021/9335 ALCOLINE ALIAT - Linie de asistenta pentru lupta cu dependenta de alcool. Informatii si sprijin pentru persoanele cu probleme legate de consumul de alcool si apropiatii acestora oferite de profesionisti si fosti dependenti. Luni-Vineri 10.00-17.00. Tarif normal.

o scurta discutare a celor 12 pasi

Avatar utilizator
Relus
Veteran
Veteran
Mesaje: 3802
Membru din: 27 Dec 2010, 12:17
Zile de abstinență: 27,12,2010
Ani de abstinență: 10 ani

o scurta discutare a celor 12 pasi

Mesaj de Relus »

. O SCURTĂ DISCUTARE A CELOR 12 PAŞI

PASUL 1: “Am admis că eram neputincioşi în faţa alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viaţa noastră”.
Aşa dificil cum este, Pasul 1 este deosebit de necesar şi este, de fapt, pasul fundamental al recuperării. Admiterea neputinţei noastre faţă de alcool ne permite să fim deschişi şi să acceptăm nevoia de a face ceva în legătură cu dependenţa noastră. La început, ne este dificil să ne recunoaştem ca fiind complet învinşi, dar până când alcoolicul nu recunoaşte că nu poate bea fără probleme, va continua încercările de a-şi controla băutul. El nu va considera că e necesar să evite “primul pahar” şi va continua să bea şi să aibă probleme din cauza băutului său.
Acelaşi lucru e valabil şi pentru membrii familiei. Trebuie să admitem că suntem neputincioşi faţă de alcool şi faţă de alcoolic. Ca şi membri ai familiei, ne asumăm prea multe responsabilităţi pentru băutul alcoolicului. Uneori, credem, în mod greşit, că noi suntem “cauza” pentru băutul alcoolicului şi că îl putem “controla” pe alcoolic prin ceea ce facem sau nu facem. A-i găti mâncarea preferată, a ne îmbrăca sau comporta într-un anume fel sunt modalităţi prin care încercăm să controlăm băutul alcoolicului.
Trebuie să acceptăm că nu suntem atât de puternici. Dacă nu înţelegem că noi nu am cauzat alcoolismul, că noi nu îl putem controla pe alcoolic şi că nu îl putem vindeca pe alcoolic, ne vom angaja în comportamente de control. Facem asta prin cicălire, rugăminţi, plânsete şi alte modalităţi şi mai subtile de manipulare. Până când nu vom putea să “ne detaşăm” de comportamentul alcoolicului, vieţile noastre vor rămâne “de necontrolat” şi vom deveni frustraţi, mânioşi şi, uneori, chiar vom simţi amărăciune faţă de alcoolic pentru că el nu răspunde eforturilor noastre de a-i controla băutul.
Atunci când admitem că suntem la fel de neputincioşi în faţa băutului ca şi alcoolicul însuşi, devenim în stare să trecem la acţiuni mai constructive. Începem să predăm vieţile noastre, ale celor dragi şi pe alcoolic în grija lui Dumnezeu. Începem să înţelegem lucrurile pe care nu le putem schimba, începem să lucrăm la a ne îmbunătăţi vieţile în moduri mult mai realiste. Cu ajutorul lui Dumnezeu, începem să schimbăm acele lucruri pe care le putem schimba la noi înşine şi în viaţa noastră de zi cu zi. Asta nu înseamnă că încetăm să îl mai iubim pe alcoolic, ci doar că ne detaşăm de comportamentul lui şi îi permitem să îşi accepte responsabilitatea propriei vieţi.

PASUL 2: “Am ajuns la credinţa că o Putere superioară nouă înşine ne-ar putea reda sănătatea mintală”.
E important pentru alcoolic să privească cu atenţie acest pas. Dacă suntem neputincioşi în faţa alcoolului - iar istoria băutului nostru ne dovedeşte că suntem astfel - atunci nu suntem complet “întregi la cap”. Nu mai alegem să bem sau să nu bem sau cât de mult vom bea, odată ce am început. Avem nevoie ca Dumnezeu să ne ajute să ne regăsim sănătatea mentală pentru că nimeni altcineva nu ne poate ajuta. Nu există remedii medicale, nici soluţii psihiatrice şi nici o altă modalitate de a ieşi din această dilemă, cu excepţia soluţiilor spirituale. Pasul 2 este pur şi simplu recunoaşterea faptului că Dumnezeu poate şi ne va ajuta să evităm nebunia primului pahar şi că El ne va ajuta să descoperim pacea şi seninătatea în vieţile noastre, dacă suntem dispuşi să cooperăm.
La fel, e important şi pentru membrii familiei să înţeleagă semnificaţia acestui pas. În pasul 1 am admis că ne luptam cu alcoolul, ceva ce nu puteam controla. Cei mai mulţi dintre noi am recunoscut şi că aveam nevoie de ajutor pentru a ne elibera de comportamentele obsesive, de temerile şi resentimentele pe care le aveam. Pentru membrii familiei, referirea la “redarea sănătăţii mentale” înseamnă redescoperirea relaţiilor paşnice şi semnificative cu oamenii din jurul nostru, cu noi înşine şi, mai ales, cu Dumnezeu. Pasul 2 ne spune că trebuie să ne fie redată sănătatea mentală, emoţională şi spirituală şi că Dumnezeu, care este o Putere mai mare decât noi înşine, va înfăptui acest miracol pentru noi.

PASUL 3: “Am hotărât să ne lăsăm voinţa şi viaţa în grija unui Dumnezeu, aşa cum şi-L închipuia fiecare dintre noi”.
Dacă am făcut cei doi paşi anteriori, am admis până acum că suntem neputincioşi în faţa alcoolului şi că avem nevoie de redarea bunăstării mentale, emoţionale şi spirituale. De asemenea, am recunoscut că Dumnezeu, care este o Putere Superioară nouă, ne va ajuta dacă vom folosi instrumentele spirituale care ne stau la îndemână. E posibil ca El să facă asta atunci când facem eforturi de a ne conforma voinţa noastră la a Lui.
În pasul 3, începem să folosim instrumentele spirituale pe care le avem acum. Pasul 3 începe atunci când devenim dispuşi să acceptăm ajutorul lui Dumnezeu şi când luăm decizia de a ne preda viaţa în grija Lui. Îi predăm problemele şi îi lăsăm Lui părţile mai mult sau mai puţin bune ale vieţilor noastre. Îi cerem protecţia Lui, ghidarea Lui, precum şi participarea Lui activă în vieţile noastre.
Asta vi s-ar putea părea o idee simplistă şi idealistă şi aţi putea considera că cei mai mulţi oameni îşi lasă viaţa şi voinţa în mâna lui Dumnezeu în mod normal, ca parte a vieţii cotidiene. Ei, bine, gândiţi-vă pentru un moment la soţia unui alcoolic care aşteaptă acasă în timp ce soţul ei e la bar şi bea. Îşi face griji; nu ştie dacă soţul va mai aduce ceva bani acasă sau nu. Ea nu poate controla rezultatul băutului lui şi se teme că nu va mai avea bani de mâncare pentru săptămâna viitoare. E îngrijorată pentru siguranţa lui pentru că e iarnă şi el vine pe jos acasă. E mânioasă pe el pentru că bea în ziua de salariu, deşi a promis că nu o va mai face şi resimte şi o disperare spirituală pentru că asta se întâmplă în acelaşi fel de ani de zile. S-a rugat pentru el, dorindu-şi ca el să se oprească din băut şi acum se îndoieşte că Dumnezeu îi mai ascultă rugăciunile.
Avatar utilizator
HOPE
Veteran
Veteran
Mesaje: 1692
Membru din: 21 Mar 2013, 22:14
Zile de abstinență: 24,02,2014
Ani de abstinență: 9 ani

Re: o scurta discutare a celor 12 pasi

Mesaj de HOPE »

Buna Relus,
de-ai sti de cand caut asa o sinteza a celor 12 pasi...
As vrea daca vrei sa continui si cu ceilalti 9. ;)
Te imbratisez cu drag!
N
Fa Rai din ce ai!
Scrie răspuns