Va salut ... cu respect

[lupica]

[Vbc]

Adevarat A Înviat!
Paste fericit!

[Ambasador]

[lupica]

3 mai

CURĂŢAREA CASEI

Nu ştiu cum se face, dar să fii pus faţă în faţă cu Dumnezeu nu pare atât de stânjenitor ca şi atunci când discuţi între patru ochi cu o persoană. Până nu ne vom aşeza odată şi vom începe să vorbim cu voce tare despre ce am ascuns tot acest timp, dorinţa noastră de a ne curăţa casa va continua să rămână doar o chestiune teoretică.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Pentru mine nu era ceva ieşit din comun să vorbesc cu Dumnezeu şi cu mine însumi despre defectele mele de caracter. Dar a fost mult mai greu să stau jos, faţă în faţă şi să discut aceste aspecte personale cu o altă persoană. Cu toate acestea, în această experienţă am trăit o eliberare similară celei pe care am trăit-o atunci când am recunoscut pentru prima dată că sunt alcoolic. Am început să apreciez importanţa spirituală a programului şi faptul că acest Pas nu era decât o introducere la ceea ce urma să vină în ceilalţi şapte Paşi.

[lupica]

4 mai

„ABSOLUT SINCER”

Trebuie să fim absolut sinceri cu oricine dacă avem de gând să ducem o viaţă lungă şi fericită pe acest pământ.
ALCOOLICII ANONIMI

Sinceritatea, ca şi celelalte virtuţi, trebuie împărţită cu semenii. Totul a început după ce mi-am împărtăşit „... toată povestea vieţii mele cu altcineva...” pentru a-mi găsi locul în comunitate. Mai târziu, mi-am deschis sufletul în faţa noului-venit pentru a-l ajuta să-şi găsească loc printre noi. Această împărtăşire mă ajută să aflu sinceritatea în toate preocupările mele şi să îmi dau seama că planul lui Dumnezeu pentru mine se poate realiza prin deschidere sinceră şi voinţă.

[lupica]

8 mai

UN LOC DE ODIHNĂ

Toţi Paşii AA ne îndeamnă să acţionăm contrar poftelor noastre fireşti... încearcă să ne reducă vanitatea. Când vine vorba de reducerea vanităţii, puţini Paşi sunt mai greu de parcurs decât Pasul Cinci. Dar nu o să găsiţi nici un Pas mai necesar pentru abstinenţa de durată şi pacea sufletească, decât acesta.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

După ce mi-am trecut pe hârtie toate defectele mele de caracter, n-am fost dispus să vorbesc despre ele şi am decis că a sosit timpul să împart această sarcină cu altcineva. Trebuia să mărturisesc defectele acelea şi altcuiva. Citisem – şi mi se spusese – că nu-mi pot menţine abstinenţa decât dacă făceam asta. Pasul Cinci mi-a dat senzaţia că am nimerit la locul potrivit, iar atunci când îl practicam în viaţa mea de zi cu zi, mă făcea să fiu smerit şi senin. Era important să-mi mărturisesc defectele mele de caracter în ordinea în care au fost prezentate în Pasul Cinci: „lui Dumnezeu, nouă înşine şi altei persoane”. Odată ce I-am mărturisit lui Dumnezeu mai întâi, am putut să-mi mărturisesc mai uşor mie şi altei persoane. Aşa cum se descrie şi în parcurgerea Pasului, o senzaţie de contopire cu Dumnezeu şi cu aproapele meu m-a adus la un loc de odihnă unde am putut să mă pregătesc pentru ceilalţi Paşi, în vederea unei abstinenţe împlinite şi pline de sens.

[lupica]

9 mai

DEPĂŞIND FRICA

Dacă vom continua să fim legaţi de ceva de care nu putem scăpa, Îi vom cere lui Dumnezeu să ne ajute să ne dorim acest lucru.
ALCOOLICII ANONIMI
După ce am parcurs Pasul Cinci, am devenit conştient că toate defectele mele de caracter îşi aveau rădăcinile în dorinţa mea de a mă simţi iubit şi în siguranţă. De-aş fi folosit doar propria voinţă pentru a lucra asupra lor, aş fi încercat în mod obsedant să rezolv problema. În Pasul Şase am intensificat acţiunea întreprinsă în decursul primilor Trei Paşi – am meditat asupra Pasului rostindu-l iar şi iar, am participat la întruniri, am urmat sugestiile naşului meu, m-am autoanalizat. În primii trei ani de abstinenţă, îmi era teamă să intru de unul singur într-un lift. Într-o bună zi am hotărât că trebuie să depăşesc această teamă. I-am cerut ajutor lui Dumnezeu, am intrat în lift şi în colţ am zărit o doamnă care plângea. Mi-a spus că de când îi murise soţul, îi era groaznic de frică de lifturi. Am uitat de propria frică şi m-am dus s-o consolez. Această experienţă spirituală m-a ajutat să înţeleg modul în care bunăvoinţa era unealta necesară parcurgerii celorlalţi Paşi ai vindecării. Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri.

[lupica]

10 mai

ÎN SFÂRŞIT LIBER

Un alt câştig însemnat, pe care îl putem obţine în urma mărturisirii defectelor noastre unei alte persoane, este atitudinea umilă – un termen care deseori nu este înţeles cum trebuie... semnifică recunoaşterea făţişă a ceea ce suntem şi cine suntem, urmată de o încercare sinceră de a deveni ceea ce am putea fi.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

În adâncul sufletului meu ştiam că dacă urma să fiu vreodată fericit, vesel şi liber, trebuia să-mi împărtăşesc trecutul cu o altă persoană. Bucuria şi eliberarea pe care le-am trăit, după ce am făcut acest lucru, nu pot fi redate în cuvinte. Aproape imediat ce am parcurs Pasul Cinci m-am simţit eliberat de sclavia propriilor capricii şi a alcoolului. Această libertate continuă şi după 36 de ani, în fiecare zi. Am descoperit că Dumnezeu poate face pentru mine ceea ce eu nu am putut face pentru mine însumi.

[lupica]

11 mai

MĂ SIMT IARĂŞI OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT

Nu ne-am simţit în largul nostru decât după ce am vorbit sincer despre conflictele noastre şi i-am ascultat pe alţii făcând acelaşi lucru.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

După patru ani de zile în AA, am fost în stare să descopăr eliberarea de povara emoţiilor ascunse care mi-au provocat atât de multă suferinţă. Cu ajutorul AA-ului şi al consilierilor psihologici, am mai scăpat de durere şi am simţit pacea şi faptul că sunt, fără îndoială, omul potrivit la locul potrivit. De asemenea, am simţit bucuria şi dragostea lui Dumnezeu, cum nu mi s-a mai întâmplat niciodată. Sunt uluit de forţa Pasului Cinci.

[lupica]

12 mai

TRECUTUL A LUAT SFÂRŞIT

Experienţa dobândită în AA ne-a învăţat că nu putem trăi singuri cu problemele noastre apăsătoare şi cu defectele de caracter ce le provoacă sau le agravează. Dacă... Pasul Patru... a scos cu uşurinţă la iveală experienţele acelea pe care am fi preferat să nu ni le amintim... apoi nevoia de a nu mai trăi în singurătate, bântuiţi de stafiile acelea chinuitoare ale trecutului, devine mai urgentă ca niciodată. Trebuie să găsim pe cineva cu care să vorbim despre ele.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Tot ce a fost făcut a luat sfârşit. Nu mai poate fi schimbat. Dar se poate schimba atitudinea mea vizavi de aceasta, cu ajutorul discuţiilor cu cei care au mai trecut prin aşa ceva şi a naşilor. Pot să-mi doresc ca trecutul să nu se fi întâmplat niciodată, dar dacă voi reacţiona altfel faţă de ceea ce am făcut, atitudinea mea se va schimba. Nu va trebui să-mi doresc să scap de sechelele trecutului. Pot să-mi schimb sentimentele şi atitudinile, dar asta numai prin faptele mele, şi cu ajutorul confraţilor mei alcoolici.