Poate veti gasi un sprijin de la cei care au trecut prin ceea ce treceti voi :rlfu19 scrie:Buna! Iti scriu si eu pentru ca ma confrunt cu o situatie similara. Eu am 31 ani, sunt plecata de acasa de vreo doi ani, dar locuiesc tot in oras cu ai mei. Tata e alcoolic de cand il stiu. Altfel, peaceful, nu face probleme, nu cheltuie banii familiei, gospodar, ajuta la gatit, la curatenie, face o gramada de treburi prin casa, zugraveala, electricitate si tot ce iti poti imagina. Painea lui Dumnezeu, ar zice unii. Singurul downside, de parca ar fi putin lucru, nu e mai niciodata treaz 100%, inclusiv in timpul activitatilor mentionate mai sus. Implicit, nu e reliable pentru lucruri comune decat daca ii comunici in avans ca maine mergem sau facem anume lucru. Atunci se abtine, bifeaza taskul, apoi o ia de la capat.
Aceeasi situatie de a fi intre ciocan si nicovala cu mama mea, am avut nenumarate discutii cu ea, la telefon, pe viu. Am vorbit si cu el, si cu plans, si cu coarda sensibila. Promisiuni pana a doua zi.
Din pacate, nu am nici eu vreo solutie, caut de multi ani si nu vad lumina de la capatul tunelului. Cumva te invidiez ca macar distanta fizica te ajuta sa nu mai fii la fel de presat de discutiile de acasa.
Urmaresc cu mare interes niste solutii pentru problema ta, din partea unor oameni cu mai multa experienta, in speranta ca as putea sa replic si eu ceva in situatia mea.
https://www.facebook.com/Copii-Adul%C8% ... 5514139552