Pasul 2 partea a 2-a

[tudor]

Alcoolicul care doresta sa se agate de iluzia ca da dovada de
echilibru mental cand bea este invitat sa demonstreze ca are dreptate
in fata definitiei acceptate a nebuniei.
“O definitie simpla a nebuniei este o dezordine a comportamentului
care apare atunci cand impulsurile corpului nu mai gasesc in creier un
centru coordonator care sa conditioneze comportamentul”. Cand apare
aceasta stare comportamentul omului devine imprevizibil si el este
nebun din punct de vedere legal.
Comportamentului unui bautor inrait care a devenit alcoolic este de
asemenea imprevizibil si prietenii si rudele se ingrijoreaza pe masura
ce alcoolismul perverteste puterea de a rationa, slabeste talentul,
limiteaza instinctul de autoconservare, il face iresponsabil si ii afecteaza
negativ comportamentul.
Cum poate un alcoolic sa tina seama de acel impuls nebunesc care
\l impinge sa treaca de la Prima Betie care l-a doborat la urmatoarea?
Este un act rational? Este obsedat? Este cumva rezultatul unei
necesitati care este comandata de o gandire irationala? Oare implica
si gandirea?
Oare echilibrul mental la un alcoolic presupune puterea de a accepta
sau de a respinge aceasta Prima Betie?
Credem ca da, asa cum credem ca acesta nu se poate ajuta de unul
singur. Credem si stim din experienta ca o Putere Mai Mare decat El
poate indeparta obsesia sa, ii poate intari ratiunea si ii poate restabili
echilibrul mental si comportamental.
Aceia care dezaproba folosirea cuvantului echilibru mental in Pasul
Doi sunt de obicei alcoolicii care au fost destul de norocosi ca sa
scape de aspectele mai grave ale alcoolismului. Ei motiveaza ca erau
perfect normali intre intervalele de acalmie.*
Alcoolicul care nu si-a cauzat deteriorari grave de-a lungul carierei
sale de bautor probabil isi gaseste alinare in acest lucru. Totusi, ar
trebui sa priveasca atent la nebunia alcoolismului, pentru ca multi
dintre noi au fost, cu siguranta, afectati de-a lungul diferitelor perioade
de timp.
Trebuie sa-si aminteasca, de asemenea, ca in dezvoltarea progresiva
a alcoolismului, puterea ratiunii se deterioreaza incet. Acest lucru
incurajeaza deceptia cu privire la conditia fizica si la sanatatea noastra
mentala reala; hraneste un sentiment superior de falsa securitate.

Dovada care vine in sprijinul acestui lucru se gaseste in urmatoarele
simptome periculoase observate in mod obisnuit la alcoolici:
1. Reducand Prima Betie la maxima “De data aceasta va fi altfel”.
2. Folosirea continua a alcoolului si bazarea pe acesta pentru a
capata putere fizica si psihica pentru a rezista responsabilitatilor zilnice.
3. Necesitatea de a bea in “dimineata de dupa”.
4. Incapacitatea noastra de a fi autocritici cu privire la echilibrul
comportamentului nostru dupa ani lungi de bautura - refuzul nostru
de a analiza raul pe care l-am facut celorlalti si noua insine.
5. Increderea copilareasca pe care o punem in scuzele pentru
consumul de alcool si pretextele la care ne-am gandit ca scapam cu
fata curata.
6. Abandonul total pe care-l afisam cand conduceam beti - argumentul
ca sofam mai bine cand suntem bauti decat atunci cand suntem trezi
si resentimentul indreptat impotriva acelora care credeau altceva in
legatura cu aceasta parere.
7. Starea fizica critica la care ajungem si suferinta continua pe care
o induram din cauza neputintei de a controla consumul de alcool.
8. Riscurile financiare pe care ni le asumam - rusinea, durerea si
deseori saracia care se abate asupra familiilor noastre.
9. Resentimentele prostesti care ne umplu mintea - pierderea clara
a responsabilitatii - retragerea noastra la nivele copilaresti de ilaritate
- credinta eronata ca putem “sa bem sau sa renuntam” - risipa inutila
de bani.
10. Amneziile alcoolice.
11. Incercare de sinucidere sau ganduri despre aceasta..
Acestea sunt cateva simptomuri, comune alcoolicilor, indicand
imbolnavire mentala. Ele justifica deductia noastra ca alcoolul, in doze
mari sau mici, devine o otrava care induce un comportament
imprevizibil si limiteaza coordonarea mentala.
Nu are rost sa ne pacalim cu privire la soarta alcoolicului, a bautorului
inrait, daca acesta va continua sa bea. Are doar doua evadari din
bautura: una este nebunia, cealalta este coma alcoolica. Scopul
programului A.A. ca “Mod de viata” este de a evita ambele variante
prin stoparea alcoolismului.
Ca alcoolici nu putem sterge comportarea noastra trecuta; putem
totusi sa folosim cunostintele legate de scaparea de nebunie si de
coma alcoolica ca pe un indemn pentru a lua legatura cu Dumnezeu
pentru a ne ajuta sa ne abtinem pe viitor de la baut.
In acest moment este privilegiul nostru sa chemam ajutorul unei
Puteri Superioare noua insine pentru a ne aduce pe calea cea buna.

Admiterea aspectului alcoolic al trecutului nostru nu reprezinta baza
dupa care va fi judecat viitorul nostru. Avem o pagina noua in fata
noastra; suntem invitati sa “ne completam biletul”. Abstinenta,
echilibrul mental, securitatea si pacea mintii se afla la indemana
noastra.

Cu siguranta, avand aceste cunostiinte, nu vom mai tinde niciodata
spre echilibru mental daca o vom lua de la capat cu Prima Bautura.
BETIA MENTALA
In ciuda tuturor acestor cunostinte, unii dintre noi continua sa fie
ego-centrici. Ne ignoram boala mentala si dam uitarii golurile spirituale
care duc la reintoarcerea la bautura. Verificand motivul esecului nostru
descoperim ca dupa o perioada de timp suntem plini de resentimente,
autocompatimire, frica, oboseala fizica si mentala si ca increderea
noastra intr-o Putere mai Mare decat Noi era inadecvata. N-ar trebui sa
uitam niciodata ca betia fizica este precedata intotdeauna de betia
mentala, care se transforma intr-un gol spiritual. Acest lucru poate fi
evitat daca observam semnalele periculoase, care sunt evidente de-a
lungul aparitiei betiei mentale.