Va salut ... cu respect

[lupica]

Meditatie

8 noiembrie

O AVENTURĂ INDIVIDUALĂ

Meditaţia poate fi mereu îmbunătăţită. Vastita­tea şi înălţimea ei sunt infinite. Ajutată de astfel de instrucţiuni şi exemple pe care le putem găsi, este în principal o aventură individuală, ceva ce fiecare dintre noi o trăieşte în felul său.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Evoluez spiritual alături de Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu. Cu ajutorul Lui, îmi descopăr adevărata personalitate lăuntrică. Meditaţia şi rugăciunea zilnică îmi întăresc şi îmi regenerează sursa mea de bunăstare. Devin astfel suficient de receptiv să accept tot ceea ce are El de oferit. Cu Dumnezeu, am certitudinea că periplul meu va fi aşa cum vrea El, de aceea sunt recunoscător că Îl am pe Dumnezeu în viaţa mea.

[lupica]

Meditatie

9 noiembrie

IEŞIND LA LUMINĂ

Dar în primul şi în primul rând o să vrem lumina soarelui; nimic nu poate creşte în întuneric. Meditaţia ne va ajuta să ieşim la lumină.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Uneori cred că nu am timp pentru rugăciune şi meditaţie, uitând că găseam întotdeauna timp pentru băut. Dacă îmi doresc ceva cu adevărat, pot să-mi fac oricând timp pentru aceasta. Când îmi încep programul de rugăciune şi meditaţie, nu strică să plănuiesc să-mi dedic puţin timp pentru aceasta. Dimineaţa citesc o pagină din cărţile comunităţii noastre şi Îi mulţumesc lui Dumnezeu seara, când mă duc la culcare. Pe măsură ce rugăciunea devine o obişnuinţă, îi voi dedica din ce în ce mai mult timp, fără să observ măcar cum îşi face loc în viaţa mea agitată. Dacă întâmpin greutăţi în timp ce mă rog, spun pur şi simplu Tatăl Nostru, deoarece aceasta acoperă absolut totul. După care mă gândesc la cele pentru care aş putea fi recunoscător şi rostesc un cuvânt de mulţumire.
Nu trebuie să mă închid în debara ca să mă pot ruga. O pot face chiar şi într-o încăpere plină de oameni. Pur şi simplu mă deconectez mental pentru o clipă. Pe măsură ce exersarea rugăciunii va continua, voi descoperi că nu am nevoie de cuvinte, căci Dumnezeu îmi poate citi gândurile chiar şi atunci când tac.

[lupica]

Meditatie

14 noiembrie

INTUIŢIE ŞI INSPIRAŢIE

... ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea inspi­raţie, gândire intuitivă, sau vreo decizie. Ne rela­xăm şi o luăm uşor. Nu ne încordăm.
ALCOOLICII ANONIMI

Investesc timp în ceea ce iubesc cu adevărat. Pasul Unsprezece reprezintă o disciplinare care ne permite mie şi Puterii mele superioare să fim împreună, aducându-mi aminte că, prin intervenţia lui Dumnezeu, intuiţia şi inspiraţia sunt posibile. Practicarea Paşilor îmi oferă iubirea de sine. În încercarea susţinută de a-mi îmbunătăţi relaţia cu Puterea superioară, îmi amintesc în treacăt de trecutul meu bolnăvicios, purtând amprenta arogan­ţei şi a senzaţiilor închipuite de omnipotenţă. Când mă rog să am puterea de a îndeplini voia lui Dumnezeu, devin conştient de slăbiciunea mea. Atitudinea umilă şi o iubire normală faţă de sine sunt compatibile, o consecinţă directă a practicării Pasului Unsprezece.

[lupica]

Meditatie


16 noiembrie

GRAŢIERE ZILNICĂ

De fapt, avem în fiecare zi graţiere care depinde de menţinerea condiţiei noastre spirituale.

ALCOOLICII ANONIMI

Menţinerea condiţiei mele spirituale e ca şi cum te-ai antrena în fiecare zi, pregătindu-te pentru maraton, alergând şi înotând. Înseamnă să te menţii în formă sub aspect spiritual, iar aceasta necesită rugăciune şi meditaţie. Pentru mine, unicul şi cel mai important mod de a-mi îmbunătăţi relaţia cu Puterea Superioară este prin rugăciune şi meditaţie. N-am nici o putere asupra alcoolului, la fel cum n-am nici o putere să opresc din drum valurile mării; nici o forţă umană nu a fost în stare să-mi înfrângă alcoolismul. Acum sunt în stare să respir aerul bucuriei, fericirii şi înţelepciunii. Am puterea de a iubi şi de a reacţiona la evenimentele din jurul meu având credinţă în lucruri care nu sunt vizibile la prima vedere. Graţierea mea zilnică înseamnă că, oricât de dificile şi de complicate ar părea astăzi lucrurile, pot să apelez la puterea programului pentru a ţine departe de mine boala aceasta vicleană, derutantă şi necruţătoare.

[lupica]

Meditatie

18 noiembrie

O PLASĂ DE SIGURANŢĂ

Din când în când.... Ne vizitează câte o pornire rebelă atât de revoltătoare, încât pur şi simplu refuzăm să ne mai rugăm. Când se întâmplă astfel de lucruri, nu ar trebui să avem o părere foarte proastă despre noi. Trebuie, pur şi simplu, să ne reluăm rugăciunile cât mai curând cu putinţă, făcând ceea ce ştim că este bine pentru noi.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Câteodată strig, dau din picioare şi întorc spatele Puterii mele Superioare. După care, boala mea îmi spune că sunt un eşec şi că dacă voi sta supărat, cu siguranţă că am să mă apuc de băut. În acele clipe de încăpăţânare mă simt de parcă aş fi lunecat de pe o stâncă şi m-aş fi agăţat doar cu o singură mână. Pasajul de mai sus reprezintă plasa mea de siguranţă, căci mă îndeamnă să încerc un comportament nou, să fiu, de pildă, bun şi răbdător cu mine însumi. Mă asigură că Puterea mea Superioară va aştepta până când voi fi iarăşi dispus să risc şi să-mi dau drumul, să aterizez în plasă şi să mă rog.

[lupica]

Meditatie

19 noiembrie

MA DEGRADAM CU REPEZICIUNE

Noi, cei din AA, suntem oameni activi, bucu­rân­du-ne de satisfacţia de a ne confrunta cu reali­tăţile vieţii... Aşa că nu e de mirare că de multe ori avem tendinţa să neglijăm meditaţia şi rugăciunea serioasă, considerându-le nişte lucruri nu chiar ne­cesare.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

M-am abătut o perioadă de la program, dar a fost nevoie de o ameninţare cu moartea din partea unei boli grave pentru a mă determina să revin, în special la exersarea Pasului Unsprezece a binecu­vântatei noastre comunităţi. Deşi aveam cincispre­zece ani de abstinenţă şi mă implicam activ în program, eram conştient de degradarea drastică a calităţii abstinenţei mele. Optsprezece luni mai târziu, în urma unui control medical, mi s-a depistat o tumoare malignă şi se preconiza că mai aveam de trăit şase luni. M-a copleşit disperarea atunci când m-am înscris la un program de reabilitare, după care am suferit două atacuri cerebrale minore care au scos la iveală faptul că aveam două tumori mari pe creier. Pe măsură ce tot aveam parte de noi eşecuri, a trebuit să mă întreb de ce mi se întâmplă toate acestea tocmai mie. Dumnezeu mi-a permis să-mi recunosc nesinceritatea şi să devin iarăşi docil. Au început să apară minunile. Dar, în primul rând, am reînvăţat întreaga semnificaţie a Pasului Unspre­zece. Condiţia fizică mi s-a îmbunătăţit simţitor, iar boala mea este un fleac pe lângă ceea ce pierdusem aproape cu desăvârşire.

[lupica]

Meditatie

24 noiembrie

O CĂUTARE UNIVERSALĂ

Grăbeşte-te să vezi unde au dreptate oamenii religioşi. Foloseşte-te de ceea ce oferă.

ALCOOLICII ANONIMI

Nu pretind că aş avea toate răspunsurile la problemele spirituale şi nici nu pretind că aş avea toate soluţiile împotriva alcoolismului. Mai sunt şi alţii care sunt, de asemenea, implicaţi în căutări spirituale. Dacă voi fi receptiv la ceea ce au alţii de spus, am multe de câştigat. Abstinenţa mea se desăvârşeşte, iar exersarea Pasului Unsprezece devine mai rodnică atunci când apelez atât la literatura şi la practicile tradiţiei mele iudeo-creştine, precum şi la resursele altor religii. Aşadar, sunt susţinut din multe părţi ca să nu recurg la alcool.

[lupica]

Meditatie

25 noiembrie

O TRADIŢIE PUTERNICĂ

În anii de dinaintea publicării cărţii „ALCO­OLICII ANONIMI”, nu aveam nicio denumire... Majoritatea a votat să intitulăm cartea „Calea de scăpare”. ... Unul dintre membrii noştri singuratici de la început... a găsit exact douăsprezece cărţi inti­tulate deja „Calea de scăpare”. ... Aşa că am optat pentru „ALCOOLICII ANONIMI”. Iată cum ne-am denumit cartea experienţei noastre, mişcarea noastră şi, aşa cum începem să înţelegem acum, tradiţia cu cea mai mare semnificaţie spirituală.

„TRADIŢIA AA: CUM S-A DEZVOLTAT”

Începând cu decizia importantă pe care a luat-o Bill în Akron, de a da un telefon în loc să dea o raită până la barul de la hotel, Puterea Superioară şi-a făcut deseori simţită prezenţa în momentele cruciale ale istoriei noastre! În zilele acelea de început, importanţa decisivă pe care avea s-o capete principiul anonimatului, abia dacă era percepută. Se pare că existat o oarecare doză de noroc chiar şi în alegerea numelui comunităţii noastre.
Anonimatul nu îi este străin lui Dumnezeu, care apare deseori în activităţile oamenilor sub formă de „noroc”, „şansă” sau „coincidenţă”. Dacă anonimatul, în mod oarecum accidental, a devenit baza spirituală a tuturor Tradiţiilor noastre, se prea poate ca Dumnezeu să fi acţionat neştiut, în numele nostru.

[lupica]

Meditatie

26 noiembrie

RISCURILE PUBLICITĂŢII

Oamenii care simbolizează cauze şi idei satisfac o nevoie umană profundă. Noi, cei din AA, nu punem la îndoială acest fapt. Dar trebuie într-adevăr să admitem faptul că a te afla în atenţia publică este riscant, mai ales pentru noi.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

În calitate de alcoolic recuperat, trebuie să fac efortul de a pune în practică principiile programului AA, care se bazează pe corectitudine, adevăr şi atitudine umilă. Pe vremea când beam, încercam mereu să fiu în centrul atenţiei. Acum, că sunt conştient de greşelile mele şi de lipsa de integritate de care am dat dovadă în trecut, n-ar fi corect să caut prestigiul, chiar şi dintr-un motiv justificat, cum ar fi transmiterea mesajului de recuperare al AA-ului. Nu cumva faima care gravitează în jurul comunităţii AA şi minunile pe care aceasta le produce n-ar mai valora nimic? Mai bine să-i lăsăm pe cei din jur să aprecieze de bunăvoie schimbările pe care ni le-a adus AA-ul, căci aceasta este de departe o recomandare mai bună decât orice reclamă pe care aş putea-o face.

[lupica]

Meditatie

27 noiembrie

PERICOLELE AFLĂRII ÎN CENTRUL ATENŢIEI

La început, presa nu putea înţelege de ce refuzam orice formă de publicitate individuală. Nu-şi puteau explica insistenţa cu care doream să ne păstrăm anonimatul. Pe urmă au înţeles . Era vorba de ceva rar pe lumea asta – o societate care afirma că doreşte să-şi facă cunoscute principiile şi activitatea, iar nu membrii ce o alcătuiesc. Presa era mulţumită de această atitudine. De atunci, aceşti prieteni ofereau informaţii despre AA cu un entu­ziasm ce cu greu putea fi egalat chiar şi de cei mai înflăcăraţi membri.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Este esenţial, pentru propria supravieţuire şi pentru cea a comunităţii, să nu mă folosesc de AA pentru a atrage atenţia celor din jur. Anonimatul este metoda prin care îmi exersez atitudinea smerită. De vreme ce trufia este unul dintre cele mai pericu­loase defecte ale mele, exersarea atitudinii smerite este una dintre cele mai bune metode de a o depăşi. Comunitatea AA câştigă un renume mondial datorită diverselor ei metode de a-şi face cunoscute principiile şi activitatea, nu datorită publicităţii pe care şi-o fac membrii acesteia. Atracţia creată de atitudinea mea schimbată şi de altruismul meu, contribuie mult mai mult la bunăstarea AA-ului decât autopromovarea.