Tata alcoolic

[MariusMatache]

Salut . Sa povestesc putin despresituatia mea :
Tata alcoolic de vreo 20 de ani , cu perioade in care se lasa si se apuca iar . El e oke asa , cand ai nevoie de el poti conta pe el si mere mereu la munca , aduce toti banii acasa doar ca uneori , Stiti cum e sa traiesti cu unul din asta , se mai enerveaza , injura , nu i convin unele lucruri , se crede mare si tare … cumva esti mereu intr un stres . Acum cativa ani au existat discutii in casa de divort dar din pacate nu au si continuat cu toata procesura .
Eu am 30 ani , casatorit , la casa mea in alta tara , in mare la minein casa e super liniste si armonie , plecat de acasa de 8 ani , eu credeam ca dupa ce voi pleca voi scapa de stres . Problema e ca mama care in perioada aia nu a mai divortat si care de a lungul anilor a mai avut ocazii sa inceapa procedura de divort si tot nu a facuto , in conditiile in care i am zis ca o ajut eu cu bani sa si caute chirie si platesc eu avocat si ce mai este nevoie , ma suna pe mine si fiind singurul copil se plange la mine , “ ca taicatu iar a baut cu nu stiu cine si a vb urat sau s a mai certat cu vreun vecin aiurea “ . Din fericire nu e agresiv fizic , inca , doar prost uneori si injura aiurea cand nu i convine cate ceva …
Acum eu nu ma pot lua de el , pt ca s ar razbuna direct pe mama si incepe mare cearta , dar nici nupot sa i zic lu mama ca “ eu am vrut sa te ajut , acum descurcate singura “ si cumva mereu sunt prins la mijloc si simt ca nu mai pot. Cumva si mama uneori i mi reproseaza ca de a lungul vietii mele am fost cu prea mult bun simt si ca nu i am zis nimic .
Eu ce sa fac ? Cum sa gestionez situatia asta ? Sincer pana acum am avut rabdare , dar in cateva luni mi se naste si mie baiatul si nu mai am nici un chef sa aud aceleasi povesti pe care le tot aud decand aveam 10 ani .
Clar este ca el din baut nu se va opri , poate am noroc cu corona asta sa scap de el , dar a [...] sinevaccinat si tot nu a luat virusul. Speranta de viata a unui alcoolic nu e foarte mare dar si bunicul meu a baut toata viata si e oke inca la 80+ ani deci nici in asta nu mi pun mari sperante .
Cine a citit pana aici eu va multumesc , mi am mai descarcat sufletul putin . Seara buna .

[MariusMatache]

Salut .

[Ginditorul]

Buna dimineata M. si nu cred ca sunt eu in masura sa-ti dau sfaturi dar te pot ajuta prin sugestii!
Asadar, citeste cand ai timp povestile acestor oameni minunati de pe acest Forum cu rabdare si calm cand ai timp si vei vedea ca tatal tau nu este "tiranul" pe care il credeti voi ci un om bolnav de alcoolism si prada unei boli f grave(uneori de lunga durata alte ori nu) si care oricat de mult ati dori sa fie ajutat daca el nu este constient de problema si nu vrea sa participe la recupoerarea lui , nimeni nu-l poate ajuta.
Mama ta intr-adevar nu o are usor dar tu nu ai nici-o vina in acesta poveste si nici nu era normal sa intervii in problemele tatalui tau mai devreme, copiii venind pe lume din dragoste si nicidecum ulterior de a-si lua pe umerii lor povara parintilor(este doar parerea mea)
Deci, incerca cu calm, acum barbat tanar fiind sa vorbesti cu amandoi si sa le spui ceea ce crezi in fata, cu respectul cuvenit , faptul ca ai si tu o familie acum pt ca aducand in casa ta problemele lor s-ar putea incet incet ca si fam ta sa "scartie" si nu vrei asta.Fara a fi egoist, viata merge mai departe cu sau fara problemele lor si incerca sa fii mai detasat in tot ceea ce fac ei iar atunci cand tatal tau este treaz vreodata vb cu el i atinge-i o coarda sensibila si inspirat de acest Forum da-i un sfat barbatesc sa faca ceva si cu viata lui pt ca prin ceea ce face o umbreste pe a celor care-l iubesc cel mai mult.
La o anumita varsta cam toti parintii asta fac cu problemele lor, se plang copiilor ceea ce nu este chiar un lucru normal, cred eu pt ca la randul lor mari fiind copiii le au si ei pe ale lor, au familii, copii si problemele proprii si daca-i iubim ar trebui sa-i ferim cat putem si nu sa le adaugam si mai mult...
Mult succes si Doamne ajuta iti doresc si eu tie si parintilor tai!

[Vbc]

Salut . Sa povestesc putin despresituatia mea :
Tata alcoolic de vreo 20 de ani , cu perioade in care se lasa si se apuca iar . El e oke asa , cand ai nevoie de el poti conta pe el si mere mereu la munca , aduce toti banii acasa doar ca uneori , Stiti cum e sa traiesti cu unul din asta , se mai enerveaza , injura , nu i convin unele lucruri , se crede mare si tare … cumva esti mereu intr un stres . Acum cativa ani au existat discutii in casa de divort dar din pacate nu au si continuat cu toata procesura .



Salut
Eu te înțeleg perfect, am fost și în postura ta, "culmea "si in postura tatălui tău...
Problema vine de la el, în primul rand, el trebuie sa încerce sa înțeleagă prob care o are, sa si o recunoască apoi sa o remedieze.






Eu am 30 ani , casatorit , la casa mea in alta tara , in mare la minein casa e super liniste si armonie , plecat de acasa de 8 ani , eu credeam ca dupa ce voi pleca voi scapa de stres . Problema e ca mama care in perioada aia nu a mai divortat si care de a lungul anilor a mai avut ocazii sa inceapa procedura de divort si tot nu a facuto , in conditiile in care i am zis ca o ajut eu cu bani sa si caute chirie si platesc eu avocat si ce mai este nevoie , ma suna pe mine si fiind singurul copil se plange la mine , “ ca taicatu iar a baut cu nu stiu cine si a vb urat sau s a mai certat cu vreun vecin aiurea “ . Din fericire nu e agresiv fizic , inca , doar prost uneori si injura aiurea cand nu i convine cate ceva …
Acum eu nu ma pot lua de el , pt ca s ar razbuna direct pe mama si incepe mare cearta , dar nici nupot sa i zic lu mama ca “ eu am vrut sa te ajut , acum descurcate singura “ si cumva mereu sunt prins la mijloc si simt ca nu mai pot. Cumva si mama uneori i mi reproseaza ca de a lungul vietii mele am fost cu prea mult bun simt si ca nu i am zis nimic .
Eu ce sa fac ? Cum sa gestionez situatia asta ? Sincer pana acum am avut rabdare , dar in cateva luni mi se naste si mie baiatul si nu mai am nici un chef sa aud aceleasi povesti pe care le tot aud decand aveam 10 ani .
Clar este ca el din baut nu se va opri , poate am noroc cu corona asta sa scap de el , dar a [...] sinevaccinat si tot nu a luat virusul. Speranta de viata a unui alcoolic nu e foarte mare dar si bunicul meu a baut toata viata si e oke inca la 80+ ani deci nici in asta nu mi pun mari sperante .
Cine a citit pana aici eu va multumesc , mi am mai descarcat sufletul putin . Seara buna .

[rlfu19]

Buna! Iti scriu si eu pentru ca ma confrunt cu o situatie similara. Eu am 31 ani, sunt plecata de acasa de vreo doi ani, dar locuiesc tot in oras cu ai mei. Tata e alcoolic de cand il stiu. Altfel, peaceful, nu face probleme, nu cheltuie banii familiei, gospodar, ajuta la gatit, la curatenie, face o gramada de treburi prin casa, zugraveala, electricitate si tot ce iti poti imagina. Painea lui Dumnezeu, ar zice unii. Singurul downside, de parca ar fi putin lucru, nu e mai niciodata treaz 100%, inclusiv in timpul activitatilor mentionate mai sus. Implicit, nu e reliable pentru lucruri comune decat daca ii comunici in avans ca maine mergem sau facem anume lucru. Atunci se abtine, bifeaza taskul, apoi o ia de la capat.
Aceeasi situatie de a fi intre ciocan si nicovala cu mama mea, am avut nenumarate discutii cu ea, la telefon, pe viu. Am vorbit si cu el, si cu plans, si cu coarda sensibila. Promisiuni pana a doua zi.
Din pacate, nu am nici eu vreo solutie, caut de multi ani si nu vad lumina de la capatul tunelului. Cumva te invidiez ca macar distanta fizica te ajuta sa nu mai fii la fel de presat de discutiile de acasa.
Urmaresc cu mare interes niste solutii pentru problema ta, din partea unor oameni cu mai multa experienta, in speranta ca as putea sa replic si eu ceva in situatia mea.

[Aliata]

Acum pe bune:). Intervin si eu, inca o alcoolica activa. Voi astia care v-ati judecat parintii, mai ales ca "sunt misto, productivi, pasnici" doar pana beau. V-ati gandit vreodata prin ce sacrificii au trecut sa va creasca si poate cat de nefericiti au fost? Tu, ala, ca nu-ti pot spune altfel, de-i doreai moartea tatalui, ai suflet macar? Nu, nu ai, iti spun eu! Ai liniste in familie, felicitari, ai tanjit dupa asta, dar restul le ai?

[Aliata]

Si ati si specificat ca nu exista violenta pe fond de consum. Poate vad eu putin diferit situatia, poate ma apar, dar voi nu aveti nicio problema?

[Vbc]

<<Din pacate, nu am nici eu vreo solutie, caut de multi ani si nu vad lumina de la capatul tunelului.>>

rlfu19
SOLUTIA cea mai buna este la tatal tau.(abstinenta) Tu doar ii poti sugera sau recomanda, anumite lucruri

[Vbc]

La mine asa a functionat, pana in prezent.
In momentul cand am inteles ca am o problema grava, ca sunt alcoolic, si cand am ajuns la un pas de dezastru... am renunatat sa mai pun alcool pe limba.
Toti cei dragi imi sugerau sa renunt ..pe toate caile posibile

[tudor]

Buna! Iti scriu si eu pentru ca ma confrunt cu o situatie similara. Eu am 31 ani, sunt plecata de acasa de vreo doi ani, dar locuiesc tot in oras cu ai mei. Tata e alcoolic de cand il stiu. Altfel, peaceful, nu face probleme, nu cheltuie banii familiei, gospodar, ajuta la gatit, la curatenie, face o gramada de treburi prin casa, zugraveala, electricitate si tot ce iti poti imagina. Painea lui Dumnezeu, ar zice unii. Singurul downside, de parca ar fi putin lucru, nu e mai niciodata treaz 100%, inclusiv in timpul activitatilor mentionate mai sus. Implicit, nu e reliable pentru lucruri comune decat daca ii comunici in avans ca maine mergem sau facem anume lucru. Atunci se abtine, bifeaza taskul, apoi o ia de la capat.
Aceeasi situatie de a fi intre ciocan si nicovala cu mama mea, am avut nenumarate discutii cu ea, la telefon, pe viu. Am vorbit si cu el, si cu plans, si cu coarda sensibila. Promisiuni pana a doua zi.
Din pacate, nu am nici eu vreo solutie, caut de multi ani si nu vad lumina de la capatul tunelului. Cumva te invidiez ca macar distanta fizica te ajuta sa nu mai fii la fel de presat de discutiile de acasa.
Urmaresc cu mare interes niste solutii pentru problema ta, din partea unor oameni cu mai multa experienta, in speranta ca as putea sa replic si eu ceva in situatia mea.

Poate veti gasi un sprijin de la cei care au trecut prin ceea ce treceti voi :

https://www.facebook.com/Copii-Adul%C8% ... 5514139552