Tari, zici?
Pai dacă eram tari nu mai scriam pe acest forum.
Beam o bere, două și-a eram tare dacă se întâmpla la sfârșitul săptămânii.
Dar nu : credeam că o să beau doar o bere și nu știam câte au fost sau cât a fost în final.
Tari in fața evenimentelor?
Pai dacă eram tare nu foloseam alcoolul că sedativ sufletesc, sau să mă înveselesc;
Acum știu că sunt slab în fața alcoolului și că dacă nu beau primul pahar nu mă pot îmbăta.
Că sunt slab în fața evenimentelor care nu depind de mine sa numai atitudinea, acțiunea și mintea clara mă ajută să fac față evenimentelor, oamenilor sau emoțiilor negative.
Am învățat să îmi recunosc emoțiile, mai ales pe cele negative care vin din egoism, egocentrism, frici și orgoliul gonflat.
Așa că vă invit sa reflectați și să vedeți diferența dintre abstinență și abținere.
Abstinența înseamnă oprirea completă și conștientă a consumului de alc pe o perioadă nedeterminată, cu intenția de a nu reveni la acel comportament. Este un angajament clar de renunțare.
Abținerea înseamnă doar evitarea temporară a unui comportament sau consum, de obicei într-un anumit context sau pe o durată limitată. Nu implică neapărat decizia de a renunța definitiv..
Un om care are abstinență trăiește cool nu doar prin simplul fapt că nu bea, ci și printr-o combinație de factori interiori și exteriori:
1. Decizie clară și fermă – a hotărât că alcoolul nu mai face parte din viața lui.
2. Conștientizarea consecințelor – știe foarte bine ce efecte negative îi aduce consumul și nu vrea să le retrăiască.
3. Schimbarea stilului de viață – își organizează viața astfel încât tentațiile să fie mai mici (evită anumite locuri, schimbă anturajul).
4. Resurse interioare – bunăvoință, răbdare, capacitatea de a spune „nu” chiar și în momentele dificile.
5. Sprijin – uneori din partea familiei, prietenilor, comunităților sau altor persoane care înțeleg situația.
Toate cele bune și abstinență senină vă doresc!
