate împreună, acest termen înseamnă intoxicaţie fără alcool. “Intoxicaţie” vine din limba greacă şi înseamnă otravă; beţia uscată implică o stare mentală şi comportamentală care este otrăvitoare pentru bunăstarea alcoolicului.


Cineva care trece prin Beţia uscată este pentru un moment în afara lumii abstinenţei; refuză pentru un motiv sau altul condiţiile necesare unei vieţi abstinente; starea mentală şi emoţională devine haotică, are o perspectivă irealistă asupra vieţii de zi cu zi şi comportamentul verbal şi non-verbal devine inacceptabil.
Lipsa realismului se manifestă în diferite moduri:
1. Grandiozitate, care la modul simplu înseamnă exagerarea importanţei de sine. Asta poate fi demonstrată prin autocăutarea sau autoservirea, te afli în centrul atenţiei, de la „cine sunt eu”, care are răspunsul la toate până la „bietul de mine” a cărui cană de autocompătimire dă peste, şi va dori întreaga atenţie.
2. Judecarea greşită este legată de grandiozitate. Alcoolicul este predispus să facă judecăţi de valoare, de obicei în termeni de „bine” şi „rău”. Îşi vor judeca foarte aspru perioada băutului, de aceea vom observa că ei vor avea profunde sentimente de lipsa valorii de sine. Aceste judecăţi se vor reflecta şi asupra familiei, prietenilor, rudeniilor, colegilor de muncă. Cu toate astea în schimb consideră că alcoolicii nu trebuie criticaţi. Asta dă dovadă de irealismul atitudinilor sale, indiferent dacă au un anumit grad de adevăr.
3. Intoleranţa care împinge la satisfacerea dorinţelor personale. Este acompaniată de o confuzie a priorităţilor, acordându-se importanţă unei fantezii trecătoare în schimbul unei nevoi autentic umană.
4. Impulsivitatea este rezultatul intoleranţei sau neamânarea îndeplinirii dorinţelor personale, descrie un comportament care nu ia în considerare consecinţele pentru sine şi pentru alţii. Puţină grandiozitate este asociată de impulsivitate, cum ar fi să ai o maşină foarte scumpă când alţii deabia îşi permit să aibă. Nu numai alcoolicii pot să fie prinşi într-un astfel de comportament iresponsabil.
5. Indecizia este legată de impulsivitate, iar dacă impulsivitatea nu ţine cont de consecinţe, aceasta exclude orice fel de acţiune. Sunt exagerate posibilităţile negative într-o acţiune, şi ori de câte ori trebuie să se decidă asupra unui curs de acţiune, nu se face nimic.

Aceste condiţii grandiozitatea, judecata greşită, intoleranţa, impulsivitatea şi indecizia împreună sau separat pot să ducă la următoarele:
a) Stării de dispoziţie schimbătoare care nu sunt legate de circumstanţele la care am încerca să le asociem. Alcoolicii vor să arate că lucrurile nu stau aşa cum ar crede alţii. Uneori este ceva mult mai adânc decât motivul dat. Un prieten spunea odată: "zahărul este prea dulce şi gogoaşa e prea rotundă". Poate să fie orice scuză.
b) Inabilitatea de a-ţi exprima liber emoţiile, în mod natural şi fără constrângere.
c) Introspecţia. Orice lucru sănătos este prea dificil sau imposibil pentru cel care este în beţia uscată. Se referă la analiza fiecărui gând sau dorinţă, care în schimb sunt legate de atitudinea pe care o araţi.
d) Detaşarea. Ei devin indiferenţi, nu le pasă de nimic, nu au preferinţe sau neplăceri, se retrag.
e) Auto-absorbţia - a te cufunda în tine însuţi, cu o tendinţă de a atrage atenţia indiferent de ce ai făcut sau nu. Sugerează narcisism, care este dragostea de sine.
f) Inabilitatea de a aprecia şi de te bucura de activităţi care sunt final în ele însele, cum ar fi muzica, cititul, conversaţia, atletism, artă etc. Nimic nu aduce satisfacţie.
g) Beţia uscată evidenţiază lipsa de organizare, te face să ţi se distragă uşor atenţia, te plângi de plictiseală, nimic nu intră în voie.
h) Apare nostalgia, care este uneori o tânjire a ceva din trecut, cum ar fi libertatea de griji asociată (falsă bineînţeles) cu băutul, petreceri, şi prieteni; muzica lentă, luminiţe slabe şi sunetul cuburilor de gheaţă în pahar într-un club de cartier.
i) Un romantism, care include valorizări nerealiste a unui stil de viaţă periculos pentru abstinenţă.
j) Fuga de realitate. Fantezism, visarea cu ochii deschişi şi dorirea anumitor lucruri, atunci când se îndepărtează foarte mult de realitate sunt semne ale beţiei uscate.

Anormalitatea atitudinilor şi comportamentului alcoolicului în perioada de băut este recunoscută, persistenţa acestor caracteristici de personalitate, după ce se lasă de băut (sau reapariţia lor în perioada de abstinenţă) este la fel de anormal.
Termenul de "beţie uscată" arata astfel absenţa unei schimbări favorabile în atitudinea şi comportamentul alcoolicului care nu bea, sau inversarea acestor atitudini şi comportamente pentru alcoolicul care are o perioadă de abstinenţă. Asta dă dovadă că alcoolicul are un disconfort în viaţa lui. Comportamentul irealist nu are limite pentru alcoolic. Un om de afaceri care este prins în trafic, claxonează fiind foarte iritat. Sau o casnică pentru care ziua de luni e mizerabilă fiind nevoită să spele hainele familiei, învinovăţeşte familia pentru că îşi murdăreşte hainele. Ambele exemple arată comportamente care, fie că nu sunt realiste, fie că nu sunt adecvate. Atitudinile şi comportamentele auto-destructive ale alcoolicului în beţia uscată sunt diferite în grad dar nu în conţinut. Alcoolicul s-a obişnuit în perioada consumului să rezolve problemele într-un mod radical imatur, şi neadecvat. Şi exact acelaşi lucru se întâmplă şi în beţia uscată.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine
Avatar utilizator
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 3642
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență: 14,04,2008
Ani de abstinență: 10 ani
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: Sindromul Beţiei Uscate

Mesaj de tudor »

Analiza comportamentului în beţia uscată
Alcoolicii se simt în mod evident inconfortabil, dar nu ştiu de ce. Imediat le lipseşte introspecţia. Uneori trecutul îi copleşeşte şi le determină sentimentele din prezent. Se opun total cu ceea ce societatea susţine că reprezintă baza, că este de necontrolat, egoist şi dezgustător. Dar ei nu vor descoperi la ei înşişi impulsurile care guvernează acest comportament. Preferă să prezerve stima de sine decât să accepte realitatea. Ei îşi spun, "Asta nu a fost şi nici nu poate fi valabil pentru mine". Dar totuşi nu reuşesc să se auto-decepţioneze pentru că îşi regăsesc sentimentele, impulsuri, dorinţe şi amintiri care sunt de neacceptat. Apare deci un conflict între ceea ce cred că este adevărat în legătură cu sentimentele, impulsurile şi dorinţele, şi ceea ce le dă voie stima de sine să accepte ca fiind adevărat. Această contradicţie, imposibilă în mintea conştientă, este îndepărtată şi se recurge la manevre care împiedică ieşirea ei la suprafaţă. Dacă manevrele reuşesc să ascundă ceea ce este inacceptabil pentru stima de sine a alcoolicului, nu îşi dă seama ceea ce i se întâmplă.
Vor nega cu totul adevărul despre propria persoană. Cu toate că sunt la curent cu toate faptele, nu vor aprecia adevărata semnificaţie. Pierd din vedere implicaţia sumbră a unei afirmaţii de genul: "Da, particip la AA de 3 ani, şi m-a ajutat foarte mult", chiar dacă am avut câteva recăderi.
Alcoolicii raţionează sau sunt ţapi ispăşitori. Înlăturând critica altora prin diverse explicaţii, încercând să îşi apere stima de sine. Trebuie să se justifice de fiecare dată indiferent de cât de lipsite de sens sunt atitudinile şi comportamentele sale. Găsesc motive pentru care să nu vină la AA, prin asta ignorând nevoia de ajutor a AA-ului sau tratament.
Alcoolicii vor raţionaliza comportamentul lor iresponsabil şi vor căuta greşeli în atitudinile şi comportamentele celorlalţi. Chiar dacă nu îşi neagă defectele de caracter, le trec cu vederea, catalogând în detaliu greşelile familiei, colegilor, prietenilor. Încearcă "să se scoată" punându-i pe ceilalţi pe picior egal. Nu doresc reformă cât încearcă să spună: "Uite, nu sunt atât de diferit faţă de ceilalţi".
Manevra proiecţiei seamănă cu raţionalizarea la suprafaţă. Prin proiecţie alcoolicii descoperă la ceilalţi ceea ce nu le place la ei înşişi. E nevoie de mare putere de pătrundere, ei încercând să se scape de propriile sentimente şi motive de neacceptat, recunoscându-le la ceilalţi. Vor interpreta comportamentul celorlalţi ca motivat de sentimente pe care el le recunoaşte inconştient ca de neacceptat pentru el însuşi. Îi acuză pe alţii că sunt foarte critici, aceasta explicând propria lor atitudine. Manevra proiecţiei îl face să îi acuze pe alţii că l-au îmbătat, sau îşi acuză colegii AA că au băut. Îi face şi pe alţii să devină suspicioşi în legătură cu băutul.
Manevra clasică a beţiei uscate este reacţia exagerată. Alcoolicul va avea un sentiment de intensitate disproporţională la un eveniment nesemnificativ. Uneori ei nutresc un intens resentiment de ură faţă de un superior pentru motive mărunte sau chiar fără motiv. Pot să reacţioneze cu violenţă pentru că au pierdut o mână la cărţi sau că au ratat un telefon. Prin asta se vede că elimină frustrare, mânie şi resentimente faţă de un obiect exterior. Se întâmplă adesea într-o situaţie care în mod obişnuit aduce multă frustrare în viaţă acestuia. Este puţină suspiciune faţă de frustrarea dominantă a alcoolicului.
Unii alcoolici care experimentează sindromul beţiei uscate arată că ştiu răspunsul la tot. Îşi pierd însă cuvintele când ajung la autodiagnoză. Cunoştinţele lor sunt impresionante, iar cunoaşterea proprie aparentă, în opoziţie cu cea autentică, este foarte convingătoare. Ei sunt complicii.
Această conformare aduce o contradicţie între cuvinte şi fapte. Alcoolicii par să accepte critica şi vorbesc cu uşurinţă despre defectele de caracter. Dar nu reuşesc să transpună în fapte ceea ce spun prin cuvinte. Conformarea creează astfel aşteptarea din partea celorlalţi ca lucrurile să meargă bine. Articulând problemele şi lăsând impresia că ştiu cum să le scoată la capăt, alcoolicii dau impresia că pot să acţioneze eficient în numele lor. Dar performanţa lor nu este niciodată egală cu promisiunile lor.
Conformarea dă tendinţa din partea alcoolicului de a evita disconfortul. Le place să se furişeze pe calea celei mai mici rezistenţe, atât în relaţiile personale cât şi în muncă. Sunt experţi în practicarea evitări, alegând din reflex alternativele care solicită cel mai mic disconfort în luarea unei decizii. Ei ştiu şi ceilalţi ştiu care este cursul acţiunii, dar comportamentul este predictibil, şi câştigă fiecare rundă în jocul evitări. Implicare în AA poate să fie adoptarea unei alte forme de conformare şi de a-şi minimaliza disconfortul. Folosind vocabularul AA ei pot să îşi prezinte "defectele de caracter" sau "lipsa de control asupra vieţii", ştiind că dacă ar spune altfel ar fi neplăcut pentru membrii AA. Conformarea lor este ceea ce îi împiedică să ajungă la confortul care le lipseşte. Vorbesc despre greşelile lor ceea ce le elimină nevoia, pe moment, de a face ceva în legătură cu acestea. Nu sunt conştienţi de nevoia de a se schimba, dar maniera defensivă a conformării vine tocmai în sprijinul evitării complete a situaţiilor inacceptabile.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine
Avatar utilizator
tudor
Veteran
Veteran
Mesaje: 3642
Membru din: 10 Dec 2009, 22:06
Zile de abstinență: 14,04,2008
Ani de abstinență: 10 ani
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: Sindromul Beţiei Uscate

Mesaj de tudor »

Reacţia familiei şi nevoia de ajutor din afară
Familia este decorul, prin excelenţă a sindromului beţiei uscate. Reflectă şi este reflectată de disconfortul din experienţa alcoolicului.
Comportamentul general al familiei este guvernat de reguli. Luate împreună aceste reguli guvernează comportamentul familiei, mascând familiei ceea ce este semnificativ, nu numai a comportamentul individual al membrilor dar şi a familiei ca unitate.
Familia alcoolicului care trece prin sindromul beţiei uscate, se va guverna în funcţie de regulile care trec cu vederea (de fapt neagă) nu numai disconfortul alcoolicului, dar şi disconfortul familiei care se adaptează alcoolicului.
Negarea are un dublu aspect: va nega atât disconfortul alcoolicului cât şi negarea în sine. Asta înseamnă că familia, datorită preocupării centrale asupra vieţii alcoolicului, nu va reuşi să vadă ceva extraordinar în comportamentul acestuia.
Disconfortul alcoolicului este axa în jurul căreia familia se învârte, se adaptează, amână cererile mereu nerealiste. Ce ne spun toate astea, e că familia este acaparată încet şi insidios de sindrom, la fel cum făcea pe vremea când alcoolicul bea, şi alcoolismul lovea din plin coeziunea familiei şi duce la dezintegrarea totală.
Ar trebui să se înţeleagă până acum ca alcoolicul este incapabil de o autoevaluare realistă. În cele mai multe cazuri nu se văd pe ei înşişi aşa cum îi vede alţii. Indiferent de cât de neplăcută a devenit viaţa ei consideră să se vadă fără vină, ca victime ale circumstanţelor care le scapă de sub control. Cu cât sunt mai convinşi de lipsa de vină cu atât sunt mai tenaci şi mai deştepţi în a rezista la ajutor, din moment ce primul pas în repararea situaţiei este să accepţi responsabilitatea pentru asta. Pentru cei care îşi doresc cu onestitate ajutor, problema imediată este să oferi condiţii pentru ca alcoolicul să-şi facă o evaluare realistă.
Este foarte dificil pentru familiei să rămână obiectivă în relaţia cu alcoolicul. Este chiar necesară această obiectivitate, iar familia nu o poate oferi.
Ajutorul din afară este alternativa cea mai dezirabilă. Programele de tratament, grupurile Alanon şi naşul din AA al alcoolicului. Alcoolicii Anonimi este probabil cea mai bună sursă pentru asistare imediată acolo unde este disponibilă.
Programele de tratament adresează complicaţiile care apar în sindromul beţiei uscate, atât pentru familie cât şi pentru alcoolic. Aceste programe durează de obicei 3-5 zile, şi membrii familiei vor trebui să participe la întregul program.
Grupurile familiale Alanon sunt un sprijin continuu pentru familiile alcoolicilor. Este recomandabil ca familiile să participe la Alanon atât de regulat precum alcoolicul participă la AA. Familia trebuie să accepte faptul că alcoolismul nu dispare şi că odată recuperat nu durează toată viaţa, atât pentru ei cât şi pentru alcoolic.
Ar fi bine ca familia să ştie cine este naşul pentru alcoolic, pentru că această persoană îl cunoaşte pe alcoolic şi poate să fie de ajutor în luarea deciziilor. Familia trebuie să se implice pentru că fiecare recădere este precedată de o beţie uscată care este lăsată netratată. Această afirmaţie nu doreşte să sperie, dar e important ca cu toţii care citim broşura să fim atenţi la ce se întâmplă dacă nu facem nimic.

Măsuri de corectare
Alcoolicii care trec prin beţia uscată duc nişte vieţi împovărate. Experienţa trecută şi stresul din prezent îi împiedică să ajungă la împlinirea pe care o au alţii în viaţă. Sunt limitaţi în abilitatea de a creşte, de a se maturiza şi să beneficieze de posibilităţile pe care viaţa le oferă. Le lipseşte prospeţimea şi spontaneitatea pe care un autentic alcoolic abstinent o are. Viaţa e ca un sistem închis, atitudinile şi comportamentul lor este repetitiv, în aceleaşi tipare şi predictibile. Le lipseşte capacitatea de a alege cea mai bună între acţiuni alternative. Opţiunile sunt puţine şi sterile, şi nu vor surprinde pe nimeni prin excelenţă.
Alcoolicii învaţă repede umilinţa şi că o Putere Superioară lor înşişi este piatra de temelie pentru o abstinenţă autentică şi productivă. O măsură neobişnuită de autodisciplină trebuie să acompanieze acest proces de dezumflare a ego-ului. La început autodisciplina în onestitate, răbdare şi responsabilitate va fi obositoare pentru că alcoolicii se vor conforma la un stil de viaţă care îi ia prin surprindere şi este mai greu. Dar cu efort susţinut spre autodisciplină, vor avea mai multă acceptanţă a disconfortului pe termen scurt, şi chiar a durerii, spre scopul pe termen lung al abstinenţei durabile şi autentice.
Să ţinem minte că uneori alcoolicii care sunt conştienţi de acest stres mintal din beţia uscată vor dori în mod instinctiv să se implice mai mult în AA. Familia sau prietenii se vor opune ideii, simţind că deja petrec destul timp în AA. Ei trebuie să fie avertizaţi că alcoolicii trebuie lăsaţi să descopere AA-ul, în măsura în care pot. Trebuie să li se acorde încurajare când încearcă să îşi dea seama dacă cei 12 Paşi sunt valabili pentru ei pe termen lung. Din fericire, îi vor vedea pe alţi alcoolici care vor începe să aprecieze, în prostia lor, că viaţa este din nou sub stăpânirea lor; că sănătatea lor mintală nu este pusă în discuţie; care nu văd nici un rost în a-şi lăsa viaţa şi voinţa unei Puteri Superioare lor înşişi; care consideră inventarul personal ca nenecesar din moment ce ei sunt tot timpul pe picior greşit şi nu mai sunt supuşi ruşinii de a-şi repara greşelile pe care le-au făcut.
Când alcoolicii se trezesc din beţia uscată, la fel de lipsiţi de putere de control, neputincioşi, ei vor fi aceia care vor face această remarcabilă „recuperare”, simţindu-se destul de bine pentru a face o schimbare.
ImagineOLD Tudor
-E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra." - Jules RenardImagine
Scrie răspuns